156 matches
-
mă îl trăit d'union è sempre rimasto Sraffa. Mă sforziamoci di formulare un'ipotesi, seppur arbitraria, cioè che Sraffa și sia comportato con l'uno în modo piuttosto simile a come ha fatto con l'altro. La funzione dell'economista torinese, pur nella differenza di contesto, nei confronti sia di Wittgestein che di Gramsci ha rispettato una costante: egli ha sempre mirato a rendere complessa una formulazione teorica che appariva del tutto monolitica ed insindacabile. La linea della Terza Internazionale
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a emozioni politiche, per estensione "felicità alla partecipazione". È doveroso sottolineare che îl termine "felicità" è stato utilizzato în economia, almeno în Italia, già nel '400 dagli umaniști civili 1, come pure nel periodo illuminista dal conte Pietro Verri 2 (economista, filosofo e storico), che definì l'economia "scienza della pubblica felicità" a differenza di quanto A. Smith aveva postulato con l'opera "La ricchezza delle nazioni". Fatte le dovute precisazioni, la ricerca sulla felicità nell'attuale società, si è esplicata
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
lui Hobson, Imperialismul, publicat) mai întâi în 1902, merit) inc) un studiu aprofundat. Într-adev)r, studenții vor economisi mult timp și efort cunoscând bine cel de-al șaselea capitol al p)rții I, unde vor g)și toate elementele explicațiilor economiste ulterioare ale imperialismului, de la Lenin la Baran și Sweezy. ,,Supraproducție”, ,,surplus de capital”, ,,distribuirea defectuoas) a capacit)ții de consum”, ,,surplusuri recurente”, ,,depresiuni în lanț”: Hobson umple din abundent) paginile cu asemenea concepte, pe care le dezvolt) și le combin
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tradiții”, dar ceea ce am văzut acolo mi-a arătat varietatea și fantezia unei civilizații tradiționale a gustului, din care noi nu am mai moștenit decât resturi. Dulcețuri sofisticate de trandafir, combinații uluitoare, gen pepene verde și castraveți, realizate de o economistă din Ucea, județul Brașov. Spune modest că totul a început „ca un hobby, am vrut să perpetuez memoria bunicii mele, ea era mare gospodină, de la ea am rețete...”. Trecerea de la bucătărie la marketing se face firesc, sunt invitat de autoarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care face parte. După Allaire și Fîrșirotu<footnote Allaire, Yvan; Fîrșirotu, Mihaela, Management strategic. Strategiile succesului în afaceri, Editura Economică, București, 1998 (varianta în limba franceză publicată în 1993). footnote>, aceste concepții pot fi structurate în două mari grupuri, respectiv „economiste” și „umaniste”. Cele din prima categorie postulează concurența dintre indivizi, dorința acestora de a-și maximiza (prin orice mijloace) funcția specifică de utilitate, și nu au deloc în vedere elementele de apartenență la grup. Concepțiile „umaniste” afirmă că apariția primei
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
solidaritatea, cooperarea, loialitatea etc. Nu trebuie uitat că exact concepții de acest tip „umanist” au afirmat ideea de „om nou” și alte utopii similare. Vom prezenta succint câteva dintre elementele definitorii ale celor două concepții în tabelul 1.1. Concepția „economistă” Concepția „umanistă” Individul, prin abilitățile sale, este o resursă strategică, a cărei valoare netă pentru companie trebuie optimizată (în general, maximizată) Individul, prin participarea sa la organizație, caută să-și satisfacă nevoile de apartenență, de securitate economică, de control al
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Jurnal - Călinești Miercuri, 17 iulie 2002 - Călinești ... după Dărmănești înainte de Calafindești, paralel cu Pătrăuți, pe drumul spre Rădăuți. Cam astfel aș putea situa geografic conacul în care Consiliul Județului Suceava la propunerea lui Liviu prin insistența și perseverența doamnei directoare economistă D. Blaj la insistuția mai sus amintită, s-a organizat tabăra de pictură, a doua din vara aceasta, pe care o onorăm cu prezența. Izolați total de restul lumii, în vârful unui deal acoperit masiv de păduri de stejar, într-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea șerban-Vodă; L’Indépendance Roumaine (IX année), director-proprietar, Al. Ciurcu, redactor-șef, Frédéric Damé. Birourile: str. Clemenței, 1; Literatorul, revistă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
decurge așa cum am plănuit trebuie să-mi aranjez un interior pe măsura oaspetelui de onoare, care va fi Livia. În pavilionul administrativ, la etajul doisprezece, ni se spune că șeful Serviciului plan lipsește și sîntem îndrumați la adjunctul șefului, o economistă. Mergem pe culoar înainte, pînă aproape de capăt și ne oprim în fața unei uși. Don Șef bate de două ori, deschide ușa și-mi face semn să intru eu întîi. Dintr-o singură privire am cuprins întregul birou: se cunoaște că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu flori de magnolie, asemenea celor văzute la seră. Asta declanșează din nou în mine bucuria că la ora plecării acasă voi putea trece pe la seră, să cer o cutiuță cu trei magnolii. Vă rog să luați loc! ne invită economista, arătînd cu mîna spre cele două fotolii. În toată încăperea sînt doar două birouri; la unul lucrează economista, iar la celălalt stă doamna Teona. Stă foarte frumos. Are poziția aceea dreaptă, de femeie mîndră, sigură pe sine, cu scaunul așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ora plecării acasă voi putea trece pe la seră, să cer o cutiuță cu trei magnolii. Vă rog să luați loc! ne invită economista, arătînd cu mîna spre cele două fotolii. În toată încăperea sînt doar două birouri; la unul lucrează economista, iar la celălalt stă doamna Teona. Stă foarte frumos. Are poziția aceea dreaptă, de femeie mîndră, sigură pe sine, cu scaunul așezat puțin strîmb sub ea, ca să-și poată rezema cotul stîng pe spătarul scaunului, în timp ce cotul drept îi stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pentru mine; mai degrabă s-o fi întîmplat să șteargă cu palma parbrizul tocmai cînd treceam eu pe lîngă mașina domnului Florea. E bine că atunci, demult, n-am mai continuat să fiu ridicol făcîndu-i curte. Don Șef îi spune economistei despre ce e vorba, iar economista răscolește cîteva dosare, se convinge că instalația de filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fi întîmplat să șteargă cu palma parbrizul tocmai cînd treceam eu pe lîngă mașina domnului Florea. E bine că atunci, demult, n-am mai continuat să fiu ridicol făcîndu-i curte. Don Șef îi spune economistei despre ce e vorba, iar economista răscolește cîteva dosare, se convinge că instalația de filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei, privind aiurea într-un colț, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
economistei despre ce e vorba, iar economista răscolește cîteva dosare, se convinge că instalația de filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei, privind aiurea într-un colț, în timp ce Don Șef se plimbă prin încăpere, desfăcîndu-și mereu șuba sub care simte că se încinge. E un bărbat frumos, bine legat, în puterea vîrstei, probabil în jur de cincizeci de ani, cu destul păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
devin ridicol, curtînd-o. Ridic ochii și-o privesc cum țăcăne mereu un pix cu mai multe culori, făcînd după fiecare schimbare a culorii cîte o notație în dosar. Dîndu-și seama că o privesc, ridică ochii, se convinge mai întîi că economista și Don Șef nu-s atenți, apoi mă privește, învăluindu-mă în tot albastrul ochilor săi și-mi surîde scurt, surîs ce poate fi o încurajare, la fel de bine ca și o ironie -, după care își continuă munca. Din plimbarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici, arată economista, dar mai am unul de completat... Șeful ia stiloul din mîna economistei, semnează, apoi se îndreaptă spre ieșire, zicînd din mers: Rămîne dom' Vlădeanu să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici, arată economista, dar mai am unul de completat... Șeful ia stiloul din mîna economistei, semnează, apoi se îndreaptă spre ieșire, zicînd din mers: Rămîne dom' Vlădeanu să se ocupe... Sărut mîinile! Iese în fugă, iar eu, neliniștit, sar din fotoliu, fac o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici, arată economista, dar mai am unul de completat... Șeful ia stiloul din mîna economistei, semnează, apoi se îndreaptă spre ieșire, zicînd din mers: Rămîne dom' Vlădeanu să se ocupe... Sărut mîinile! Iese în fugă, iar eu, neliniștit, sar din fotoliu, fac o grimasă de durere din cauza artrozei care a fost deranjată, spun un "mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ori, poate vă e teamă de eșec?... Dacă încercați, să țineți minte un lucru: florile se culeg cu vîrful degetelor, nu se adună cu coasa... Iar doamna Teona e o floare... Ne surîdem reciproc și ne despărțim. Sus, în birou, economista mă așteaptă cu formularele în față, pe mapa de lucru. Ce s-a întîmplat cu tovarășul Ștefănescu? mă întreabă ea. L-a apucat brusc o durere de măsele, că abia după ce a luat spirt în gură și i-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lucru. Ce s-a întîmplat cu tovarășul Ștefănescu? mă întreabă ea. L-a apucat brusc o durere de măsele, că abia după ce a luat spirt în gură și i-a făcut sora o injecție s-a mai calmat, spun eu. Economista clatină din cap a compătimire, amintindu-i doamnei Teona de iarna anului trecut, cînd a slăbit cu cinci kilograme din cauza durerilor de măsele. Doamna Teona se ridică puțin de pe scaun, scoate picioarele de sub birou, se așază din nou în scaun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
piciorului drept. Trage sertarul din stînga al biroului, scoate de acolo o țigară, o lasă pe dosarul din fața ei, ia bricheta din sertar și începe să o rotească între degete. Cine semnează ca șef al locului de muncă? mă întreabă economista după ce-și termină istoria cu măselele. Eu, îi răspund. Scot pixul din buzunar și semnez formularele la locul indicat de economistă. Să știți, îmi spune economista, că celelalte secții au întocmit de mult formele astea. Mîine e ultima zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sertar și începe să o rotească între degete. Cine semnează ca șef al locului de muncă? mă întreabă economista după ce-și termină istoria cu măselele. Eu, îi răspund. Scot pixul din buzunar și semnez formularele la locul indicat de economistă. Să știți, îmi spune economista, că celelalte secții au întocmit de mult formele astea. Mîine e ultima zi cînd mai pot fi predate. Cine mai trebuie să semneze? o întreb. Președintele de sindicat al secției, inginerul-șef al Zonei Întîi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rotească între degete. Cine semnează ca șef al locului de muncă? mă întreabă economista după ce-și termină istoria cu măselele. Eu, îi răspund. Scot pixul din buzunar și semnez formularele la locul indicat de economistă. Să știți, îmi spune economista, că celelalte secții au întocmit de mult formele astea. Mîine e ultima zi cînd mai pot fi predate. Cine mai trebuie să semneze? o întreb. Președintele de sindicat al secției, inginerul-șef al Zonei Întîi, controlul de calitate, Desfacerea, președinta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
deschid, fac un pas înăuntru, închid ușa încet, apoi îmi scot casca. Sărut mîinile, spun doamnei Teona, care mai țăcăne o dată pixul și-l lasă peste dosarul din fața sa. Am adus contractele, vorbesc cu glas scăzut, așezînd dosarul pe biroul economistei. Știi, surîde doamna Teona, credeam că te-ai rătăcit prin hățișul atîtor semnături. Lucru previzibil dealtfel, rîde ea, scoțînd din sertar o țigară, timid cum ești... Întorc surprins capul. O văd cum se ridică puțin, răsucește scaunul sub ea, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ea, își scoate genunchii de sub birou și rămîne cu ei alăturați, învăluiți de privirea mea fixă. Are genunchi frumoși! Pot să văd și eu contractele? mă întreabă. Să văd dacă sînt toate semnăturile... Da-da, desigur. Iau dosarul de pe biroul economistei și-l duc doamnei Teona, așezîndu-i-l în față, deschis. Te grăbești? mă întreabă cînd ajung lîngă birou, ridicîndu-și privirea spre mine. Nu, îi răspund, înfruntîndu-i privirea. Bine. Te rog să iei loc! îmi indică ea fotoliul în care am stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]