10,740 matches
-
Văcărescu! - mi-am zis. Total derutat, am descoperit un alt concurs: ŤFii ai satului brăilean în conștiința naționalăť. Să fie cumva site-ul sămănătoriștilor? - o altă dilemă. O trecere în revistă a evenimentelor culturale din 2004 - Serbările cartofului la slovaci, Editarea revistei culturale "Dropia", Personalizarea orașului Călărași, " La o cană cu vin" în Giurgiu, Concursul național de umor "Cucuruz, mălai de toamnă", Cartea pentru copii Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare etc. - m-a băgat și mai mult în ceață. Am renunțat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Ion Simuț Prin voința moștenitorilor lui Mircea Eliade, dnii Sorin Alexandrescu și David Brent, Editura Humanitas a preluat drepturile de editare a întregii opere, după ce o vreme Editura Minerva avusese drepturile de editare a prozei. De câțiva ani, Editura Humanitas a început editarea sistematică a prozei lui Mircea Eliade, într-o colecție specială, punând ordine într-un domeniu ce fusese temporar
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
Ion Simuț Prin voința moștenitorilor lui Mircea Eliade, dnii Sorin Alexandrescu și David Brent, Editura Humanitas a preluat drepturile de editare a întregii opere, după ce o vreme Editura Minerva avusese drepturile de editare a prozei. De câțiva ani, Editura Humanitas a început editarea sistematică a prozei lui Mircea Eliade, într-o colecție specială, punând ordine într-un domeniu ce fusese temporar sortit haosului prin aparițiile întâmplătoare și îndoielnice în privința îngrijirii textului. O excepție
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
Prin voința moștenitorilor lui Mircea Eliade, dnii Sorin Alexandrescu și David Brent, Editura Humanitas a preluat drepturile de editare a întregii opere, după ce o vreme Editura Minerva avusese drepturile de editare a prozei. De câțiva ani, Editura Humanitas a început editarea sistematică a prozei lui Mircea Eliade, într-o colecție specială, punând ordine într-un domeniu ce fusese temporar sortit haosului prin aparițiile întâmplătoare și îndoielnice în privința îngrijirii textului. O excepție, în sens pozitiv, a fost editarea în cinci volume a
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
Editura Humanitas a început editarea sistematică a prozei lui Mircea Eliade, într-o colecție specială, punând ordine într-un domeniu ce fusese temporar sortit haosului prin aparițiile întâmplătoare și îndoielnice în privința îngrijirii textului. O excepție, în sens pozitiv, a fost editarea în cinci volume a prozei fantastice în îngrijirea lui Eugen Simion, la Editura Fundației Culturale Române (I-III, 1991; IV-V, 1992). E regretabil că ediția critică a prozei lui Eliade, începută la Editura Minerva în 1994 cu Isabel și
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
mijloacelor materiale și financiare (sponsorizări și subvenții) i se datorează până la capăt lui Marin Chelu. E adevărat că sunt destule imperfecțiuni (o corectură cu multe neglijențe și un aparat modest de istorie literară), dar contează, în cele din urmă, izbânda editării. Cel mai important text (în același timp, și cel mai extins) din volumul Orizonturi speculative e eseul Iubire și cunoaștere (p.19-46), publicat în numerele din noiembrie și decembrie 1966 ale "Familiei", completat cu Univers fără dragoste (p. 47-53) din
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
o nouă personalitate tocmai prin "depersonalizarea" particularităților. Ecourile dintre poezia celor doi se topesc aici indistinct parcă într-o singură voce. Experimentul poetic complementar e dus până la capăt. Proiectul celor doi e, măcar din acest punct de vedere, remarcabil. În ceea ce privește editarea, e prima dată când scriu despre o carte scoasă de Redacția Publicațiilor pentru Străinătate și primul lucru care îmi sare în ochi este lipsa totală a informațiilor bio-bibliografice despre cei doi autori. Oare numai eu văd aici ironia lipsei de
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
din clasici în nr. 31; despre ediția Arghezi în nr. 27, Bacovia în nr. 34, Rebreanu în nr. 39). Am urmărit în mod deosebit (și voi urmări în continuare) aparițiile acestei colecții, pentru că este cel mai important proiect postdecembrist de editare academică a clasicilor (coerent, sistematic, eficient). Începând din 1999 și până la mijlocul acestui an, au apărut 47 de volume, într-un format stil "Pleiade", pe o hârtie foarte bună, la Editura Univers enciclopedic, căreia i s-a asociat din 2003
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
de făcut în domeniul edițiilor critice. Oricum ar fi (critice sau insuficient critice, complete sau selective, noi sau vechi), edițiile colecției de "Opere fundamentale" rămân de referință, un reper (cel mai adesea pozitiv, dar uneori și negativ, derutant) pentru progresul editării științifice a clasicilor noștri. Necesitatea de a se raporta la stadiul anterior al cercetărilor rămâne un deziderat de onestitate căruia nu întotdeauna îngrijitorii edițiilor îi răspund cum se cuvine. Ar fi minunat să vedem aduse în colecția "Opere fundamentale" și
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
Cronicar Nu știm ce s-a ales din intenția de editare a cărții de povestiri pentru copii ale Otiliei Țeposu. Dar în răstimpuri citim textele ei publicate în revista FORMULA AS, și sufletul ni se topește în cuprinsul unei consolări dense. Există o puritate dorită de noi toți, indiferent de vârsta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
ca niciodată. O instituție de cultură al cărei prestigiu se răsfrânge benefic și asupra Craiovei" l Amărăciunea colegului Gabriel Chifu, redactorul-șef, semnalând în nr. 7-8/2004 statutul de Cenușăreasă pe plan local al revistei craiovene, lipsa oricărui sprijin în editare, mai marii locului în loc să și-o asume și s-o finanțeze (ceea ce, în fond, înseamnă o datorie elementară), se încăpățânează s-o ignore, îi întorc spatele ca și când n-ar fi. Oboseală, exasperare și umilință, într-adevăr, apasă rândurile colegului Gabriel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar și o enormă predispoziție ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Ion Simuț Ducem lipsă de programe competente, coerente, eficiente și stabile de editare a clasicilor noștri. Lacuna era mai gravă imediat după 1990 decât astăzi. Unii dintre editorii cu inițiativă au acuzat lipsa de rentabilitate. Alții s-au aruncat pe piață cu o vădită incompetență, dând ediții anonime, rău îngrijite ori de-a
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
rău îngrijite ori de-a dreptul neglijente, fără un minim aparat critic, sau tipărind cărți urâte, respingătoare ca aspect grafic. Se poate face, totuși, ceva semnificativ în acest domeniu? Editura Gramar este un bun exemplu pentru un program inteligent de editare a clasicilor. Cu o experiență apreciabilă în domeniul editorial înainte de 1989, directorul Ion Marinescu a fondat o bine gândită instituție de promovare a cărții, în condiții grafice obișnuite (modeste, dar plăcute) și la prețuri accesibile (ceea ce e foarte important în
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
Lovinescu. Ironia lui, indirectă la adresa textologiei, îl privește direct, scrijelitoare cu delicatețe, pe Șerban Cioculescu, cunoscut și recunoscut, în 1937, când apare Istoria literaturii române moderne. 1900-1937, ca și de-atunci încoace, pentru acribia lui de filolog, demonstrată întâi în editarea operei lui I. L. Caragiale, începută (1930) de Paul Zarifopol. Lui Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu îi oferea "spectacolul ciudat al unui spirit vioi, vindicativ, agresiv, căutând să-și ascundă zelul partizan în tranșeele amănuntelor și considerațiilor de ordin bibliografic, istoric, documentar
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
nu o absolva de obligația respectării rigorilor unei discipline, rigori pe care, de altfel, M. Kogălniceanu le-ar fi putut cunoaște direct în timpul studiilor sale în Germania - a doua sa patrie -, unde rigorile filologice erau respectate cu strictețe, "nemțește", în editarea clasicilor literaturii latine. Replica poate părea cu atât mai surprinzătoare cu cât se știe că G. Călinescu susținuse, în Prefață la Istoria literaturii române (ed. cit.), necesitatea publicării unor "bune ediții" de "opere complete" ale scriitorilor români, "pentru cercetători". Aceeași
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
merg cei doi copii) îi amenință în funcție de sex: pe Sophie cu statul la cratiță și cu tocurile cui, iar pe Julien, între altele, cu" Elizabeth Taylor. Adolescența e marcată de o diminuare a efectelor grafice, preferându-se cele obținute prin editare. Interludiile animate revin la maturitate (căderea lui Juien prin decoruri ale vieții sale anterioare), iar pentru bătrânețe, se preferă imagini în sepia, colorate viu sunt doar bomboanele din cutia de tinichea. Nu e de mirare, regizorul debutant Yann Samuell a
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
cunoscută publicului larg din România deși autorul ei a poposit la unele institute Goethe și centre culturale germane din țară. Tot Aglajiei, anul trecut, Centrul Cultural German din Timișoara împreună cu fundația Triade i-a consacrat un simpozion soldat și cu editarea unui volum bibliofil cu texte de și despre regretata autoare, o expoziție de texte inedite Geschenke (cadouri) ilustrate de gravurile în lemn semnate de Jean Jacques Volz și traduse în română de Nora Iuga. Cu aceeași ocazie teatrul Odeon din
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
Ion Simuț Istoric literar de prestigiu, cu o activitate prodigioasă de câteva decenii în domenii universitare de specialitate, octogenar la anul, Al. Andriescu (născut în 1926, în zona Iașilor) face parte din colectivul de editare a Bibliei de la 1688, al cărei text e pus în concordanță cu două manuscrise medievale din aceeași sferă a traducerilor românești ale Bibliei, în colecția Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitățile din Iași și Freiburg, colecție preconizată să apară în
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
climat propice proliferării lor. Readuc în memoria celor care au uitat-o sau au trecut-o cu vederea teribila gafă a lui Călinescu, care, la mijlocul anilor '30 ai secolului trecut, cade pradă unei cumplite erori de transcriere (de tipar, de editare sau de lecțiune, nu putem ști exact). Citind și apoi citând copite în loc de copile în versul: , Când în straturi luminoase basmele copile cresc" din Memento mori, criticul scrie negru pe alb: , Scena e însă de o mare umflătură barocă. Basmul
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
de Al. Andriescu, Vasile Arvinte și N. A Ursu, cât și în lucrări colective. De fapt, cel mai adesea, primele derivă din cele din urmă. Cel mai mare proiect la care s-a angajat în ultimii ani colectivul ieșean este editarea Bibliei de la 1688, după cele mai înalte exigențe filologice. E vorba de o colecție de texte vechi, Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitatea ,Al. I. Cuza" din Iași și de Universitatea ,Albert-Ludwig" din Freiburg. Primul gând a pornit din Germania
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
eleniști, slaviști, teologi, istorici ai limbii și ai literaturii, de artă și ai religiilor", după cum mărturisea în prefața încercării din 1984. Colaborarea dintre Iași și Freiburg a început încă din 1975, într-o ,Societate de studii germano-română". Cooperarea privitoare la editarea Bibliei din 1688 obține prima izbândă tocmai în 1988, când se împlineau 300 de ani de la apariția acestui monument de limbă românească. A fost tipărit la Iași volumul I, Genesis, întocmit de Al. Andriescu, Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
acum 300 de ani" - mai nota Paul Miron în 1984, cu gândul că ,o asemenea operă uriașă nu se întreprinde decât o dată la secole". A fost nevoie de o redimensionare a proiectului, centrat ulterior, adică în formula ieșeană a cărei editare a început în 1988, mai mult pe partea filologică de editare a textului, renunțând la alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă uriașă", un monument de erudiție filologică și savanterie culturală. Iar asemenea performanțe nu pot
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
gândul că ,o asemenea operă uriașă nu se întreprinde decât o dată la secole". A fost nevoie de o redimensionare a proiectului, centrat ulterior, adică în formula ieșeană a cărei editare a început în 1988, mai mult pe partea filologică de editare a textului, renunțând la alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă uriașă", un monument de erudiție filologică și savanterie culturală. Iar asemenea performanțe nu pot fi decât fructul muncii unor specialiști devotați. Pentru a da o
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
vedea și îmbunătățirile aduse traducerii. Având în față cele cinci coloane se pot urmări concordanțele, diferențele, fidelitatea transcrierii, evoluția limbii și orice alte aspecte ce țin de textul biblic. Avantajul este imens, dar și efortul editorilor este extraordinar: cât pentru editarea a trei texte vechi, nu doar a unuia singur. Urmează în fiecare volum o secțiune de note, aparatul critic propriu-zis al textelor, unde sunt înregistrate greșelile de tipar sau de copiere, repetițiile, corecturile făcute de copiști, adaosurile, comentariile marginale ale
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]