282 matches
-
aplicații militare. Banda L1 a semnalului are o frecvență divizată ca multiplu de frecvența de bază L: L1=1.602MHz + "n" x 0,5625MHz, unde "n" este numărul canalului de frecvență ("n"=0,1,2...). Semnalul radio de navigație include efemeridele și almanahul GLONASS. Efemeridele reprezintă coordonatele exacte ale satelitului (X, Y, Z) care descriu locația în sistemul de referință geocentric fix PZ-90. Parametrii acestui sistem sunt: "a"=6378136 m, "f"=1:289,257839303. Almanahul păstrează informații despre toți sateliții GLONASS
GLONASS () [Corola-website/Science/312213_a_313542]
-
a semnalului are o frecvență divizată ca multiplu de frecvența de bază L: L1=1.602MHz + "n" x 0,5625MHz, unde "n" este numărul canalului de frecvență ("n"=0,1,2...). Semnalul radio de navigație include efemeridele și almanahul GLONASS. Efemeridele reprezintă coordonatele exacte ale satelitului (X, Y, Z) care descriu locația în sistemul de referință geocentric fix PZ-90. Parametrii acestui sistem sunt: "a"=6378136 m, "f"=1:289,257839303. Almanahul păstrează informații despre toți sateliții GLONASS și include elementele orbitei
GLONASS () [Corola-website/Science/312213_a_313542]
-
de insecte aeriene primitive întâlnite în preajma apelor. Sunt slab zburătoare. Larvele și nimfele sunt acvatice. Ordinul cuprinde peste 2000 de specii. Prezintă importanță, fiindcă intră în hrana naturală a peștilor. Ca mărime și oarecum ca înfățișare, perlidele seamănă întrucâtva cu efemeridele (efemeropterele) cu care, filogenetic, sunt și înrudite îndeaproape. Au însă numai cerci codali lungi și le lipsește paracercul. le sunt de tip ortopteroid, cu tegumentul moale și corpul cu segmentație bine vizibilă. Capul plecopterelor este ortognat și lățit, turtit dorso-ventral
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
în epoca de reproducere, apar niște tuberculi albicioși pe cap, iar înotătoarea anală este mult mai scurtă ca la femelă; la aceasta din urmă, înotătoarele pectorale și ventrale sunt ceva mai lungi. Se hrănește cu larve de insecte acvatice (perlide, efemeride, diptere, chironomide), crustacee (lătăuși), viermi (anelide) și vegetație acvatică. Depunerea icrelor are loc de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verei, în funcție de condițiile meteorologice. În epoca de reproducere, peștele urcă în cârduri pe râuri pentru a ajunge la locurile de reproducere situate
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din hrană), larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (10,8%), larvele chironomidelor ("Chironomus" f.l. "reductus" reprezintă 8,21% din hrană); larvele de efemeride și celelalte elemente nutritive joacă un rol neînsemnat în hrană. Pe traseul iugoslav al Dunării (în amonte de Belgrad — Baziaș), hrană principală o constituie larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (41,6%) și ale chironomidului "Beckidia zabolotzkyi" ("Cryptochironomus zabolotzkii") (35,54%); amfipodul
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
constituie larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (41,6%) și ale chironomidului "Beckidia zabolotzkyi" ("Cryptochironomus zabolotzkii") (35,54%); amfipodul "Corophium" e consumat în cantități mult mai mici. În cursul inferior al Dunării (sectorul Giurgiu - Hârșova), hrana principală a cegii o constituie larvele efemeridelor "Polymitarcis virgo" și "Palingenia longicauda" care se dezvoltă la adâncimi de 6—8 m (prima specie este consumată mai ales în lunile mai și iunie, a doua în tot cursul anului). Prezența acestor larve constituie locuri bune de hrănire a
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
se află o dungă lată cenușie-albăstruie, dispusă longitudinal, de la bot până la baza înotătoarei caudale. Peritoneul este negru. Este un pește omnivor, cu componenta animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
a început activitatea de cronicar, redactând primele sale texte originale, în care își propunea consemnarea principalelor evenimente ale vremii. Astfel, din poziția sa de secretar domnesc, el a avut posibilitatea de a descrie războiul ruso-austro-turc din perioada 1736-1739 în lucrarea "Efemeride dace", întocmită la cererea domnului Constantin Mavrocordat. Din aceiași ani datează și primele însemnări cu caracter personal, reflecții pe marginea unor subiecte teologice și istorice, completate ulterior de Dapontes timp de aproape 50 de ani și reunite în manuscrisul lucrării
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
Mavrocordat. Principele nu a apreciat, însă, acest gest și s-a arătat nemulțumit de lingușirile exagerate ale secretarului său. În ultimul an al domniei lui Constantin Mavrocordat din Moldova (1743), relațiile dintre cei doi au devenit din ce în ce mai încordate. După finalizarea "Efemeridelor dace", Dapontes se aștepta să fie promovat la funcția de șef al Cancelariei Domnești, dar principele a răspuns negativ la demersurile făcute în acest sens. Astfel, Dapontes a demisionat și s-a îndreptat spre Constantinopol, cu intenția de a deveni
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
de asemenea și despre cutremurul din 31 mai 1738 (7 - 8 grade pe scara Richter), care a provocat mari pagube în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Cu adevărat semnificativă pentru relația dintre scrierile proprii și perioada moldo-valahă a vieții sale, lucrarea "Efemeride dace" rămâne singura dintre operele lui Dapontes dedicată integral subiectului Principatelor românești. A fost întocmită la cererea domnului Constantin Mavrocordat, în stilul unui „jurnal” oficial de cancelarie, dar a rămas nepublicată în timpul vieții autorului. Adevărată cronică cu informații detaliate de
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
lui Dapontes dedicată integral subiectului Principatelor românești. A fost întocmită la cererea domnului Constantin Mavrocordat, în stilul unui „jurnal” oficial de cancelarie, dar a rămas nepublicată în timpul vieții autorului. Adevărată cronică cu informații detaliate de ordin politic, militar și social, " Efemeridele..." acoperă în detaliu perioada războiului ruso-austro-turc din anii 1736-1739. Este de menționat totuși că informațiile din această lucrare, deși aparțin unui martor ocular, trebuiesc utilizate cu precauție, atât prin prisma dorinței autorului de a nu supăra pe politicienii din Constantinopol
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
aproximativ cu următoarea formulă: unde "N" este numărul de luni pline pornind de la începutul anului 2000, iar " d" este numărul de zile de la 1 ianuarie 2000 ora 00:00:00 în scara de timp terestru utilizată în astronomie pentru calculul efemeridelor. Ora în Timpul Universal (UT) se poate obține adunând termenul: Cum orbita Lunii nu este circulară, această formulă are o eroare de până la aproximativ 14,5 ore. Mărimea aparentă a Lunii în faza de lună plină și vârsta ei (numărul de
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
vegetației sunt surprinse asociații din 14 clase de vegetație, aspecte de dinamică a vegetației precum și experiențe privind potențialul productiv al pajiștilor și al pădurilor. Dintre insecte majoritatea locuitorilor caracteristici ai apelor reci și repezi trăiesc sub pietre ca de exemplu efemeridele și larvele libelulelor. Dintre pești, în apele de la înălțimile mai mari întâlnim păstrăvul ("Salmo Trutta Fario"), boișteanul ("Phoxinus Phoxinus") și grindelul ("Noemacheilus Barbatulus"). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt caracteristice speciile: lipanul ("Thymallus Thymallus") și moioaga ("Barbus
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
din Baia Mare, și a fost coordonată de Gheorghe Crișan, directorul și proprietarul gazetei aici amintite, precum și de tânărul poet și eseist Ion Șiugariu (1914-1945), care în acea perioadă era student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Efemerida aceasta literară, din care s-au publicat doar trei caiete: ianuarie 1939 și februarie-martie 1939, însumează optzeci și opt de pagini ce conțin poezii, proze, eseuri, recenzii, însemnări, note de lectură și o interesantă iconografie aparținând tinerilor scriitori. Un rol
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
ecuațiile integrale exponențiale, ecuațiile integro-diferențiale cu variabile separabile, cu problema creșterilor finite și teoria seriilor. A lucrat la întocmirea hărții fotografice a cerului pentru secolul XX. A determinat coordonatelor ecuatoriale ale unui număr de 1687 de stele și a calculat efemeridele altor stele duble și planete. Opera lui cuprinde lucrări de analiză matematică, de astronomie, cărți și manuale pentru învățământul mediu și superior, precum și lucrări publicate în revistele de specialitate române și străine.
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
K, presiunea vaporilor de dioxid de carbon este de aproximativ 3 nbar. La 8 septembrie 2001, Titania a ocultat o stea strălucitoare (HIP106829) cu o magnitudine aparentă de 7,2; aceasta a fost o ocazie de a preciza diametrul și efemeridele, precum și de a detecta atmosfera. Datele au arătat că presiunea atmosferică este de maxim 10-20 nanobari; dacă există, este mult mai rarefiată decât cea a lui Triton sau a lui Pluton. Această limită superioară este totuși de câteva ori mai
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
în acel an. Alexis Clairaut a creat, din el și din Nicole-Reine Lepaute, o echipă pentru a face calculele - plictisitoare - ale datei reîntoarcerii cometei și ale elementelor orbitale ale acesteia. În 1759, Academia Regală de Științe i-a încredințat redactarea efemeridelor astronomice, Connaissance des temps (în română: „Cunoașterea timpului”). Din aceste tabele astronomice a făcut o lucrare așteptată și căutată completând notițele științifice, mereu cu noutăți, denumită „marea gazetă” (în franceză: „grosse gazette”) de către Pierre Charles Le Monnier. Publicația „Connaissances du
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
devenit o școală de astronomie, iar elevii săi vor atinge notorietatea: Jean-Baptiste Joseph Delambre (1749-1822), Giuseppe Piazzi (1746-1826), Pierre Méchain (1744-1804) și nepotul său, Michel Lefrançois de Lalande (1766-1839). A folosit un număr de amatori pentru calculul mai rapid al efemeridelor. S-a făcut foarte cunoscut prin lucrările sale privitoare la orbita lui Venus, în 1769, însă caracterul său dificil i-a provocat numeroase animozități.<br> În 1768, Lalande intră în loja masonică „Neuf Sœurs” a Marelui Orient al Franței. În
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
anilor după sistemul chinezesc. În 1259, a construit la Maragheh un observator astronomic, care a devenit unul dintre cele mai celebre din Evul Mediu. Aici au fost aduși învățați din Damasc, Mosul, Tbilisi, Qazvin, care au întocmit tabele pentru calculul efemeridelor valoroase pentru acea vreme. A considerat trigonometria că un domeniu separat al matematicii, a utilizat funcțiile trigonometrice, a demonstrat teorema sinusurilor și a tangentelor, a sistematizat noțiunile fundamentale ale trigonometriei liniare și sferice. A tratat problemă rezolvării triunghiurilor. A studiat
Nasir al-Din al-Tusi () [Corola-website/Science/325820_a_327149]
-
succedat lui Maximilian Hell în calitate de director și a rămas în acest post pentru tot restul vieții sale. Pe parcursul carierei sale a publicat o serie de tratate de astronomie și geografie. O mare parte din activitatea sa științifică a dedicat-o efemeridelor din Viena. El a făcut o serie de măsurători ale corpurilor cerești, care au fost publicate din 1787 până în 1806. Craterul Triesnecker de pe Lună este numit după el.
Franz de Paula Triesnecker () [Corola-website/Science/336673_a_338002]
-
primește semnale de la sateliții vizibili și trimite măsuratorile la serverul A-GPS. Acesta calculează poziția și o transmite înapoi la dispozitivul A-GPS. <br>Stație mobilă de bază (MSB - Mobile Station Base) <br>În modul MSB, dispozitivul A-GPS primește efemeride, amplasamentul de referință, timpul de referință și alte date opționale de asistență de la serverul A-GPS. Cu ajutorul datelor de mai sus, dispozitivul A-GPS primește semnale de la sateliții vizibili și calculează poziția. Protocoale A-GPS fac parte din protocolul de
Assisted GPS () [Corola-website/Science/326387_a_327716]
-
ori mai mare decât la celelalte paserine; aceasta îi permite să-și impermeabilizeze penele. Se scufundă și înoată cu ușurință în apa pârâielor de munte, unde își caută hrana și poate merge pe sub apă în plin torent. Se hrănesc prinzând efemeride și alte insecte pe maluri sau se scufundă în apă pentru a se hrăni cu diferite nevertebrate acvatice, îndeosebi insecte, larve de insecte, crustacee, melci, viermi și icre depuse pe rocile și pietricelele de pe fundul apei. Cuibăresc între pietre, în
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
lui Cezar)". În 1960, Radke a presupus că reforma a fost instituită de fapt când Augustus a devenit Pontifex Maximus în 12 î.Hr., sugerând secvența 45-42-39-36-33-30-27-24-21-18-15-12 î.Hr., 4-8-12 A.D., etc. În 1999, a fost publicat un papirus egiptean care conținea efemeride (tabel al pozițiilor pe cer ale soarelui, lunii și planetelor), datat în anul 24 î.Hr. atât în calendarul egiptean cât și în cel roman. Din acest papirus se poate deduce că cea mai probabilă succesiune a anilor bisecți este 44-41-38-35-32-29-26-23-20-17-14-11-8
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
de literatură, artă, cultură” avea un prestigios colegiu de redacție, iar cei care coordonau periodicul erau redactorii responsabili: Ștefan Bănulescu, Nicolae Manolescu și Ion Bălu. Era proiectată să apară lunar, având șaisprezece pagini, format mare. Se remarcă în paginile acestei efemeride literare colaborările și contribuțiile lui Vasile Voiculescu, Tașcu Gheorghiu, Dinu Pillat, Adrian Marino, Dumitru Micu, Nicolae Manolescu, Ion Bălu, Marin Sorescu, Ion Alexandru, Cezar Ivănescu și C. Stănescu. Publicația a inițiat o rubrică specială de critică literară, sugestiv intitulată Breviar
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]