461 matches
-
Eragon" devenind a treia cea mai vândută carte pentru copii din 2003 și a doua cea mai vândută carte a anului 2005 și rămânând în New York Times Children's Books Best Seller List pentru 121 de săptămâni. Romanul a fost ecranizat în filmul omonim, regizat de Stefen Fangmeier după un scenariu scris de Peter Buchman și lansat pe 15 decembrie 2006. Filmul i-a avut în distribuție pe Ed Speleers în rolul lui Eragon și pe Jeremy Irons în cel al
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
pentru un album sezonal, a fost fruntaș pe tot parcursul iernii în topul vânzărilor al multor site-uri de comerț online precum Amazon, la categoria "music best-seller". Primul single extras de pe album este "Trains and Winter Rains", care este și ecranizat într-un videoclip. Pe 16 Decembrie 2008, albumul a fost lansat și în România prin intermediul postului de radio Europa FM, în cadrul unei zile speciale dedicate artistei. Pe 23 Noiembrie 2009, Enya a lansat un nou album/compilație "Best Of". Enya
Enya () [Corola-website/Science/304186_a_305515]
-
refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Autorul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost ecranizat, alături de alte proze sadoveniene, în filmul "Vacanță tragică" (1979), regizat de Constantin Vaeni după un scenariu scris de Constantin Mitru. Iliuță, fiul inginerului Manole Dumitraș, trăiește în orașul Fălticeni, împreună cu tatăl său, cu mătușa sa și cu bătrâna sa dădacă
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
doar în portretul realizat de logodnicul ei, Marc Vidal. Începând cu anul 1996, versiunea originală a lui Jules Verne a devenit disponibilă, ea fiind publicată în Éditions de l'Archipel în 1996, apoi la Gallimard-Folio în 1999. Romanul a fost ecranizat în 1967 de Eric Le Hung pe baza unei adaptări făcute de Claude Santelli. Produs de ORTF, filmul a fost difuzat în cadrul emisiunii de televiziune "Le Théâtre de la jeunesse", avându-i în rolurile principale pe Jean-Claude Drouot, Michel Vitold, Bernard
Secretul lui Wilhelm Storitz () [Corola-website/Science/321337_a_322666]
-
chiar înainte de a primi dota. Cu întoarcerea în Egipt și cu o carieră muzicală, Asmahan și-a alungat aprecierile din partea rudelor sale siriene și druze, stârnindu-le astfel și mai tare furia. Atunci când primul său film, ”"Intisar Al-Shabab"” a fost ecranizat în Siria, o tânără de origine druză a împușcat ecranul în momentul în care a apărut personajul interpretat de . In anul 1939, vărul său, Hassan Al-Atrash a mers la Cairo și a cerut-o în căsătorie, solicitându-i astfel să
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
făcând parte din marea literatură universală, alături de „Seniorii războiului” de Gérard Klein, de romanele fraților Strugațki, de seria Dune de Frank Herbert și de operele scriitorilor Isaac Asimov, Arthur C. Clarke etc. Romanul lui Stanislav Lem "Solaris" a mai fost ecranizat ulterior, Solaris, în 2002, în Statele Unite, de către Steven Soderbergh, avându-i ca protagoniști pe George Clooney în rolul lui Kris Kelvin și pe Natascha McElhone. A fost recompensat cu Premiul Special al Juriului al . Acțiunea, plasată într-un viitor nedefinit
Solaris (film din 1972) () [Corola-website/Science/301511_a_302840]
-
Sand, căci unele descrieri sunt foarte asemănătoare. Tema mortului viu apare și alte opere ale lui Verne, precum "Testamentul unui excentric", "Doamna Branican", "Sfinxul ghețarilor" și "Mathias Sandorf". Acest roman, ca și marea majoritate a operei lui Verne, a fost ecranizată. Există patru adaptări cinematografice: două românești în 1957 și 1981, o producție cehoslovacă în 1981 și una franceză în 1976 (ORTF). Prima adaptare a volumului "Castelul din Carpați" a fost realizată în 1957, producător fiind Alberto Cavalcanti, iar scenarist Titus
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
datorită unei aventuri în cadrul serviciului. Al doilea sau volum, "Jennie Gerhardt", a fost publicat în anul următor. Multe dintre volumele subsecvete ale lui Dreiser priveau inegalitatea socială. Primul său succes comercial a fost "An American Tragedy" (1925), care a fost ecranizat în 1931 și, din nou, în 1951. Alte lucrări includ: "Trilogy of Deșire" despre Frank Cowperwood, o versiune romanțata a lui Charles Yerkes: "The Financier" (1912), "The Titan" (1914), și "The Stoic" (apărut postum - 1947). În 1935 îngrijitorii librăriei din
Theodore Dreiser () [Corola-website/Science/299411_a_300740]
-
ai văzut "Dune"." Recenziile filmului nu au fost la fel de favorabile, spunând că a fost greu de înțeles celor nefamiliarizați cu cartea și că fanii vor fi dezamăgiți de modul în care a respectat acțiunea cărții. În 2000, John Harrison a ecranizat romanul într-un "serial" pentru Sci-Fi Channel. Până în 2004, seria a fost unul dintre cele trei programe de la Sci-Fi Channel cu cel mai bun rating. În 2008 s-a anunțat că Peter Berg va realiza o nouă ecranizare a cărții
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
film au remarcat-o și Monroe a început să primească mai multe scrisori de la admiratori decât mulți dintre actorii celebri ai timpului. Monroe a jucat primul rol principal (excluzând "Ladies of the Chorus") în "Don't Bother To Knock"(1952), ecranizând o babysitter cu probleme, care, într-un acces de furie, o atacă pe fetița pe care o avea în grijă. Cu toate că a primit critici mixte, Monroe a susținut mai târziu că acesta a fost una dintre interpretările ei favorite. Mai
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
deținut toate drepturile filmului până ce acesta a fost vândut companiei Warner Communications în 1989. La acel moment dat toate drepturile peliculei au revenit companiei Warner Bros., care deține și filmul original din 1946. Cartea lui James M. Cain a fost ecranizată întâi în Franța ("Le dernier tournant", 1939), apoi în Italia ("Ossessione", 1942) și ulterior în Statele Unite ("The Postman Always Rings Twice", 1946, cu John Garfield și Lana Turner). Acest film este un remake după producția americană, realizată în 1981, cu
Poștașul sună întotdeauna de două ori () [Corola-website/Science/315739_a_317068]
-
publicat în 1974. El se vrea a fi o pledoarie în favoarea democrației și a drepturilor individuale. Romanul a fost prelucrat ca piesă de teatru și libret pentru operă. De asemenea, a devenit de mai multe ori subiect de film, fiind ecranizat pentru prima dată în 1975 în regia soților Volker Schlöndorff și Margarethe von Trotta, cu titlul "Die verlorene Ehre der Katharina Blum". În prima ecranizare, rolurile principale au fost jucate de Angela Winkler și Mario Adorf. Katharina Blum, o tânără
Onoarea pierdută a Katharinei Blum () [Corola-website/Science/306589_a_307918]
-
Moldovenească, Chișinău, 1962) și "Ritmuri" (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1965). De asemenea, a publicat și cărți de proză cum ar fi "Vioara albă" (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1963), "Bucolica" (1966) și "Lăutarii" (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1972), ultimele două fiind ecranizate de către el însuși. Deși versurile sale prevesteau un talent de poet, la sfârșitul anilor '60, Loteanu a renunțat la activitatea literară în favoarea celei cinematografice.
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
bună nuvelă", și premiul Nebula pentru "Cea mai bună nuvelă", după ce în 2002 primise premiul Bram Stoker pentru "Cea mai bună lucrare pentru cititorii tineri". A fost comparată cu "Alice în Țara Minunilor" a lui Lewis Carroll și a fost ecranizată în 2009 într-un film de stop-cadre regizat de Henry Selick. Povestea începe când Coraline Jones și părinții ei se mută într-o casă veche cu patru etaje. Ceilalți locatari sunt Miss Spink și Miss Forcible, două bătrâne care s-
Coraline () [Corola-website/Science/320481_a_321810]
-
pe Lumea Disc. Bibliotecarul ia pălăria Arhicancelarului, lăsată în urmă de Vânturache când a intrat în Dimensiunile Subterane, și o pune pe un soclu în Bibliotecă. Terry Pratchett a declarat că romanul "" va fi a cincia carte a Lumii Disc ecranizată de Sky One, deși el dorise inițial să ecranizeze "Making Money", considerând că va arăta mult mai bine ca film și că se va putea amuza cu personajele ca Nijel Distrugătorul. "Copilul minune" este ultima carte a "Lumii Disc" apărută
Copilul minune () [Corola-website/Science/323281_a_324610]
-
urmă de Vânturache când a intrat în Dimensiunile Subterane, și o pune pe un soclu în Bibliotecă. Terry Pratchett a declarat că romanul "" va fi a cincia carte a Lumii Disc ecranizată de Sky One, deși el dorise inițial să ecranizeze "Making Money", considerând că va arăta mult mai bine ca film și că se va putea amuza cu personajele ca Nijel Distrugătorul. "Copilul minune" este ultima carte a "Lumii Disc" apărută la editura Noesis. Spre deosebire de precedentele patru romane, acesta are
Copilul minune () [Corola-website/Science/323281_a_324610]
-
sezon SF. Adaptarea a fost realizată de Mike Walker și a fost difuzată pe 1 martie 2009 (partea 1), respctiv 8 martie 2009 (partea a 2-a). La începutul anilor 2000, actorul Morgan Freeman și-a exprimat intenția de a ecraniza "", dar filmul a rămas la stadiul de proiect vreme de mulți ani. În 2003, după ce principala problemă a constituit-o procurarea fondurilor, se părea că proiectul va trece la stadiul de producție. Filmul urma să fie produs de compania lui
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
Vasilka Aleksova), sârbă („Zmija”, în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002; traducere de Mariana Dan) și rusă („Змей”, Kriterion, Moscova, 2003; traducere de Marianna Iurievna Kojevnikova). Unele traduceri au fost reeditate sau revizuite. Nuvela a fost ecranizată în anul 1996 de către regizorul Viorel Sergovici, după un scenariu scris de regizor în colaborare cu Adriana Rogovschi, într-un film de televiziune omonim cu o durată de 72 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Claudiu Bleonț (Andronic
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Ataresiya (probabil Atreus), ceea ce a făcut pe unii savanți cum ar fi Karykas să concluzioneze că evenimentele nu sunt legate de războiul troian din Iliada, ci de un conflict mai timpuriu, reflectat în mitul prădării Troiei de către Heracles. a fost ecranizat într-un film în regia lui Wolfgang Petersen.
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Jeff Spender, Roddy McDowall în cel al Părintelui Stone și Barry Morse în cel al lui Hathaway, lor alăturându-li-se și Fritz Weaver. Bradbury a considerat serialul "pur și simplu plicticos". Serialul de televiziune "The Ray Bradbury Theater" a ecranizat câteva povestiri din "Cronicile marțiene", printre care "A treia expediție","Usher II", "...Și Luna va fi la fel de strălucitoare" și "Marțianul". Ulterior a fost lansată o casetă VHS intitulată "Ray Bradbury's Chronicles: The Martian Episodes ", unele ediții conținând trei episoade
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
o serie de cărți. Serialul este produs de Dan Farah, Jon Favreau, Miles Millar, Al Gough, Jonathan Liebesman și de scriitorul Terry Brooks. Brooks a afirmat într-un interviu că este mulțumit de modul în care povestea sa a fost ecranizată. La fel ca și adaptarea pentru televiziune a seriei "Cântec de gheață și foc", serialul "The Shannara Chronicles" nu a fost adaptat în ordinea cărților și cronologiei din trilogia originală ci mai degrabă într-un amestec al conținutului. Prima carte
The Shannara Chronicles () [Corola-website/Science/335375_a_336704]
-
de denigrare îndreptate împotrivă-i: de exemplu, în 1931, se încăpățânează fără succes să obțină despăgubiri în instanță de la "Frankfurter Zeitung", care publicase din greșeală sub numele lui un text ce nu îi aparținea. Deși se împotrivește ideii de a ecraniza "Ulise", urmărește cu mult interes procesul de traducere a operelor sale în limbile străine. Versiunea franceză a capitolului "Anna Livia Plurabelle" (1 mai 1931, "Nouvelle Revue Française"), la care Joyce însuși a lucrat, alături de alți șapte scriitori, a fost considerată
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Ca romancier, Guillou a debutat în 1971 cu "Om kriget kommer" („Dacă vine războiul”). Romanul autobiografic "Ondskan" („Răul”), publicat în 1981, a avut un succes crescând. Cartea a fost citită de peste două milioane de suedezi, a fost adaptată pentru scenă și ecranizată în 2004, primind chiar o nominalizare pentru Premiul Oscar la categoria „cel mai bun film străin“. Pe la mijlocul anilor '70, Guillou și-a început seria de romane polițiste al căror erou, contele C.G. Hamilton, alias agentul Coq Rouge, a ajuns să
Jan Guillou () [Corola-website/Science/298959_a_300288]
-
1950, drept Satrape, si este ales în Académie Goncourt în 1951. În 1959 publică "Zazie în metrou", român care îl va duce pe Queneau în centrul atenției marelui public. Regizorul Louis Malle, unul dintre vârfurile mi-șcării cinematografice Nouvelle Vague, vă ecraniza acest român un an mai tarziu. Îndrăgostit de matematici și de stiinte exacte (era membru al Société mathématique de France din 1948), a știut să aplice regulile algebrei în construcția propriilor sale opere. Cu ocazia unui colocviu, în timpul celebrelor decade
Raymond Queneau () [Corola-website/Science/305043_a_306372]
-
civilizațiile lumii. Nu zicea poetul nostru român, nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei ! Compensația, domnule Doctor , ne-o dă Cuvântul ! Pentru Dv., vă recomand romanul Ce mult te-am iubit (1968), de Zaharia Stancu. Scrierea a fost ecranizată de cineaștii maghiari și prezentată în foileton la Televiziunea din Budapesta. Talentul din literatura medicului Virgil Pătrașcu rămâne indestructibil, prea bine confirmat în actualul volum.
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]