107 matches
-
auteur par Frédéric Damé, Bucarest, Librairie J. Szollösy Éditeur, 1878ț, fiindu-mi cerut atunci de Ion Brătianu pentru Congresul de la Berlin", care se ținuse între 1/13 iunie și 1/13 iulie 1878. Lucrarea anterioară, Istoria toleranței religioase în România. Edițiunea II revăzută și adausă, București, 1868, atingând foarte delicata cestiune israelită, discutată și ea la Berlin, fusese deja publicată în franceză, întâi într-o traducere prescurtată în foaea franceză "La revue de la Roumanie" și apoi în volum: Histoire de la tolérance
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
strânge un ban în plus, au recurs și la multiplicarea și difuzarea unor fotografii cu chipul poetului, așa cum rezultă dintr-o notă apărută în săptămânalul ieșean "Era nouă": "Cu ocazia Concertului Eminescu, comitetul studențesc a pus în circulație o întreită edițiune fotografică a unui portret al regretatului poet, de pe când era în vârstă de 19 ani. Studenții au găsit la sora lui Eminescu un asemenea exemplar, de pe care pictorul Brand a desemnat figura în mărime naturală și apoi de pe acest portret
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
noastră, ce-l reprezintă pe Eminescu în medalion oval și care pe spate poartă emblema "Bernhard Brand Pictor și Photographe in Iassy" (foto. 2a-b). Din primul moment, ne-am dat seama că avem în față un exemplar din acea "întreită edițiune fotografică" despre care se vorbește în amintita notă. Dar ceea ce ne-a trezit un și mai mare interes a fost faptul că aici poetul apare cu vesta asortată cu haina. Astfel, coroborând datele din articolul citat cu elemente din această
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
această ilustrată, am constatat că putem avansa o explicație plauzibilă privind geneza faimoasei fotografii în care poetul apare cu vesta asortată cu haina. Pentru a fi și convingători, ne-am canalizat cercetările numai în direcția identificării și a celorlalte două "edițiuni fotografice", și rezultatele nu s-au lăsat prea mult așteptate, ba, dimpotrivă, au fost chiar surprinzătoare. Astfel, în fondurile Muzeului Național al Literaturii Române din București, cu sprijinul doamnei Elena Pușcașu, director interimar, am avut marea șansă să identificăm o
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
stâng bine conturat, iar la vestă se văd foarte bine doi nasturi. Și, în sfârșit, originalul este semnat în dreapta, discret "J. TOMÁ�", iar la variantă, alături de numele întreg, fotograful adaugă și localitatea "BERNHARD BRAND - JASSY". În ceea ce privește cea de a treia "edițiune fotografică" realizată de Bernhard Brand, poate fi considerată portretul de autor din fruntea romanului Geniu pustiu, 1904, volum editat de Ion Scurtu și reeditat în 1907 și, respectiv, 1909 (foto. 4)7. Aici, portretul este încadrat într-un medalion oval
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
portretul este încadrat într-un medalion, iar de la nasturele de sus al vestei, iarăși această buclucașă vestă, coboară o linie albă ce poate fi interpretată ca fiind lanțul de la ceasul de buzunar al poetului, amănunt ce lipsește în celelalte două "edițiuni". De observat că Ion Scurtu, îngrijitorul volumului, Geniu pustiu, atrage atenția că, în broșura Portretele lui Eminescu, din 19038, face istoricul acestei fotografii, dar pe care nu a putut-o reproduce pentru că nu cunoștea adresa Corneliei Emilian, posesoarea originalului acelei
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
vremuri la Capșa. * Deci PSALTIREA a apărut cu patru ani înainte de încheierea secolului al nouăsprezecelea. Pe coperta a doua a cărțuliei, excelent tipărită și foarte bine păstrată, se poate citi o listă care cuprinde ce mai apăruse pînă atunci în Edițiunea școlară a Autorilor Români. Iată cuprinsul: Alexandri Vas(ile), Alexandrescu Gr., Bălcescu, Biblia din 1688, Bolintineanu, Cantemir, Coresi, Costin Miron, Donici și alții, Dosoftei, Ivireanul Antim, Kogălniceanu Enaki, Milescu Spătaru, Neculcea Ioan, Negruzzi Const., Odobescu Alex, Poesii poporale, Ureche, Varlaam
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
Simona Vasilache Ocercetare critică asupra poeziei românești de la 1867, studiul lui Titu Maiorescu (Iassi, Edițiunea și imprimeria Societății „Junimea”), mai cunoscut, de obicei, fără anul la care trage linie, e o probă, rezistentă în timp, de cum se pot uni o viziune teoretică și o miză critică. Se știe că domnul Maiorescu, înaintea altora, se revizuiește
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
cetățeanul care, din păcate, are nenorocirea să nu împărtășească ideea că d. Brătianu este un mare om de stat sau d. Costinescu un finanțiar fără seamăn se vede expus zilnic la cele mai incalificabile vexațiuni. Astfel asistăm cu toții la o edițiune revăzută și augmentată a tuturor turpitudinilor cari au făcut atât de celebră prima trecere la putere a roșiilor. Oriîncotro întoarcem privirile dăm peste aceeași falsificare sistematică a instituțiunilor și aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
privire cei din București și lași pot face ce poftesc. Mai puțin cuviincios e însă când în institutele de învățămînt ale României se predau neadevăruri istorice patente (? ). Astfel citim în mult întrebuințatul manual al lui Treb. Laurian asupra Istoriei românilor (edițiunea a patra p. 310 et sq. ) că Ștefan Vodă a nimicit oastea craiului unguresc Mateius (Corvinus ) la Baia în Moldova și l-ar fi pus pe fugă pe rege (25 noiemvrie 1467), deși tocmai contrariul e adevărat (? ) și, deși Ștefan
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în adevăr sau nu. Multele îndatoriri ce mi le-a făcut d-l Morțun în timpul boalei mele m-au îndemnat să ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la idea de-a scoate edițiunea a treia, atunci vă rog a da urmare binevoitoarelor d-voastre intențiuni și a încheia cu d-l Socec, iar prisosul eventual de la ediția a doua sau un acont asupra ediției a treia, vă rog să binevoiți a le trimite
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
parte celebritățile noastre muzicale. I. SLAVICI M. EMINESCU [ACONTO PENTRU EDIȚIA A DOUA A POEZIILOR] Iași, 14 septemvrie 1885 Chitanță L. n. 500 cinci sute lei noi am primit prin d. T. Maiorescu de la d. Socec ca a compte pentru edițiunea a doua a poeziilor mele. M. Eminescu [PRIMIRE DE BANI, 5 DECEMBRIE 1887] Adeverință Am primit prin d-na Cornelia Emilian suma de patru sute lei noi din partea d-lui A. C. Cuza. M. Eminescu Henriette Eminescu Botoșani, 5 decemvrie 1887 [PRIMIRE
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
prinsoare își încheie scurta sa domnie. Fratele său mai mic, Alexandru, îi urmă în scaun. {EminescuOpXIV 201-214} {EminescuOpXIV 215} ART(E)A (REPREZINTAȚIUNEI) REPREZENTĂREI DRAMATICE DEZVOLTATĂ ȘTIINȚIFIC ȘI ÎN (COEZIUNEA) LEGĂTURA EI ORGANICĂ De Profesorul dr. ENRIC THEODOR ROTSCHER după edițiunea a doua 2254 Dacia literară (1840 ). În Iași o societate de actori români s-au întrunit in iarna trecută, 311 r sub direcția unuia din mădulările sale, spre a da 12 reprezentații in limba națională și alcătuite de piese comice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e tocmai timpurie încercarea unei regenerațiuni a artei noastre în înțelesul intereselor prezintelui, a trebuințelor, a Bewusstsein-ului științific și chiar a masei largi a publicului cult. Totul e până se coace, odată copt lucrul e ca și gata. PREVORBIRE LA EDIȚIUNEA A DOUA Când a apărut pentru prima oară "artea" noastră de reprezintațiune dramatică, a salutat acest op atât știința cât și discipolii acestei ca pe o primă și unică carte de învățătură a artei dramatice, căci pentru prima oară încercase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceea ce e vocea pentru actor. În tot același înțeles înseamnă Aristotel artea dramatică în Rhetorica lui, 3, 1, când zice: "Ea se bazează pe voce, dupre cum e (cu putință) posibilă întrebuințarea acestia la mișcările simțirei ". Ritter în emerita sa edițiune nouă a Poeticei vrea să șteargă din ea ca neautentice locurile citate mai sus, pentru că, după cum crede el, aci ar fi vorba numai de materia imitandi, vocea însă e instrumentum imitationis, nu materia. Aristotel însă (concepe) își cugetă tocmai vocea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
imitationis, nu materia. Aristotel însă (concepe) își cugetă tocmai vocea ca material al actorului, precum tot în acel sens pricepe colorile de material al pictorului. Și Stahr s-a declarat cu drept cuvânt contra concepțiunei lui Ritter în dejudicarea nouăi edițiuni. (... ). Compară încă ed. Muller în opul citat, II, pag. 346. {EminescuOpXIV 226} {EminescuOpXIV 227} cum unul care e dotat cu organul filozofic trebuie format pentru o filozofare adevărată. Cele zise conțin dezlegarea a două fenomene însemnate. În artea dramatică 319
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
VIITORUL ȚĂREI, număr unic apărut la București în 1902, ca „edițiune festivală a Societății «Santinela» de sub direcțiunea d-lui căpitan Carol Scrob”, pusă sub motoul „Viitor de aur țara noastră are / Și prevăd prin secoli a ei înălțare” din D. Bolintineanu. Tipăritura, inițiată de generalul Eraclie Arion și căpitanul-poet Carol Scrob
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N. (1945). Despre patriotism. Scânteia, Anul 2, Nr. 253, 254 și 255 din 18, 20 și 21 iunie 1945. Bărnuțiu, S. (1870). Pedagogi'a. Iasi: Tipariulu Tribunei Române. Blaga, L.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
S. (2002). Poporul. București: Albatros. Melidon, R.G. (1874). Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare. Bucuresci: Tip. Naționala, ant. C. N. Rădulescu. Michailescu, Ș.C. (1888). Incercari critice asupra invĕțămĕntuluĭ nostru primar. Studiŭ didactic și sociologic. Edițiunea a doua. Bucurescĭ: Editura Librărieĭ Carol Müller. Micu, S. (1995). Istoria românilor. 2 volume, Ediție princeps după manuscris, de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de amestecate cu Româniĭ, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înțeles. Din maĭ multe miĭ de autorĭ, în cursul de 34 de anĭ, culése și după aniĭ dela nașterea Domnuluĭ Isus Hristos alcăruite. Edițiunea a doua Tipărită de Ministeriul Cultelor și al Intrucțiuneĭ Publice. Bucuresci: Tipografia Academieĭ Române. Stăniloae, D. (1939). Ortodoxie și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1953). Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice. Ediția a III-a. București: Editura pentru Literatură Politică. Codrescu, Th. (1871). Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională pentru Statistică. (1991). Anuarul Statistic al României 1991. București. Gusti, D. (1938
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în adevăr sau nu. Multe îndatoriri ce mi le-a făcut d-l Morțun în timpul boalei mele m-au îndemnat să ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la ideea de a scoate edițiunea a treia, atunci vă rog a da urmare binevoitoarelor d-voastră intențiuni și a încheia cu d-l Socec, iar prisosul eventual de la ediția a doua sau un acont asupra ediției a treia, vă rog să binevoiți a mi le
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ediție iese în vara lui 1888, iar George Muntean a publicat corespondența editurii Socec cu Titu Maiorescu, de fapt, scrisoarea din 30 ianuarie 1888: „D-lui Titu Maiorescu. Loco, str. Mercur No l. Urmând a pune sub tipar o nouă edițiune a Poesiilor lui Eminescu, Vă rugăm a ne spune dacă să trimitem tot D.Voastre corecturile de cetit și cui vom avea să plătim, la timpul său, honorarul cuvenit.” Pe această scrisoare Titu Maiorescu scrie, la rândul său: „Răspuns la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Russo, 1912) 1. Importanța indicelui Într-o lucrare științifică La fel ca În cazul bibliografiei, indicele de nume proprii, de cuvinte sau expresii este un accesoriu deosebit de important al unei lucrări științifice. D. Russo (1912) spunea În acest sens: De la edițiuni de texte mai cu seamă nu trebuie să lipsească niciodată un indice de citate și unul de mărturii [...], un indice de cuvinte necunoscute, rare sau interesante dintr-un punct de vedere oarecare și unul gramatical și, În fine, un indice
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
continuarea sî in decursulu anului 1848, forá de a le poté terminá. Deci, nevrând a ținea mai Îndelungat foaiele tipărite până acuma nepublicate, am onoare a le presenta Onor. public românesc, de la a căruia cuprindere va depinde și terminarea acestei edițiuni. Blaj, 1 ian. 1866 T.C. (Principia de limba și de scriptura de T. Cipariu. Editiunea II revediută și inmultită. Blasiu, MDCCCLXVI. Cu Tipariul Seminariului) Iată transcrierea fragmentului, făcută de un specialist, Carmen-Gabriela Pamfil: Prefațiune Aceste studie asupra limbei românești Începusem
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]