107 matches
-
89. 449 Ibidem. 450 Ibidem, p. 97. 451 Ibidem, p. 94. 452 Ibidem, p. 109. 453 Ibidem, p. 113. 454 Ibidem, p. 161. 455 Marcel Olinescu, op. cit., p. 306; Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academieĭ Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901, cap. Comorile, p. 241-258; v. și Tudor Pamfile, op. cit., p. 398: căutarea comorii este legată nu numai de ziua de Sf. Gheorghe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1990, p. 263. 460 Mircea Eliade, op. cit., pp. 129-130. 461 Tudor Pamfile, op. cit., p. 467; despre Paștele Blajinilor vezi și Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, p. 37, 254-255 și Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academiei Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901, p. 171-188. Etimologia cuvântului blajin este analizată de Simion Florea Marian, ca provenind din sl. blaženǔ, "fericit" sau blažinǔ "bun, bland, ascultător"; în ceea ce privește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Valeriu Rusu, Dicționar Medical (DM), București, Editura Medicală. SAMUEL J.; FULEKY G., 2004: Jakab Sámuel, Füleky György, Protecția mediului- Sol (Dicționar poliglot), Nemzeti Tanconyvkiado RT., Budapesta. SCRIBAN A., 1939: Scriban, Dicționaru limbii românești (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologisme, provincializme) edițiunea întâia. SKEAT, WALTER W 2007: Skeat W.Walter, Concise Dictionary of English Etymology, Wordsworth Reference Series, London. ȘĂINEANU, 1922: Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ediția a IV-a revăzută și adăugită, Institutul de Editură "Scrisul Românesc", Craiova. VPPP, 2012
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de știință sau litere, iar mai cu seamă cele de știință trebuincioase școlarilor gratis...Va avea o singură ortografie pentru toate cele ieșite de sub tiparul ei. Societatea Junimea va debuta prin tipărirea tuturor cronicarilor și istoriografilor români într-o nouă edițiune cu note explicative și cu index”... Junimea își propusese tipărirea atâtor cărți, dar nu avea o tipografie proprie. S-a întâmplat, însă, ca în acea perioadă Dimitrie Cozadini să intre în stăpânirea tipografiei Monitorului Oficial. Cozadini, fiind numit prefect și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Donul liniștit, traducere de Cezar Petrescu, Editura Univers, București, 1986, vol. I, pp. 7-10. 141. Simeon Fl. Marian, Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică, Editura Carol Göbl, București, 1895. 142. Simeon Fl. Marian, Minunile Maicii Domnului. Studiu folkloristic, Edițiunea Academiei Române, București, 1904. 143. Doru Radosav, Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. 144. Dumitru Stănescu, Minunile Maicei Domnului, Ancora, București, 1925. 145. Ioan Petru Culianu și C. Culianu, „Interferences between Iconography and Folklore
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
244. Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu, Editura Hasefer, București, 1997. 245. Bertha Pappenheim, „The Jewish Woman” (1930), În 267, pp. 287-289. 246. B.P. Hasdeu, Trei Ovrei : Jupânul Shylock allu Shakespeare, domnul Gobseck allu Balzac și jupânul Moise allu Alexandri, edițiune particulară, tipografia St. Rassidescu, București, 1865. 247. Stelian Dumistrăcel, Dicționar. Expresii românești, Institutul European, Iași, 1997. 248. Arthur Koestler, Al treisprezecelea trib. Imperiul khazarilor și moștenirea sa, Nagard, Roma, 1987. 249. Irena Grudzinska-Gross, Cicatricea revoluției. Custine, Tocqueville și imaginarul romantic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în adevăr sau nu. Multe îndatoriri ce mi le-a făcut d-l Morțun în timpul boalei mele m-au îndemnat să ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la ideea de a scoate edițiunea a treia, atunci vă rog a da urmare binevoitoarelor d-voastră intențiuni și a încheia cu d-l Socec, iar prisosul eventual de la ediția a doua sau un acont asupra ediției a treia, vă rog să binevoiți a mi le
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ediție iese în vara lui 1888, iar George Muntean a publicat corespondența editurii Socec cu Titu Maiorescu, de fapt, scrisoarea din 30 ianuarie 1888: „D-lui Titu Maiorescu. Loco, str. Mercur No l. Urmând a pune sub tipar o nouă edițiune a Poesiilor lui Eminescu, Vă rugăm a ne spune dacă să trimitem tot D.Voastre corecturile de cetit și cui vom avea să plătim, la timpul său, honorarul cuvenit.” Pe această scrisoare Titu Maiorescu scrie, la rândul său: „Răspuns la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un proiect de edificare morală și intelectuală". 10 Ioan Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche. 1508-1830, tomul I, Edițiunea Academiei Române, București, 1903, pp. 462-466. 11 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944, p. 31-32. 12 Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de un proiect de edificare morală și intelectuală". 10 Ioan Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche. 1508-1830, tomul I, Edițiunea Academiei Române, București, 1903, pp. 462-466. 11 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944, p. 31-32. 12 Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-este europeană (Secolele XVII-XIX), Editura Eminescu, București, 1985, p. 177. 13 Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2009
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
250-253, 332-336. 70 Maria Magdalena Székely, Bestiarul lui Neagoe Basarab, în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, pp. 207-208. 71 Vezi Daniel Barbu, op. cit., pp. 156-176. 72 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944. 73 Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, pp. 172-214. 74 Idem, p. 174. 75 Lajos Demény, Adnotări pe un exemplar al Bibliei lui Șerban Cantacuzino, în "Manuscriptum", IV, 1973, nr. 4, p. 18-20, reluat în volumul Lajos
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un proiect de edificare morală și intelectuală". 46 Ioan Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul I, Edițiunea Academiei Române, București, 1903, p. 462-466. 47 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944, p. 31-32. 48 Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de un proiect de edificare morală și intelectuală". 46 Ioan Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul I, Edițiunea Academiei Române, București, 1903, p. 462-466. 47 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944, p. 31-32. 48 Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-este europeană (Secolele XVII-XIX), Editura Eminescu, București, 1985, p. 177. 49 Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2009
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
250-253, 332-336. 138 Maria Magdalena Székely, Bestiarul lui Neagoe Basarab, în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, p. 207-208. 139 Vezi Daniel Barbu, op. cit., p. 156-176. 140 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944 141 Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, p. 172-214. 142 Idem, p. 174. 143 Lajos Demény, Adnotări pe un exemplar al Bibliei lui Șerban Cantacuzino, în "Manuscriptum", IV, 1973, nr. 4, p. 18-20, reluat în volumul Lajos
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1946. Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php. Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii, Edițiunea și Imprimeria Societății Junimea, Iași, 1867. Maiorescu, Titu, Opere, I-II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978-1984. Marienescu, Atanasie, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859. Michelet, Jules, Le Peuple, Hachette - Paulin, Paris, 1846. Michelet, Jules, Légendes
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Capitolul I Dispozițiuni generale Articolul 1 Contractul de edițiune în materie literară este contractul prin care autorul unei opere de creație, critică, istorie sau monografie literară, sau succesorii săi, acordă unei persoane fizice sau morale, denumită editor, în schimbul unui preț, dreptul să publice și să vândă opera. Articolul 2
LEGE nr. 596 din 24 iulie 1946 pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211237_a_212566]
-
nu a împlinit vîrsta de 18 ani, precum și interzisul legal, vor încheia contractul personal, cu consimțămîntul părintelui sau tutorelui. În caz de refuz al acestuia din urmă, contractul va fi încheiat cu autorizațiunea instanței, tutelare. Articolul 3 Prin contractul de edițiune: a) Autorul este obligat să pună la dispoziția editorului o anume operă, garantându-i pe toată durata contractului liniștita folosință a drepturilor atribuite; ... b) Editorul este obligat să publice opera, să o răspândească și să o vândă, veghind și stăruind
LEGE nr. 596 din 24 iulie 1946 pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211237_a_212566]
-
o anume operă, garantându-i pe toată durata contractului liniștita folosință a drepturilor atribuite; ... b) Editorul este obligat să publice opera, să o răspândească și să o vândă, veghind și stăruind la respectarea intereselor morale și materiale ale autorului, în raport cu edițiunea respectivă; el mai este obligat să dea autorului socotelile și să plătească prețul, în condițiunile contractului și cu respectarea dispozițiunilor de mai jos. Dacă contractul prevede, opera poate fi imprimată sub pseudonim sau anonimă. Articolul 4 Sub sancțiunea nulității absolute
LEGE nr. 596 din 24 iulie 1946 pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211237_a_212566]
-
fără nicio altă formalitate. Articolul 5 Din momentul încheierii contractului, părțile au drepturile și obligațiunile stipulate în contract și cele arătate în prezenta lege. Editorul nu se poate descărca de obligațiunile sale prin plata prețului. Articolul 6 Orice contract de edițiune privește numai o singură ediție; contractul care ar depăși această prevedere este de drept redus numai la o singură ediție. Cesionarea totală a unei opere este nulă de drept. Articolul 7 Dacă contractul are ca obiect opere care nu au
LEGE nr. 596 din 24 iulie 1946 pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211237_a_212566]
-
cuvenite autorului, la Societatea Scriitorilor Români sau la orice bancă, instituție sau societate similară Societății Scriitorilor Români, indicate de societate. Nicio măsură de asigurare sau urmărire nu se poate înființa asupra drepturilor bănești minimale datorate autorului în temeiul contractului de edițiune, în afară de cele pentru datorii de chirii, salarii cuvenite oamenilor de serviciu și pensiuni alimentare. În aceste cazuri excepționale, insesisabilitatea nu lovește decât 1/3 din drepturi. Drepturile bănești minimale nu pot fi cedate, în total sau în parte, decât pentru
LEGE nr. 596 din 24 iulie 1946 pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211237_a_212566]
-
că tipărirea acestei părți n'ar avea valoare sau ar prejudicia numele autorului. Dacă rezoluțiunea a avut loc la cererea autorului sau a succesorilor, editorul nu are drept la vreo despăgubire; opera neterminată nu poate face obiectul altui contract de edițiune, sub pedeapsă de daune interese în favoarea primului editor. Dacă editorul este o persoană fizică, moartea lui înainte de începerea imprimării, atrage rezilierea contractului numai dacă autorul notifică aceasta în termen de două luni de la data, cînd moștenitorii au intrat în posesie
LEGE nr. 596 din 24 iulie 1946 pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211237_a_212566]
-
în prezent încă în anumite parohii și mănăstiri regional-conservatoare - uzurile liturgice erau cu mult mai diferite, dar despre acestea vom trata în subcapitolul următor. Cărțile de slujbă tipărite la București sau în Moldova sunt traduse din slavonă. Îndreptările de la o edițiune la cealaltă se fac în acord cu anumite uzajuri împământenite. Totuși, în ciuda textelor slave, glasurile - tonurile sau viersurile muzicale - din ce în ce mai folosite sunt cele bizantine grecești: muzica psaltică. Pe lângă devoțiunile tipic slave, precum acatistele clasice, românii au și altele, precum "Te
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
elaborat de Cranmer. În timpul regelui Eduard VI, evanghelicii de tendință calvină veniră la putere. Cranmer se apropie de reformatorii de pe continent. În 1549 Eduard publică primul CBP, care avea o nuanță foarte catolică, apoi în 1552 a publicat o nouă edițiune revizuită, cu multe formule calvine. Maria Tudor a refăcut unirea cu Roma. A ars pe rug în jur de trei sute de episcopi și alți capi au reformei, printre care Thomas Cranmer. Elisabeta I, noua regină și verisoara Mariei Stuard, a
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12. "Înmormântarea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+441
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12. "Înmormântarea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+441 p. 14. "Vrăji, farmece și desfaceri, adunate de...", Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1893, 242 p. 15
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]