200 matches
-
școală primară mixtă bulgară (...) o școală armenească (...) o școală catolică", câteva școli evreiești, și "o sumedenie de școale turcești"1796. În aceste condiții, "lipsa unei școale secundare românești, face ca diferitele elemente străine din provincie, să se depărteze de o educațiune românească, căutând învățătura copiilor prin țările străine învecinate, și pierzând astfel orice legătură cu țara noastră"1797. Având în vedere toate aceste realități, autorii memoriului afirmau: "Socotim, D-le Ministru, că prima grijă a educației naționale în acestă parte a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decât să ne facem frumoase, fără a ne ocupa de lucruri serioase. Dar oare ce ne învață din copilărie: Cum să ne împodobim și să ne schimonosim spre a putea tatăl să găsească fetei un ginere mai bogat. Dați-ne educațiune serioasă, faceți să dispară dinaintea noastră ideea că femeia trebuie numai să placă, sădiți prin educație demnitatea personală în femeie, într-un cuvânt: sfârșiți odată tratamentul copilăresc ce ne dați (subl. M.M.) - de a ne lăuda în prezență, de a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
numai și numai viciul, iar nu pe om, În comediile și satirele voastre, și veți deveni suveranii tuturor politicilor. Ocupați-vă cîți simțiți În voi darul de sus, vocația preoției, ocupați-vă de vera teologie, de vera morală, de știința educațiunii, Însurați-vă și deveniți părinți de familie, simțiți amorul conjugal și patern În inimile voastre; simțiți durerea părinților cînd Își pierd copiii, și a copiilor cînd Își pierd părinții; simțiți suferințele și jugul fiecărei familii prin suferințele voastre proprii și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
epitetul, puțin măgulitor, de nebun și asta numai din cauza: pentru că acel om are nefericirea de-a fi de-o opiniune contrarie celeia a criticului, - ne va ierta lumea dacă nu vom fi în stare să numim aceasta procedură: manieră și educațiune bună. Trebuia apoi să mai știe că, lovind cu măciuca în demnitatea unui om, înseamnă a uita că măciuca are două capete - și că adversariul pe care și l-a făcut are dreptul de a-l califica cu aceleași epitete
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
niciodată, - ci al acestei coterie care-l guvernă, guvernîndu-ne totodată și pre noi prin o ficțiune diplomatică. Ieșită din niște școli mizerabile, a căror singură țintă e propagarea minciunei, în care n-au învățat nimic alta decât fanatismul, primind o educațiune care avea de principiu de a stinge tot ce în suflet e curat, uman, nobil, pur, s-au infiltrat în capetele unei generațiuni june și de aceea docile niște principie sistematice, în flagrantă contradicțiune cu tot ce era mai nobil
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
programa primarie. D. Manliu, cu acel spirit deosebit de observator al copiilor, a arătat cum ar trebui să înceapă învățămîntul primar în genere. Dl. Michăilescu și alții au secundat pe D. Manliu în fixarea mijloacelor prin care s-ar putea face educațiunea simțurilor copilului și prin urmare întărirea puterei lui de observație. În dezbaterea metodului de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autorul în acest almanac; noi credem că datoria fiecărui român cu simțimînte românești este de a căuta mijloace să răspândească frumoasele arte în popor, să facă a se înrădăcina în deprinderile lui astfel încît să fie o parte intregitoare din educațiunea lui. Acest scop se atinge prin publicațiuni, prin tratate speciale, în fine prin foi periodice menite a dezvolta gustul estetic asupra tuturor genurilor de cultură a spiritului omenesc. D. Th. Burada, fondatorul almanacului muzical, pătruns de aceste adevăruri, a pus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
maiorităței (că nu se știe) și veți avea poate poftă să ne dați și pe noi afară... mijloace puțin parlamentare și puțin apte pentru de-a ne convinge că ideile d-voastre sânt cele juste și ale noastre cele false. EDUCAȚIUNE ȘI CULTURĂ 2257 De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sânt prea barbari pentru de-a ne putea înghiți. Ei sânt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuși soarelui, el ne-ar fi absorbit și ne-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie coprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă. Cultura străină ca atare nu poate strica pe om pentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educațiunea, creșterea cade însă în periodul acela al vieței omenești când inima neformată încă a omului seamănă unei bucăți de ceară în care poți imprima ce vrei. Când inima cu vârsta se-mpietrește, atunci n-o mai poți îndrăpta, o poți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acest om ce rămâne voiam a-l ști asigurat; și el e asigurat prin datoria cea mare a statului, care nu are de unde clădi școale populare; când va avea de unde, atuncea poporul le va respinge cu conștiința și cu brațul. Educațiunea străienă implică spirit străin, și un corp coprins de spiritul străin e asemenea unei pietre desprinse din zid. Ea aparține zidului prin destinațiunea ei, însă spiritul străin al atracțiunei pământului o face să cadă. Căzând la pământ ea încă nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în 1909, o dată cu agenția de informații pentru meseriași Unirea din Bârlad, ca o „sentinelă ne adormită spre a 339 contribui la dezvoltarea culturii și a tehnicii meseriașilor” („Vechea Tutovă” nr. 1/20 noiembrie 1909). George Lazăr George Lazăr, revistă pentru educațiune și instrucțiune, iese o dată pe lună, anul I nr. 1 - la 15 aprilie 1887 și ființează timp de trei ani, în comitetul de redacție făcând parte: S.M Haliță prim‐ redactor, apoi director, G. Constantinescu Râmniceanu, Gh. Ghibănescu, Gavril Onișor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primea un rând de haine și o sumă de bani "pentru înlesnirea așezării lui" (art. 24-27 din lege și 64 din Codul penal). Un "Regulament general al Casei Centrale de minori" stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educațiune corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre fi supuși educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C. pen.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritate. Perioada istorică respectivă corespunzând totodată acestor eforturi legislative și începutului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în spitalele de psihiatrie, în proiectul de poliție sanitară, publicat în 1863. Rezultă, cum am amintit, un spirit general reformator în cadrul căruia asistența socială, medicală, juridică, medico-pedagogică etc. recunoaște criterii identice. După 1874 în Moldova au funcționat următoarele " Case de Educațiune Corecțională": Bisericani, Dobrovăț (Vaslui), Iași, Pângărați (Neamț), Reni (Ismail) (1878), Răchitoasa (Tecuci). (Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează, în același spirit, o secție a alienaților criminali.) Pe lângă aceste unități, se prevedea înființarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
influența unei împrejurimi culte”, să întrețină o „legătură faptică” cu „familia, județul și statul” și să „recipieze înlăuntrul său” tot ceea ce „răsădește” cultura. Acest proces de socializare și inculturație, cum am spune noi astăzi, stă la baza concepției eminesciene despre „educațiunea copiilor” și „influența publicului”. Cultura și educația nu sunt însă noțiuni care se suprapun, expunerea la o influență culturală, chiar atitudinea activă față de aceasta nu înseamnă automat și influența educativă. Cultura însă, chiar dacă are proveniență străină, nu are efecte negative
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se suprapun, expunerea la o influență culturală, chiar atitudinea activă față de aceasta nu înseamnă automat și influența educativă. Cultura însă, chiar dacă are proveniență străină, nu are efecte negative, „nu poate strica pe om” dacă acesta a fost cu îngrijire educat. „Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a cultiva mintea. În fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
culturală, chiar atitudinea activă față de aceasta nu înseamnă automat și influența educativă. Cultura însă, chiar dacă are proveniență străină, nu are efecte negative, „nu poate strica pe om” dacă acesta a fost cu îngrijire educat. „Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a cultiva mintea. În fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atitudinea activă față de aceasta nu înseamnă automat și influența educativă. Cultura însă, chiar dacă are proveniență străină, nu are efecte negative, „nu poate strica pe om” dacă acesta a fost cu îngrijire educat. „Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a cultiva mintea. În fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă.” (Eminescu, 1977b, p. 89) Educația are deci nevoie de orientare valorică, ea nu poate fi lăsată la voia întâmplării pentru că „educațiunea străină implică spirit străin”. De aceea se sădește în inima omului, încă din copilărie, caracterul și apoi urmează influența culturii, care nu mai poate strica „unei inimi deja formate”. Astfel se ajunge la o „maturitate nematură, falsă”, la o „cultură
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
realități care mimează eficiența învățământului (dintotdeauna, nu numai din timpul său), Eminescu formulează o judecată de valoare care revine mereu în scrisul său pedagogic: „În faptă însă școalele elementare și secundare nu sunt școale de învățătură propriu vorbind, ci de educațiune”. Cunoștințele nu trebuie să fie multe, ci bine alese și esențiale („de acolo preceptul pedagogic: non multa sed multum”). E nevoie de „cunoștințe puține, însă bine pricepute și bine mistuite”; în felul acesta ele sunt asimilate și „limpezesc conștiința”, reglează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]