219 matches
-
de integrare, modul de alocare a resurselor umane și materiale, proiectarea curriculumului etc. - elemente care influențează decisiv reușita integrării). Modelul lui Kaufman și colaboratorilor săi a apărut În anul 1975 și a avut În vedere integrarea copiilor cu retard mental educabili (EMR - Educable Mentally Retarded). Autorii acestui model evidențiază trei aspecte fundamentale implicate În structura programelor de integrare: • conceptul de integrare - analizat sub trei aspecte: - aspectul temporal - vârsta copilului și timpul petrecut de acesta În compania altor copii; - aspectul instruirii - nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
referitoare la nevoile de acceptare/valorizare socială a ființei umane și la capacitatea fiecărui individ de a se adapta și integra cât mai bine Într-o societate aflată În continuă transformare. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Adler, A. (1995), Psihologia școlarului greu educabil, Editura IRI, București. Ainscow, M. (1991), Effective Schools for All, Fullton, Baltimore, P.H. Brookes, Londra. Ainscow, M. (1994), „Special Needs in the Classroom”, În A Teacher Education Guide, J. Kingsley Publishers, UNESCO. Ainscow, M. (1999), Understanding the development of inclusive
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
oricât de diverși și diferiți de noi, printre și Împreună cu noi. B. Principiile specificetc "B. Principiile specifice" Principiile specifice sunt conturate din anumite perspective, fiind circumscrise unor subdomenii ale educației integrate și școlii incluzive. B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale În școala incluzivătc "B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale În școala incluzivă" - principiul rejecției zero se referă la cuprinderea totală, necondiționată sau nelimitată În vreun fel sau Într-o anumită proporție, a oricărui
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
specificetc "B. Principiile specifice" Principiile specifice sunt conturate din anumite perspective, fiind circumscrise unor subdomenii ale educației integrate și școlii incluzive. B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale În școala incluzivătc "B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale În școala incluzivă" - principiul rejecției zero se referă la cuprinderea totală, necondiționată sau nelimitată În vreun fel sau Într-o anumită proporție, a oricărui și oricâtor cazuri de elevi cu cerințe speciale În sfera educației integrate și
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
referă la cuprinderea totală, necondiționată sau nelimitată În vreun fel sau Într-o anumită proporție, a oricărui și oricâtor cazuri de elevi cu cerințe speciale În sfera educației integrate și a școlii incluzive; - principiul respectării proporțiilor naturale reclamă ca procentajul educabililor cu cerințe speciale Într-o clasă integratoare să nu depășească nivelul maxim de 10%; - principiul disponibilității teritoriale a școlii integratoare presupune deschiderea pentru integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; - principiul libertății de opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
instituțională se referă la faptul că elevii interesați pot avea o totală inițiativă personală pentru a-și alege o anumită școală incluzivă sau integratoare din comunitate sau din zonă; - principiul eterogenității globale presupune cuprinderea Într-o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, În mod natural, spontan, dar real; - principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sau integratoare din comunitate sau din zonă; - principiul eterogenității globale presupune cuprinderea Într-o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, În mod natural, spontan, dar real; - principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; - principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv În scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; - principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv În scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrativetc " B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative" - principiul integrării exhaustive se referă la acoperirea tuturor modurilor și gradelor posibile de integrare, precum și la perseverarea În timp
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrativetc " B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative" - principiul integrării exhaustive se referă la acoperirea tuturor modurilor și gradelor posibile de integrare, precum și la perseverarea În timp, până la finalizarea procesului de integrare; - principiul continuității În integrare reclamă desfășurarea Într-o manieră fluentă
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
educația integrată presupune interacțiuni concrete și frecvente ale unor persoane cu diferite arii de competență. B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativătc " B.3. Principii de intervenție/influențare educativ‑integrativă" - principiul mainstreaming-ului rațional, sistematic și continuu se referă la introducerea educabililor cu cerințe speciale În curentul principal al educației cu toate precauțiile de rigoare și cu toată responsabilitatea, cu moderație, tact, dar și cu perseverență și promptitudine; - principiul adaptării, dezvoltării și diversificării curriculare se referă la faptul că Întotdeauna trebuie plecat
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rigoare și cu toată responsabilitatea, cu moderație, tact, dar și cu perseverență și promptitudine; - principiul adaptării, dezvoltării și diversificării curriculare se referă la faptul că Întotdeauna trebuie plecat de la un curriculum existent deja, supus unor adaptări succesive, cerute de evoluția educabilului beneficiar; - principiul interacțiunii În predare presupune corelarea activității curente a doi agenți educativi, În clasă, la lecție, dincolo de interacțiunea substanțială a fiecăruia dintre ei cu educabilii; - principiul Învățării interactive deplasează accentul de pe Învățarea academică pe Învățarea În grup. B.4
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
trebuie plecat de la un curriculum existent deja, supus unor adaptări succesive, cerute de evoluția educabilului beneficiar; - principiul interacțiunii În predare presupune corelarea activității curente a doi agenți educativi, În clasă, la lecție, dincolo de interacțiunea substanțială a fiecăruia dintre ei cu educabilii; - principiul Învățării interactive deplasează accentul de pe Învățarea academică pe Învățarea În grup. B.4. Principii de Întărire a influenței educativetc " B.4. Principii de Întărire a influenței educative" - principiul dezvoltării rețelelor de sprijin se referă la multiplicarea locurilor În care
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și estimat pentru valorificarea ulterioară prin adaptări succesive, cât și la curriculumul obținut În urma adaptării, care trebuie să fie relevant, realist, oportun și flexibil, deschis la adaptări ulterioare; - principiul evaluării În raport cu nevoile se referă la faptul că nevoile stringente ale educabilului cu cerințe speciale devin hotărâtoare ca unic și operațional reper de evaluare; - principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale Îl constituie doar progresele realizate de aceștia; - principiul evaluării factuale presupune evitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la adaptări ulterioare; - principiul evaluării În raport cu nevoile se referă la faptul că nevoile stringente ale educabilului cu cerințe speciale devin hotărâtoare ca unic și operațional reper de evaluare; - principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale Îl constituie doar progresele realizate de aceștia; - principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinaletc "B.6. Principii de raportare
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
vieți intervine mai ales În afara școlii, În mediul social general de zi cu zi al persoanei cu cerințe speciale, chiar și mult după ce aceasta a părăsit sfera formală a educației integrate/incluzive; - principiul demnității riscului se referă la faptul că educabilii cu cerințe speciale au dreptul, În evoluția lor spre autonomie, normalizare, responsabilitate, libertate și, În ultimă instanță, spre demnitate, la situații de viață și activitate care implică și un risc minim acceptat ca strict necesar. Notă Principiile enumerate anterior menționează
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cum și eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, cel puțin pentru persoana aflată într-un impas, astăzi nu se mai face o separare netă între omul obișnuit și creator. Factorul intelectual (imaginație, gândire, tehnici operaționale) este relativ mai ușor educabil, deși persistența în timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de personalitate în sensul larg al noțiunii, care țin de atitudini, motivații, caracter, deprinderi de lucru se lasă mai greu influențați în direcția și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
problemei este că rezultatele școlare, consemnate în note nu reflectă nivelul creativității. Ele se bazează preponderent pe memorare, reproducere, repetare, structuri algoritmice, în timp ce creativitatea presupune intuiție, fantezie, originalitate, etc. XVII. METODE DE CULTIVARE A CREATIVITĂȚII Deși pare paradoxal, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativității la elevi există două căi: a) modernizarea sistematică a învățământului, în toate verigile și amănuntele sale, în lumina unei pedagogii a creativității; b) introducerea unui curs aplicativ de creativitate ca o materie de sine stătătoare, repetabil la
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de plasament, în familiile în care s-au realizat plasamentele, la domiciliu și chiar în stradă. Educația integrată implică includerea copiilor cu cerințe educative speciale în școli obișnuite. În școala integrată, curricula trebuie să se plieze pe nevoile fiecărui copil educabil. În aceste școli există clase de integrare ce au un efectiv redus și în care sunt cuprinși 2-4 elevi cu deficiențe. Profesorii din învățământul de masă colaborează cu cei itineranți, astfel că se ajunge la perfecționarea și modificarea metodelor pedagogice
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
indivizii pentru care educatorii trebuie să facă apel la competența lor și la mijloace speciale de integrare școlară și socială, iar legiuitorii și forța publică trebuie să ia măsuri speciale de sancțiune si reeducare. Persoanele cu tulburări de comportament sunt educabile. Dificultățile care apar În educarea acestei categorii de copii Își au originea În două surse principale: a) Diverse anomalii ale dotării psiho fizice, care constau În disfuncții cerebrale, În perturbarea fiziologică a organelor de simț, a metabolismului, respirației, alimentației sau
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
Motto: ,,Copilul nu este o sticlă pe care să o umpli, ci un foc pe care trebuie să-l aprinzi “Montaigne. Creativitatea este o însușire complexă a personalității .Ea implică anumite calități ale proceselor afective,voliționale,de personalitate. Creativitatea devine educabila de la vârsta preșcolara în condițiile în care educatoarea este preocupată pentru crearea unui climat corespunzător, propunându-și să utilizeze metode active,să realizeze corelații interdisciplinare, să promoveze manifestarea liberă a copiilor în învățare,dar în primul rând să cunoască și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Din această perspectivă a fost analizată sfera intereselor școlare, a atitudinilor și dimensiunea proiectivă a conduitei școlare. Clasificarea dihotomică - în interese profesionale și nonprofesionale - ne-a permis să identificăm unele structuri ale personalității în curs de cristalizare, și mai ușor educabile, precum și posibilitatea de a sugera cadrelor didactice, ca în analiza pe care o fac activităților elevilor, poziția lor teoretică și practică să nu derive din enunțurile nomotetice (de origine behavioristă) care definesc personalitatea ca o structură cu proprietăți universale, cât
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
reînviere: speranța că acolo, la începuturi, s-ar afla cheia unei rezămisliri a stării primordiale pierdute. Aici se află esența utopiei cuprinse în mitul vîrstei de aur. Starea naturală a omului poate fi promovată sau coruptă. Întrebării dacă omul este educabil Rousseau îi dă un răspuns afirmativ. Deși acordă așa de multă importanță "naturii" ("dispozițiilor și înclinațiilor date prin naștere"), Rousseau manifestă încredere în puterea educației: "Plantele se transformă prin cultură, iar oamenii prin educație"112. Copilul nu dobîndește prin naștere
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nu dobîndește prin naștere tot ce îi este necesar pentru vîrsta adultă, și de aceea "tot ceea ce n-avem de la naștere și ne va trebui cînd vom fi mari ne este dat prin educație"113. Dar omul este nu numai educabil, ci în aceeași măsură poate fi și coruptibil. În acest caz, Rousseau dă vina pe societatea "civilizată" acea societate bazată pe proprietatea privată inegal distribuită: "Societatea este rea, iar răul este social. Aceasta este descoperirea pe care Rousseau a proclamat
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
oferă servicii educaționale, atunci condițiile pentru succesul schimbării capătă un caracter particular. În viziunea majorității specialiștilor, condițiile schimbării în educație sunt (Iosifescu, 2000b, p. 26): - efectivitatea - schimbarea devine reală doar atunci când influențează comportamentul profesional al educatorilor, relația educator-educabil și performanța educabililor (evaluate intern, dar mai ales extern); - accentul strategic pe resursa umană - educatorii sunt principalii actori în conceperea, realizarea și evaluarea schimbării; alături de ei trebuie să participe la procesul decizional (direct sau/și prin reprezentanți) elevii, părinții și comunitatea locală; - comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
o educație mai eficientă. Putem vorbi de egalitatea de șanse a tuturor la educație ca un dat constituțional. Învățământul public fiind finanțat din banii contribuabililor trebuie să asigure respectarea dreptului la educație la un nivel corespunzător de calitate pentru toți educabilii, indiferent de mediile în care aceștia activează. Cadrul legal care asigură unicitatea sistemului de implementare a managementului calității în educație este din ce în ce mai amplu, mai divers. Din Hotărârea de guvern nr. 1534/25.11.2008, cu privire la „Standardele de referință și indicatorii
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]