461 matches
-
Emil Andreev, și admirabil tradus de Mariana Mangiulea. Deși este puțin probabil ca volumul să fie unul reprezentativ pentru întreaga literatură bulgară contemporană, avem de-a face cu o carte premiată, apreciată atât de critici, cât și de cititori și ecranizată în 2010 de Stanimir Trifonov. La începutul unei veri toride, în satul bulgăresc Gradiște, se reunesc în jurul unei biserici mai multe personaje. Din Franța sosește Hélène Thibault, o tânără medievistă aflată în căutarea unor informații despre începuturile bogomilismului; biserica din
Un râu la sud de Dunăre by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4830_a_6155]
-
Cunoscut în întreaga lume mai ales pentru romanele sale, dintre care Luni de fiere (ecranizat de Roman Polanski) a devenit o adevărată cartecult a secolului XX, Pascal Bruckner își încheie apoteotic, prin această colecție de eseuri apărută în original în 2009, sejurul literar în vastele apartamente ale iubirii. Așa cum a mărturisit autorul într- unul dintre
Despre dragoste în secolul XX () [Corola-journal/Journalistic/5356_a_6681]
-
scrie" corect ultimul capitol al existenței sale, pentru că încă paginile nu s-au sfârșit și povestea poate fi spusă în continuare. Filmul celor doi regizori are ceva din forța cu care reinvestește romanța Márquez în Dragostea în vremea holerei (2007), ecranizat de Mike Newell, sfidând magnific prostul-gust, sublimându-l estetic. În romanul lui Márquez, după o lungă serie de obstacole, dragostea lui Florentino Ariza pentru Fermina Daza cunoaște împlinirea când cei doi sunt deja bătrâni, însă fericirea este atât de intensă
După douăzeci de ani by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6360_a_7685]
-
a născut în 1949 la München, din părinți americani. A crescut la Tokio, Manila și Washington. A debutat în 1983 cu romanul Angels, dar a reținut atenția cititorilor și a criticii odată cu publicarea volumului de povestiri Jesus' Son, în 1992, ecranizat în 1999 și inclus pe lista celor mai bune 20 de cărți americane din ultimul sfert de secol. Arborele de fum, publicat după o pauză de aproape nouă ani, a fost distins cu National Book Award 2007 și nominalizat, în
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
1845 al lui Eugène de Mirecourt, Fabrique de romans: Alexandre Dumas et companie) c-ar fi, de fapt, adevăratul autor al celor mai cunoscute scrieri, inclusiv capodopera Cei trei mușchetari. În mod straniu, acest autor ale cărui cărți au fost ecranizate de sute de ori, beneficiază abia acum de un film centrat pe biografia sa. O biografie, e adevărat, scandaloasă, și care, la aproape un veac și jumătate după moarte, provoacă zarvă. De data aceasta, pretextul l-a constituit faptul că
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
între rațiune și sentimente, precum un simbol al spiritului și al neliniștilor prezentului”. Fahrenheit 451 În California a murit, în vîrstă de 91 de ani, scenograful și scriitorul Ray Bradbury, autorul romanului Fahrenheit 451, pe care François Truffault l-a ecranizat în 1961. Filmul a făcut epocă prin parabolaprotest îndreptată împotriva cenzurii și a controlului cuvîntului scris. Parabola pompierilor care, în loc să stingă focul, sunt folosiți drept incendiatori ai cărților din orice casă, i-a fost inspirată scriitorului de un detaliu fizic
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4574_a_5899]
-
această relație schizoidă cu propriul eu, de ceea ce am putea numi o criză a eu-lui locutor. Interesantă aici este tema memoriei care-l preocupă pe Phillip K. Dick în cea mai mare măsură, dovadă și romanul Visează androizii oi electrice?, ecranizat de Ridley Scott în 1982 cu titlul Blade Runner, film din care Len Wiseman împrumută copios pentru atmosferă: reclame suspendate, strălucind hipnotic în noapte, un fel de China Town scăldat permanent în ploaie, umbreluțe japoneze și o babelizare sonoră. Peste
Vorbește, Memorie! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4392_a_5717]
-
la Tokyo, în 1934. A absolvit în 1958 Universitatea Waseda, cu o diplomă în limba și literatura japoneză. Printre romanele sale cele mai cunoscute se numără: N-am mai visat de mult că zbor (Tobu Yume wo Shibaraku Minai, 1985), ecranizat în 1990 în regia lui Eizo Sugawa și deținător al Marelui Premiu la Belgium International Film Festival în același an, Străini (Ijintachi tono Natsu, 1987; Humanitas Fiction, 2007), distins cu Premiul Yamamoto Shūgorō, ecranizat în 1988 în regia lui Obayashi
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
Tobu Yume wo Shibaraku Minai, 1985), ecranizat în 1990 în regia lui Eizo Sugawa și deținător al Marelui Premiu la Belgium International Film Festival în același an, Străini (Ijintachi tono Natsu, 1987; Humanitas Fiction, 2007), distins cu Premiul Yamamoto Shūgorō, ecranizat în 1988 în regia lui Obayashi Nobuhiko, și În căutarea unei voci din depărtare (Tooku no Koe wo Sagacrape, 1989; Humanitas Fiction, 2008). Romanele lui Taichi Yamada sunt traduse în peste cincisprezece țări. O parabolă despre obsesia întineririi și consecințele
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
Nu te mișca (2002; Polirom, 2004, 2013) primește Premiul Strega și Premiul Grinzane Cavour, cele mai prestigioase distincții literare italiene. Tradusă în treizeci și cinci de limbi, cartea a devenit imediat bestseller internațional, cu peste două milioane de exemplare vîndute, și a fost ecranizată de Sergio Castellitto, cu Penélope Cruz în rolul principal. Romanul Venit pe lume (2008; Polirom, 2010) a fost distins cu Premiul Campiello și a fost ecranizat de Sergio Castellitto, cu Penélope Cruz și Emile Hirsch în rolurile principale. A mai
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
a devenit imediat bestseller internațional, cu peste două milioane de exemplare vîndute, și a fost ecranizată de Sergio Castellitto, cu Penélope Cruz în rolul principal. Romanul Venit pe lume (2008; Polirom, 2010) a fost distins cu Premiul Campiello și a fost ecranizat de Sergio Castellitto, cu Penélope Cruz și Emile Hirsch în rolurile principale. A mai scris romanele Nimeni nu se salvează singur (2011) și Marea, dimineața (2012, recompensat cu premiile Pavese și Matteotti). Este căsătorită cu regizorul Sergio Castellitto și trăiește
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
o ecranizare, în al doilea caz cu o romanțare. Și întrebarea firească e: cît din aceste mărturii poate trece în lumea artei, spre a căpăta mai multă notorietate? La prima vedere răspunsul e afirmativ: totul dintr-o biografie poate fi ecranizat, la fel cum totul poate fi romanțat. În realitate, ficțiunea de origine biografică are o limită a cărei cauză e dublă: 1) schimbarea unghiului de evocare și 2) condiția creatorului de ficțiune. La primul punct nu poți să nu-ți
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
cursul ororilor. Nu ororile contează, ci spiritul pe care l-au dobîndit în urma lor, tocmai de aceea un prozator contemporan, chiar dacă evocă cu talent aerul penitenciar, e în carență de orizont spiritual. Obiecțiile acestea nu ating filmul, căci tehnic poți ecraniza orice, atîta doar că rezultatul nu e artă, ci ideologie. Și atunci ce-i de făcut cu cele 190 de biografii prinse în cele șase volume de istorie orală? Artistic nu se poate face nimic, ele rămînînd dovezi care pot
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
peste 5 milioane de exemplare. A debutat cu A Trick of the Light (1984) și succesul îl obține cu următoarele romane cu acțiunea plasată în Franța: The Girl at the Lion D’or (1989); Birdsong (1993) și Charlotte Gray (1998), ecranizată în 2001. Din 2002 este Comandor al Ordinului Imperiului Britanic. La noi a apărut Engleby (2007; Univers, 2009) și Jocul cu diavolul (2008; Rao, 2010, în seria nouă James Bond). Editura Litera a publicat anul trecut Amprenta omului și O
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
nouă nominalizare la Premiul Booker, pe care și-l adjudecă în 2002 pentru romanul Cazul Kukoțki (2001). Înmormântare veselă (1997; Humanitas, 2005), unul dintre cele mai apreciate romane ale autoarei, este tradus în douăzeci și cinci de țări și urmează a fi ecranizat. De același succes se bucură și romanele Minciunile femeilor (2003; Humanitas, 2005) și Al dumneavoastră sincer, Șurik (2003; Humanitas Fiction, 2008). Acesta din urmă a fost tradus în peste douăzeci de limbi, fiind desemnat „Romanul anului“ în Rusia (2004) și
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
moment de puritate, de frumusețe absolută și pură."(p. 253) Apărut la Londra în 1972 cu titlul The Flight of Andrei Cosmin, romanul a fost apreciat de critici și de cititori, într-un rând propunându-i-se autoarei să fie ecranizat. Refuzul categoric avea în spate teama de a nu periclita situația rudelor rămase în țară, care trecuseră deja prin experiența anchetărilor, încarcerării și a domiciliului forțat. După exact șaizeci de ani de la evenimentele narate și treizeci și patru de la publicarea în Occident
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
din 25 aprilie în principalele cinematografe din București și din țară și care prezintă într-un mod amuzant, o poveste care scoate la lumină probleme reale cu care se confruntă milioane de oameni în lumea globalizata de azi, a fost ecranizat în luna februarie la Londra, la BAFTA, apoi la cinema Curzon din Londra și urmează să fie lansat și în America, la Los Angeles. La London Film Rewview, "D'ORA", de Delia Antal, a fost recompesat cu patru stele din
D'ORA – Emigranta româncă, un film explicit și fără perdea. Ce spune Armand Assante by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33973_a_35298]
-
gotic menit să smulgă unui public terifiat un țipăt onest de precupeață pișcată de fund. Cum și titlul o invocă, Domnișoara Christina (1936) este o ecranizare după romanul omonim (după alții nuvela) al lui Mircea Eliade. Romanul a mai fost ecranizat de către Viorel Sergovici în 1992 cu Adrian Pintea în rolul lui Egor, Irina Petrescu în rolul doamnei Moscu, Mariana Buruiană în rolul Domnișoarei Christina, Medeea Marinescu în rolul Siminei și Dragoș Pâslaru în rolul profesorului Nazarie. Filmul lui Sergovici deschidea
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
Dicu realizează o ecranizare intitulată misterios Mesagerul (1995) după povestirea Dayan. Dan Pița reușea chiar un fel de film parabolico-simbolistoermetico- politic cu Eu sunt Adam! în 1996, ecranizare după nuvela, Pe strada Mântuleasa, și tot Viorel Sergovici, în același an, ecraniza un alt roman (după alții nuvelă), Șarpele. Eliade a fascinat și câțiva regizori străini, în 1988 apărea La nuit Bengali al lui Nicolas Kloz, după romanul Maitreyi (1933) cu Hugh Grant în rolul lui Allan și un scenariu semnat de
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
Poetry (1994), The Norton Book of American Autobiography (1998), The Oxford Encyclopedia of American Literature (2004). A publicat șapte romane, dintre care amintim Ultima gară (The Last Station, 1990; Humanitas Fiction, 2009), despre ultimii ani din viața lui Lev Tolstoi, ecranizat de regizorul Michael Hoffman, cu Helen Mirren și Christopher Plummer în rolurile principale, Benjamin’s Crossing (1996), The Apprentice Lover (2002) și Rătăcirile lui Herman Melville (The Passages of H.M., 2010), o splendidă reconstrucție ficțională a vieții autorului lui Moby
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
cu cheie, care face trimitere la actorii politici din ultimii 25 de ani. Personajul principal, un marinar pe nume Decebal Spulber, ajunge șeful statului cu ajutorul serviciilor secrete. Povestea acestuia, de la afacerile necurate la legăturile extraconjugale cu ”o blondă”, va fi ecranizată, fiind demarate discuții cu regizorul Șerban Marinescu pentru primele 20 de episoade. Tatulici neagă orice legătură cu personaje istorice, dar susține că s-a documentat pentru a putea dezvălui secrete din viața intimă a puternicilor zilei din ”Românika”. Mihai Tatulici
Tatulici pregătește un serial despre un marinar ajuns președinte. ”Am vorbit cu avocații, nu are ce să-mi facă” by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/33351_a_34676]
-
volum al seriei are 20 de episoade, iar în noiembrie va fi lansat și volumul al doilea. Este un roman atipic, ne-a declarat Tatulici, cu multe dialoguri, ca un soap-opera. L-am scris așa pentru a fi ușor de ecranizat, la televiziune. Eu afirm că întâmplărire din povestire nu au legătură cu realitatea, dar toți cei care au citit cartea spun că recunosc personaje reale, care fac istorie în țara noastră. Este drept că m-am documentat mult înainte să
Tatulici pregătește un serial despre un marinar ajuns președinte. ”Am vorbit cu avocații, nu are ce să-mi facă” by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/33351_a_34676]
-
sentimentalism al memoriei legat de propria existență în cadrul de cultură și civilizație creat de regimurile comuniste. În acest sens, alegerea personajului este definitorie. Nu este vorba de un filosof ca în Cel mai iubit dintre pământeni, romanul lui Marin Preda ecranizat de Șerban Marinescu în 1993, un intelectual capabil de o reflecție nuanțată, de o practică a ideilor în dialog. Ideile, dacă există aici sunt idei primite, în rest avem o serie de clișee despre raportul dintre prezent și trecut, dintre
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
am trăit șocul pierderii temporare a flerului. Prima dată îl văzusem pe bucăți și mi se păruse "potabil", acum cu greu am răbdat până la sfârșit, spumegând la intervale de cinci minute. Pot să îl cauționez prin dificultatea subiectului, greu de ecranizat. Ceea ce nu-l îndreptățește însă să includă detalii ridicole de genul poetesa în cauză (Gwyneth Paltrow) recitându-le din Chaucer unor vaci pentru a le testa inteligența pe care le-o bănuiește Hughes (Daniel Craig, viitorul James Bond). Iar când
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
care îți dau de furcă și în text, și în subtext. Tocmai de aceea nu există un raționament liniar, o întrebare de pornire și nici măcar un răspuns definitiv. Deși există omisiuni, analiza psihologică a lui Le Carré fiind dificil de ecranizat, indicațiile lui în scene sunt respectate întocmai. Principala distonanță dintre carte și film e perfect justificată: prima are un timp liniar de bază, de la care devierile tip flashback sunt clar delimitate. Lungmetrajul nu posedă așa ceva, fapt care contribuie la amplificarea
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]