284 matches
-
ca pe latina medievală, A DOUA PROBLEMĂ DE BAZĂ reducându-se astfel la pactul național de a se acorda prioritate infrastructurii intelectuale față de infrastructura rutieră, cea de jdemii de ori mai costisitoare și care, axiologic pe GPS, pe lângă că-i efemeră de dai în gropi, nu duce nicăieri, adică nu-ți mai folosește, spre deosebire de filozofia din audiobook, după ce nu mai șofezi. Iar A TREIA PROBLEMĂ DE BAZĂ A ROMÂNILOR ține de a se institui, prin asumarea răspunderii guvernamental-constituționale, Partidul Cadrelor Didactice
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
mireasma Florii albe de aseară Ce în opium un ceas m-a Dizolvat în nopți de vară. Azi ești printre flori ursită Să îți suferi deflorarea Nesupusă, neiubită, Amânându-ți resemnarea. Azi ești printre flori o floare De o clipă, efemeră, Floarea mea seducătoare Care trece și disperă... Azi ești printre flori trecută Dinainte de a trece Nesedusă, neavută: Un parfum discret și rece... Referință Bibliografică: Azi, o floare... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 904, Anul III, 22 iunie
AZI, O FLOARE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346151_a_347480]
-
află Distinsul Receptor chiar dintr-un Precuvânt al lui Râul Constantinescu: «Oricum, eu din aceste pagini nu-mi mai aparțin. De-mi vei deschide, vei fi martor al luptei mele de o viață cu mine însumi, cu lumea, cu seducătoarele efemere plăceri, cu înșelătoarele ispite ale căderii de zi cu zi, cu iluziile și rătăcirile firii omenești, pentru a mă smulge din mine însumi liber de slăbiciuni, prejudecăți, conformisme, orgolii, ori deșarte ambiții, pentru a mă cunoaște cât mai mult, cât
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
dar siguri... Nu risipiți degeaba "CARTEA" HAIDUCUL Unde pleacă visele Când ochii se trezesc? Cine-aprinde soarele Când stelele pălesc? Ce ascunde marea Involburata-n spumă? Cum infloreste-un mugur Acoperit de brumă? De unde știe râul? Drumul către mare? De ce o efemera Traieste-o zi și moare? De ce ne pare viața Mister denepatruns? Si-atatatea întrebări Rămân fără răspuns? Unde-a fugit bărbatul Ce-a vrut ca să mă fure? Să vină, să mă mintă.... Doar să nu mai jure!!! De ce-a murit
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
de exaltare a sentimentului de dragoste, pregătită de Catullus și de neoterici în perioada republicana și dezvoltată de Sextus Propertius și Albius Tibullus în epoca lui Augustus. Sentimentul de dragoste este tratat în maniera elegiei erotice alexandrine. Poetul cântă iubirea efemera, ușoară, după cum însuși se autodefinește tenerorum lusor amorum („cântărețul glumeț a dragostei ușoare”), dar și dragostea nefericită, înșelată sau neîmpărtășita, practicând o distanțare față de propriile sentimente. Poeme mitologice • Phaenomena - Poem descriind diverse apariții cerești (s-au păstrat doar câteva fragmente
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
o gură de vorbă, unde se toacă politica și se bârfește. Poate de aici au ieșit momentele, schițele și mofturile lui. În asociație cu restauratorul și hotelierul Mihalcea, prin noiembrie 1893, Caragiale deschide o faimoasă berărie cu o existență însă efemeră. Această inteprindere puțin norocoasă a stârnit indignarea confraților care au reacționat violent, văzând condiția precară a unui mare scriitor silit de societate să-și câștige existența din meserii străine de vocația sa. Primul care reacționează este Anton Bacalbașa care semnează
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
mă pierd în destine / Și-n mine, pe mine mă caut, pe Mine), atașarea ca simplu element într-o amplă tapiserie a labirinturilor suprapuse (Și mă doare rotația soarelui / Pe retină e noapte, întuneric, tăcere / Trist, mult mai trist navigând efemere / Se rotesc gândurile centaurului), iată doar câteva mărci ale unui lirism cu o coerență ideatică puternică. E necesar să remarcăm în prima parte a volumului bijuteriile - distihuri, mostre de rafinament autentic incifrate în spații înguste: nevrotic anii trec și nu
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
în niște sălbatici, care nu mai sunt în stare să discearnă deosebirea dintre bine și rău. Totul continuă cu o scenă care face ca durerea să fie și mai adâncă. Salomea și Mandea par să își dea seama cât de efemeră și de eterică este viața, atunci când te afli la mâna unor teroriși cu fața acoperită de cagule. Ca într-un ritual primordial, animalic, cei doi oferă un spectacol hidos, având în vedere cadrul unde se desfășoară. Încercarea lor de a
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
atent... fiecare colț al prăpăstiei în speranța de a mai găsi ceva... uitând să mai privească spre „lumină” - spre zările albastre, spre un cer “mult prea mare și mult prea înalt”... pentru o existență atât de umilă și atât de ... efemeră... Lumină care străjuiește liberă, regală, nestingherită - această sumbră priveliște... așteaptă parcă - căutători însetați de adevăr pentru care - toate prăpăstiile pot avea partea lor luminoasă! ...... Din când în când „ni se pare” că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină... Agățându
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
cucerit întreaga lume este a lui Samuel Alexander, copilul care s-a născut acum șase ani, după noaptea de Crăciun. El este o minune. Fiecare venire pe lume a unui copil este o minune. E știrea permanentă din viața lui. Efemeră pentru jurnalist. După operație, uterul mamei a fost închis la loc iar fătul a fost lăsat în interiorul acestuia pentru a-și continua dezvoltarea în condiții normale. Este evident faptul că această fotografie este considerată ca fiind cea mai importantă fotografie
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ROLUL VIEȚII Autor: Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Noi suntem. Dar oare ce înseamna a fi În terna existența efemera ? Tăcute roluri jucate în puștii De noi, actori în viață pasagera. Suntem actorii unui crud destin Pe-o scenă putredă-n a ei esență Și primadone cu toții vrem să fim Dar nu simțim a rostului absența. Trăim un azi tăcut
ROLUL VIEȚII de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360487_a_361816]
-
1161 din 06 martie 2014. noapte nebună și fără de stele, te chem și te-alung din visele mele. risipă de vorbe, de lacrimi și șoapte, de rugi înălțate mult prea departe. și curge din cer, adânc cu uitare, în bălti efemere, ascunse de soare, calcate-n picioare, în beznă, târziu, cu-atata revoltă de-un suflet pustiu! cu mâini tremurânde găsesc ferecate, uși după uși ce se cer descuiate. te doare lumină, dar ochii ți-o vor cu sete de viață
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
rătăcita zâmbind. Citește mai mult noapte nebună și fără de stele,te chem și te-alung din visele mele.risipa de vorbe, de lacrimi și șoapte,de rugi înălțate mult prea departe.si curge din cer, adânc cu uitare,în bălti efemere, ascunse de soare,calcate-n picioare, în beznă, târziu,cu-atata revoltă de-un suflet pustiu!cu mâini tremurânde găsesc ferecate,uși după uși ce se cer descuiate.te doare lumină, dar ochii ți-o vorcu sete de viață, cu
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
martie 2014 Toate Articolele Autorului noapte nebună și fără de stele, te chem și te-alung din visele mele. risipă de vorbe, de lacrimi și șoapte, de rugi înălțate mult prea departe. și curge din cer, adânc cu uitare, în bălti efemere, ascunse de soare, calcate-n picioare, în beznă, târziu, cu-atata revoltă de-un suflet pustiu! cu mâini tremurânde găsesc ferecate, uși după uși ce se cer descuiate. te doare lumină, dar ochii ți-o vor cu sete de viață
NOAPTE NEBUNA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360161_a_361490]
-
POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIȚIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 483 din 27 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Genul epistolar ca literatură post-festum e pe cale de dispariție, locul lor e luat de efemerele e-mail-uri și SMS-uri Scrisoarea și statutul el literar a stârnit de-alungul veacurilor multe discuții. Abordăm subiectul din punctual de vedere al scrisorii particulare, “familiară “, așa cum au făcut-o celebră Cicero, Doamna de Sevigne, Voltaire, cum avea s-o reprezinte
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
unde se petrece întâlnirea lor, pare un simbol al ieșirii flirtului la suprafață, iar corabia în ansamblu semnifică măreția și mobilitatea iluziei. În Garderobierul, câtă vreme personajele se mențin în tatonare, atât va dura și iubirea lor, pe atât de efemeră, iar dezamăgirea, generată într-un asemenea eveniment ca dragostea, aici, ca personajele firave să nu se anuleze, se va transforma în nedumerire. Pregetarea este și un artificiu de a menține firul narativ. Cele două personaje, Diodor și Agripina, cunosc avataruri
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > LACRIMILE TALE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Sub mască asta efemera de fericire și de bine, Sunt lacrimile tale Maica Cu care plângi râul din lume. O floare ruptă din grădina E parte ea din ființă ta, Un om lovește cu trufie Iubire când va exista ? Un altul râde și socoate
LACRIMILE TALE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342000_a_343329]
-
supunem unor legi pe care nu noi le-am scris și pe care pe care nu le putem fenta. slalomul printre expediente este un joc cu focul. teoria care spune că eu sunt mai egal în drepturi decât ceilalți este efemeră și ține numai cât te afli la putere. dacă artimetica voturilor te scoate din băncile puterii și te trimite în opoziție, grăbește-te că acolo sunt mai mulți opozanți, decât scaune. vorbesc de scaune la propriu nu de cele de la
ORIGINALITATE (CU ORICE PREŢ)? de ION UNTARU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342387_a_343716]
-
inginer miner, jurnalist Din punctul meu de vedere scrisul este o confesiune față de mine, dar și față de ceilalți, mă descopăr în fiecare rând scris, fie proză, fie poezie, îmi aștern pe hârtie gânduri, trăiri, experiențe, care astfel nu mai sunt efemere, ci devin de-o viață cu scrierea. Nu scriu doar pentru mine, pentru că nu am nevoie de o spovedanie, cred că orice gând, orice propoziție, frază sau vers pe care le las pe hârtie trebuie să fie înțelese de cât
LIVIU PIRTAC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342682_a_344011]
-
atent fiecare colț al prăpăstiei în speranța de a mai găsi ceva, uitând să mai privească spre lumină, spre zările albastre, spre un cer mult prea mare și mult prea înalt, pentru o existență atât de umilă și atât de efemeră. Lumina care străjuiește liberă, regală, nestingherită, această sumbră priveliște așteaptă, parcă, căutători însetați de adevăr pentru care toate prăpăstiile pot avea partea lor luminoasă. Din când în când, ni se pare că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină. Agățându
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
ușor înfiorate, și-n sarabandă s-avântau de Luna-ncurajate. Se repetau la nesfarsit mișcarile lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive. Albastrul cerului senin, împodobit cu stele, crea fundalul potrivit tabloului cu Iele. Mă resemnez că-i efemeră a Lumii existență și mă tot bucur an de an de-a Toamnei chintesență. Referință Bibliografică: Frunzele toamnei / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 631, Anul II, 22 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cârdei Mariana : Toate
FRUNZELE TOAMNEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343839_a_345168]
-
Nu mai sunt "floare de câmp"... Sunt...."Floarea Soarelui"! NOAPTE Noaptea cerne din văzduhuri, Praf de stele, stropi de vise... Luna își strecoară raza, Prin ferestrele deschise. Un felinar, la colț de stradă, Pâlpâie, îmbietor... Și în jurul lui roiește, Dansul efemerelor. Bolta-și oglindește chipul, Unduindu-se pe-un val... Plutind pe raza uni far, Un vas, se-ndreaptă către mal. Crinii își deschid petale, Cu parfum amețitor... Un greiere, în iarbă, cântă, Romanța-ndrăgostiților. Pe-aripi de boare se-ntâlnesc
METAMORFOZE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343941_a_345270]
-
sezon. Strănutul stradal. Tusea”. (Mai e mult până-n decembrie?). Cum să-ți placă aceste fenomene, care adâncesc suferința, tristețea, induc o stare de disconfort, de angoasă, de descompunere!? În acest spațiu-timp (iluzoriu, de altfel), se petrec toate evenimentele unei existențe (efemere, din păcate, sau nu). Unele dau sens și culoare vieții: nașterea unui copil, botezul, nunta, împlinirea profesională: „Am ajuns, la liceu, pe mâna Profesorului Mihai Gafencu, care nu mi-a fost doar profesor de română, ci și diriginte. Ca el
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
inteligente sunt predispuse la autodistrugere... cu încrâncenare, continuu doresc absolutul, doar pentru sine. Pământenii sunt niște atomi într-o câmpie cosmică mereu necunoscută... Iubirea este generatorul ce pulsează neîncetat viața în univers... imaginația fără erudiție nu-i decât o spoiala efemera care nu rezista-n timp.... însă, nici erudiția nu rodește la nesfârșit, daca nu are o licărire de imaginație. În viață nu conteaza așa mult câte bogații și cuceriri personale ai... Dumnezeu te întreabă dacă steaua ți-a fost adesea
AFORISME de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342949_a_344278]
-
viitor le-a șters, Dar eu cu tine le împart în ciuda firii, În adâncimile ființei și trăirii. Eu și cu tine, ca o definiție A repetabilității ce devine o tradiție, Măi contemplam privind de sus din stâncă, A noastră existența efemera încă. Și suntem tot, chiar și pentru acea secundă În lumea plutitoare și fecunda, Ne-am împletit în poezie doar alinul, În simpla-ne-nfruntare cu destinul. Un paradis de gânduri sugerate, În universuri îmbinate, În care timpul, devenit iubire
POEMA CITITORULUI MEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342961_a_344290]