2,701 matches
-
matematică-fizică; - Ionela Dana Chiriacescu - învățător; - Traian Simina - profesor matematică; - Elena Ciotârlă - profesor matematică; - Elena Maftei - învățător;Ciceronie Ungureanu - profesor fizică; - Laurențiu Caba - profesor matematică; - Alexandrina Caba - profesor chimie, director. În anul școlar 2009-2010 încadrarea școlii se prezenta astfel: - Iuliana Ștefan - educatoare; - Alexandra Antimartinica - educatoare;Niculina Pope - învățător, c.d. coordonator;Marius Grosu - învățător; - Marinela Matcovici - învățător; - Anica Casape - învățător;Doina Mihaela Petrescu - profesor; - Nicoleta Filote - profesor; - Virgil Grigoraș - profesor; - Ovidiu Rotaru - profesor; - Alina Pope - profesor. Școala Bursul Deal Localitatea Bursuc Deal
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Chiriacescu - învățător; - Traian Simina - profesor matematică; - Elena Ciotârlă - profesor matematică; - Elena Maftei - învățător;Ciceronie Ungureanu - profesor fizică; - Laurențiu Caba - profesor matematică; - Alexandrina Caba - profesor chimie, director. În anul școlar 2009-2010 încadrarea școlii se prezenta astfel: - Iuliana Ștefan - educatoare; - Alexandra Antimartinica - educatoare;Niculina Pope - învățător, c.d. coordonator;Marius Grosu - învățător; - Marinela Matcovici - învățător; - Anica Casape - învățător;Doina Mihaela Petrescu - profesor; - Nicoleta Filote - profesor; - Virgil Grigoraș - profesor; - Ovidiu Rotaru - profesor; - Alina Pope - profesor. Școala Bursul Deal Localitatea Bursuc Deal, fiind o localitate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Școala Profesională C.F.R. Pașcani, până în 1975 când iese la pensie. Domnul Pascal, era un om mărunțel, răbdător și blând, predestinat să fie dascăl, fiind însă în egală măsură autoritar. Soția sa Domnica, născută tot în zona Cernăuți, a fost educatoare și l-a urmat peste tot până la sfârșitul zilelor stabilindu-se în final la Pașcani, într-o căsuță cu mulți brazi la poartă și o boltă de viță de vie. Fiul lor, Viorel, născut în 1944, este absolvent de Conservator
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Milena a spus: - Luxemburgul este un oraș mort. Apoi au început amândouă să scrie cărți poștale. Aveau șaptesprezece ani, spuneau ele. Cu doi ani mai mult ca mine. Dar eu păream mai bătrân, fiindcă vorbeam așa de puțin. Chiar și educatoarea îmi luase timiditatea drept înțelepciune. De aceea mi-am închipuit că mă vor crede dacă le spun că și eu am șaptesprezece ani. Înghețata mea curgea. Am aruncat-o, însă am păstrat cornetul, pentru caseta mea de lemn. - Vreți să
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
în toamna anului 2010 în Dél-Alföld aproape 42 de mii de copii au mers la grădiniță, iar în Regiunea Vest - proporțional cu numărul mai mare al populației - peste 56 de mii de copii au frecventat una dintre grădinițe. Numărul de educatoare care se ocupau de acești preșcolari a fost mai mare în regiune maghiară, astfel aici unui pedagog reveneau în medie 11 preșcolari (în jurul mediei pe țară), în timp ce în Regiunea Vest erau cu 7 copii mai mulți la un
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
timp ce în Regiunea Vest erau cu 7 copii mai mulți la un pedagog. În aceste condiții, dintre cele patru județe din România, indicii județelor Hunedoara și Caraș-Severin sunt mai buni decât media pe țară. De cei mai mulți copii se ocupă educatoarele din grădinițele din județul Arad, care, asemănător situației din 2008, trebuie să se ocupe în medie de 19 de copii. În anul școlar 2011/2012 în Dél-Alföld, în 409 unități de învățământ primar au fost înscriși 96 de mii de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
când am intrat la școală clasele a I-a și a II-a fost grele pentru mine, un calvar, nu știam să scriu, să fac liniuțe, nu știam lucrurile esențiale...” dar a fost Însă ajutată mult de mama sa: „... fiind educatoare, totuși a mai lucrat cu mine acasă, dar eu nu prea aveam chef să stau să scriu... acasă, mai ales. și când m-am dus, țin minte și acuma, la caligrafie, nu știam nimic, efectiv, și era un caiet «Puișorul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nu am fost la grădiniță și când am intrat la școală clasele a I-a și a II-a au fost grele pentru mine, un calvar, nu știam să scriu, să fac liniuțe, nu știam lucrurile esențiale. Dar mama fiind educatoare, totuși a mai lucrat cu mine acasă, dar eu nu prea aveam chef să stau să scriu... acasă, mai ales. și când m-am dus, țin minte și acuma, la caligrafie, nu știam nimic, efectiv, și era un caiet «Puișorul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
tacit că o înțelegea, dar în același timp ea intuia că trebuie, că era imperios necesar să găsească o soluție pentru că situația nu mai putea continua mult timp. În cele din urmă, deși Răducu nu împlinise încă trei ani, o educatoare se oferi să-l ia în grupa mică condusă de ea. ,, Ce vreți", le declara ea celor care o apostrofau că încalcă regulamentul, ,,mămica lui s-a oferit să acorde, fără pretenția de a fi remunerată, câte două ore săptămânal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
lui s-a oferit să acorde, fără pretenția de a fi remunerată, câte două ore săptămânal de limbă engleză copiilor din grupa mică." Mulți au înțeles-o, mulți nu, dar s-au bucurat cu toții când, la finele anului școlar, prichindeii educatoarei Baciu au prezentat un program cu o sumedenie de poezii, cântece și jocuri în limba lui Shakespeare. Simona ținu să-l anunțe și pe doctorul Teodoru de succesul repurtat în acest spectacol de Răducu. Negăsindu-l la spital, îl sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Era voios, ghiduș și se juca cu o poftă de invidiat. Toți copiii îl iubeau, îl înconjurau cu dragoste, îi căutau prietenia și-i făceau toate voile, numai să fie în preajma lui. De o simpatie aparte se bucura și din partea educatoarei. Simona continua să acorde acestor preșcolari din grupa mare, colegilor lui Răducu, lecții de engleză deosebit de atractive. Le preda noțiuni elementare, adaptându-le pentru vârsta și înțelegerea lor. Îi învăța, în special, cântece, poezii și jocuri pline de haz, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să le cânte copiilor la vioară, în mijlocul parcului, înconjurată de o liotă de copii, își imagina că este la Scala din Milano, la început cânta melodii cunoscute, apoi asculta vocea din creierul ei, rând pe rând au ieșit la geamuri educatoarele și infirmierele, apoi femeile de serviciu și bucătăresele, apoi s-au adunat toți oamenii din cartier, copiii stăteau hipnotizați, la unii a început să li se întărească părul, copilul care se izbea cu capul de pereți a putut fi dezlegat
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
trebuia să mă justific? Nu vedeam de ce. Aha! L-ai citit pe șestache. Evident. Altfel de unde aș fi știut? Păi știi că lecturile dtale „reacționare” nu prea sunt sănătoase, tovarășe? - face Valy țuguidu-și buzele pe un ton excesiv de mieros, propriu educatoarei de la grădiniță, pentru copilul care plânge - nu prea sunt în ton cu politica... În sfârșit, Valy părea fericit că eu, fără să mi dau seama, am călcat câș. Încerc să parez: Altfel de unde știam că, după ce i-am dezglodat pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Meluța, pe o temă oricum neplăcută. Nu știu la ce s-a gîndit ea tot drumul, Însă Îi simțeam ostilitatea. Aveam aceeași senzație de penibil și de ciudă pe care o mai avusesem cu cîteva luni În urmă, cînd o educatoare cu care mă culcasem de cîteva ori mă anunțase că a rămas Însărcinată. Era nemăritată și Încerca, În acest fel, să forțeze nota - fiindcă În ultimul timp o cam evitasem. Nu am acceptat șantajul, i-am dat bani să-și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
au originea în constrângerile manifestate în relația mamă-copil. Cea mai memorabilă figură pe care am întâlnit-o vreodată Era atât de adânc încrustată în conștiința mea, încât, pesemne, în ultimul an de grădiniță trebuie să fi crezut că fiecare dintre educatoarele mele era, de fapt, mama în travesti. Cum se suna de ieșire, o zbugheam spre casă, întrebându-mă, în timp ce alergam, dacă o să izbutesc cumva să ajung înainte să apuce ea să-și schimbe înfățișarea. De fiecare dată o găseam deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
celebru, să nu fie puternic, să nu fie nici măcar sănătos, ci să fie civilizat - iată visul vieții lui. Era atât de adânc încrustată în conștiința mea încât, pesemne, în primul an de grădinița trebuie să fi crezut că fiecare dintre educatoarele mele era, de fapt, mama în travesti. Domnule, doresc să vă felicit pentru că, pe 3 aprilie, v-ați pronunțat pentru caracterul sacru al vieții umane, inclusiv al vieții încă nenăscute. A început în chip bizar. Spuneți-mi Smitty. Departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spre sfîrșit, cînd ritualul fiecărei zile era respectat cu strictețe, fata și-l întrerupea singură, căutîndu-i gura, semn că începuse să-i placă să sărute, mai întotdeauna înainte, că după, era mai preocupată de planurile ei de activistă o biată educatoare pe undeva, printr-un sat, cu soțul plecat pe șantier. Hă-hă-hă! rîde amuzat Săteanu. Ai tresărit, pui de lele ce ești. Bravo, mă, bravo! Să vadă și madam Camelia că-n satul meu sunt si urmași de adevărați bărbați... Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
era închisă și când Ramona era și ea în vacanță, cu alte cuvinte atunci când nu ne țineam de mână și nu coboram pe grămada de cărbuni din curte aplaudați și ovaționați de toți ceilalți, jucându-ne și noi, sub zâmbetele educatoarelor, de-a Nicolae și Elena Ceaușescu coborând din avionul prezidențial, mă încuiau (după cum v-am mai spus) în casă. Într-o zi, să zicem joi, atunci când nu sunt trei ceasuri rele și nici nu se postește, tata s-a întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Potokwane de la fereastră. Sunt niște copii foarte răi. Copiii izbucniră în râs și se împrăștiară ca potârnichile, iar domnul J.L.B. Matekoni intră în clădire. Înăuntru îi găsi pe Mma Potokwane, pe soțul ei, un polițist pensionat, și pe două dintre educatoare. Fiecare avea o cană cu ceai și o farfurioară cu o tartă. Domnul J.L.B. Matekoni sorbi din ceai în timp ce Mma Potokwane îi relată problemele pe care le avea cu una dintre motopompe. Pompa se supraîncălzea după mai puțin de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
În orice revistă pe care-o deschizi există câte o reclamă la inele cu diamant. Ei zic că-s pentru logodne. Domnul J.L.B. Matekoni rămase tăcut. Apoi zise: — Diamantele sunt cam scumpe, nu-i așa? — Foarte scumpe, răspunse una dintre educatoare. O mie de pula pentru un diamant micuț, micuț. Mai mult, replică domnul Potokwane. Unele diamante costă două sute de mii de pula. Un singur diamant. Domnul J.L.B. Matekoni păru deznădăjduit. Nu era un bărbat meschin și dăruia cadouri cu același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în funcțiune. Unse cuzineții, apoi învârti de probă roțile. Mergeau ca unse și scârțâitul dispăruse. Întoarse scaunul și îl împinse spre locul unde stătea fetița. Sunteți foarte amabil, Rra, îi mulțumi ea. Trebuie să mă întorc acum, să nu creadă educatoarea că m-am rătăcit. Porni pe cărare, lăsându-l pe domnul J.L.B. Matekoni să-și continue treaba la pompă. El se apucă de treabă și într-o oră termină. Fu mulțumit când îi dădu drumul și părea să funcționeze bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Băiatul se gândi un moment, apoi dădu din cap a încuviințare. — Sunteți foarte amabil, Rra, zise ea. Vom fi bucuroși să venim la dumneavoastră. Mma Potokwane bătu din palme. — Mergeți să vă faceți bagajele, copii, îi îndemnă ea. Spuneți-i educatoarei să vă împacheteze niște haine curate. Fata întoarse scaunul cu rotile și ieși din cameră urmată de fratele ei. — Ce-am făcut? mormăi domnul J.L.B. Matekoni cu un oftat. Mma Potokwane îi oferi răspunsul. — O faptă foarte milostivă, zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în curând, își termină porția. Băiatul înghiți cu poftă mâncarea, apoi își împreună politicos mâinile și-l urmări pe domnul J.L.B. Matekoni. După aceea, domnul J.L.B. Matekoni se duse la camionetă și aduse valiza pe care o primiseră de la orfelinat. Educatoarea îi înzestrase cu mai multe articole de îmbrăcăminte și acestea fuseseră puse într-o valiză ieftină, de carton, din acelea din care li se dădea orfanilor când plecau în lume. Pe capacul valizei era prinsă o foaie de hârtie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
vor merge și să angajeze o femeie care să aibă grijă de nevoile lor zilnice. Va trebui să găsească o dădacă - un bărbat nu ar putea să aibă grijă cum se cuvine de copii. Un soi de îngrijitoare, cam ca educatoarea de la orfelinat. Își curmă brusc firul gândurilor. Uitase. Era aproape însurat. Mma Ramotswe e cea care avea să fie mama acestor copii. Se așeză greoi pe un butoi de benzină răsturnat. Acum copiii intrau și în răspunderea lui Mma Ramotswe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
lor. La început n-a înțeles cum de există astfel de oameni. Oare de ce au unii oameni grijă de alții, care nu fac parte din familia lor? Ea avea grijă de fratele ei, dar asta era datoria ei. Una din educatoare încercase să-i explice într-o zi cum stau lucrurile. — Trebuie să avem grijă de alte persoane, îi spusese ea. Și ceilalți oameni sunt frații și surorile noastre. Dacă ei sunt nefericiți, și noi suntem nefericiți. Dacă lor le e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]