245 matches
-
de Interne era informat în legătură cu faptul că "domnul prefect Nenițescu a murit în gara Buzău în trenul expres ce venea de la Focșani"2426. La aflarea veștii morții lui Ioan Nenițescu un grup de cetățeni din Babadag format din domnii: Demirgean Efendi, A. Mustafa, S. Hasan, Negip Demirgean, Naziz Iusein, Ahmet Ibrahim și Rami Ismail au adresat regelui Carol I o telegramă în care se arăta că "moartea prematură a regretatului Ioan Nenițescu a aruncat pe vecie doliul în inima noastră"2427
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2544. Tot în luna ianuarie a anului 1903 primarul orașului Cernavodă înainta prefecturii județului Constanța lista noilor consilieri comunali. Aceasta îi includea atât pe cei 5 consilieri aleși, și anume: Vasile Nicolau, Teohari Nicolau, Hristu Farmachi, Ion Bădulescu și Memet Efendi, cât și pe cei doi consilieri numiți de către prefectul județului, Panait Papaianopol și Alexandru Greceanu 2545. Primarul orașului Mangalia, Hristodor Rădulescu înainta, la rândul său, către prefectura județului Constanța "un tablou de numele și prenumele noilor consilieri aleși ai consiliului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iunie 1910 în prezența ministrului Cultelor, domnul Spiru Haret, și a ministrului otoman la București, domnul E. S. Seffa-Bey. La sosirea în gara Constanța aceștia au fost primiți de către prefectul județului, domnul Ion T. Ghica, de către consulul otoman, domnul Hacik Efendi Papazian, de către polițaiul orașului Constanța și de către alte oficialități locale. În dimineața zilei de 24 iunie 1910 domnul Spiru Haret împreună cu prefectul județului Constanța au vizitat băile de la Mamaia, cazinoul din Constanța și grădina publică situată în vecinătatea bulevardului Elisabeta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rezervându-și să excludă pe acei ce s-ar arăta necredincioși Porții, atât pe ei, cât și pe urmașii lor. Mihai Șuțu, care fu numit în Moldova, era un om pierdut de reputație, de moravuri infame, favorit al lui Halet Efendi, însuși favorit al sultanului, totuși Rusia nu protestă împotriva numirii lui, dar solul rusesc reclamă împotriva neregularității numirii lui Alexandru Șuțu, care era rău văzut de Rusia încă de la 1802. O groaznică fierbere cuprinsese de câțiva ani cea mai mare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
frecvent de partizan rus. Lucrarea d-lui Duhamel ajunsese aici când un curier din Constantinopol a anunțat că, în urma veștii sosirii unui trimis împărătesc la București, sultanul se hotărâse să trimită din partea lui pe fostul său ambasador în Anglia, Șekib Efendi, ca comisar extraordinar din partea Turciei. D. Duhamel, foarte tulburat de acest incident atribuit, pe drept sau pe nedrept, sfaturilor și influenței ambasadorilor puterilor celor mari în Constantinopol, s-a dus la principele Ghica, i-a zis că curierul său este
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
începerea acestor evenimente, s-a mărginit să zică: „Facă-se voința împăratului”. A depărtat din sfatul lui pe frate-său, Mihai Ghica, și pe postelnicul Cantacuzino, pentru a-i înlocui prin boierii pe care i-am numit mai sus. Șekib Efendi sosi purtător al unui firman din cele mai măgulitoare pentru Vodă Ghica, în care i se exalta credința și vitejia ostașilor și a ofițerilor lui, cărora numeroase Nișamuri fură distribuite. Știrbei neprimind Ministerul de Interne, Duhamel recomandă pe G. Filipescu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Cabinetului de la Petersburg să apere, prin alte argumente decât acele ale unei voințe și ale unei puteri superioare, prelungirea șederii unui corp de armată atât de considerabil în Principate... Iar la 6 noiembrie următor, dând seamă de primirea lui Fuad Efendi la Curtea rusească, Poujade scria aceluiași: ... mi se pare că această putere (Turcia) suferă o nouă înfrângere morală, deși voalată, și care poate numai să sporească puterea redutabilei sale vecine. Deplorabila purtare a lui Suleyman pașa, înțelegerea de la Balta Liman
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a nu arunca țara sub o ocupație străină. Prezența generalului rus Duhamel la București exacerbase temerile privind o iminența operațiune militară țaristă în Principate. Același apel la moderație l-a făcut Colquhoun și în întrevederile sale cu trimișii otomani Talaat Efendi și Musurus, care au avut loc la 10, respectiv 19 iunie 1848, arătând că recursul la arme nu putea decât înrăutăți situați. Când Musurus l-a informat că Poarta încuviințase că trupele rusești să intre în Principate, Colquhoun i-a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
legende hagiografice. Piesa titulară a volumului Caligraful Terțiu portretizează moral un ucenic și secretar al Apostolului Pavel. În Grădina lui Iosef din Arimateia este evocat cunoscutul personaj evanghelic, cel care a pus corpul neînsuflețit al lui Iisus în mormânt. Mustafa Efendi ajunge Macarie Monahul narează convertirea la creștinism, sub impactul unei minuni, a unui demnitar mahomedan. Dionis grecoteiul e povestea unui copil sărman, obligat să tragă sacaua împreună cu un asin și care va ajunge arhiepiscop al Constantinopolului. Andrei Hoțul narează pocăirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Eminescu), îngr. și pref. Gh. Cunescu, Iași, 1987; Clopotele din Mănăstirea Neamțu, București, 1916; La țărmul mării, București, 1916; O lume nouă, București, 1919; Sionismul la prieteni, pref. A.L. Zissu, București, 1919; Răboji pe bradul verde, Iași, 1920; Mustafa Efendi ajunge Macarie Monahul, Iași, 1920; Toamne de odinioară, București, 1924; De la noi, la Cladova, București, 1924; Două întâmplări minunate, București, 1924; Piatra din capul unghiului. Scrisori teologice, București, 1926; Cartea creștinului ortodox, București, 1926; Meditare la Rugăciunea Domnească, adică la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din cristelnița Sfântului Petru de la Roma! Când burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit că Luminăția sa, Padișahul, jinduiește la o catedrală de la Paris, de-i zice Notre-Dame! Ce trăsnaie și aiasta, să-ți duci iapa să se balige prin toate catedralele lumii!... Zău!... Ar merita să le-o tragem! hohotește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sta cu brațele-n sân? bolborosește Șendrea. Domnul? Turcit! Au, mai bine, domn străin, să n-aibă milă de țară! Oastea? Lichidată! Cetățile? Dărâmate! Scaunul Moldovei, Moldova scoasă la mezat pe tarabele zarafilor din mahalaua Fanarului: Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Aferim! Salamalec efendi!" "Prieten prietenului și vrăjmaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Aferim! Salamalec efendi!" "Prieten prietenului și vrăjmaș vrăjmașului!" Vor târî oastea Moldovei în războaiele de jaf și cotropire împotriva popoarelor pașnice... Casă, muiere, fiică, fiu... nimic din ce-i "al nostru" nu va mai fi "al nostru". Mereu te vei întreba: "Oare cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și pedestrașii asupra oștirii musulmane... încât cea mai mare parte bău acolo paharul muceniciei și mulți viteji pieriră în luptă. Plin de durere pentru această nenorocire, pașa abia putu scăpa el însuși prin fugă de primejdioasa strâmtoare." Soad eddin Hodja Efendi, Cronica originii și dezvoltării Otomanilor * "Nicicând, de la începutul Islamului, nicicând oștirea otomană n-a suferit o înfrângere atât de mare, un așa crunt dezastru." Mara Sârboaică, mama lui Mohamed, către Giralomo Zorzi, ambasador al Veneției la Înalta Poartă * "Verus Christiani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
această tipăritură găsim lucruri interesante asupra luptei dintre pompieri și armata turcă în ziua de 13 septembrie 1848 pe dealul Spirei. Dar să vorbească Beizadeaua: „Câteva săptămâni mai târziu - [în urma revoluției care a răsturnat pe George Bibescu] - comisarul împărătesc Fuat efendi, convocând a doua zi după sosirea sa pe locuitorii Capitalei în delegațiune pe câmpia Cotrocenilor, nici suferințele, nici prescripțiile medicilor nu mă putură ține în casă. Una din acele presimțiri ce ne vin nu știm de unde, dar a căreia existență
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fu efectul acestei manevre neașteptate. O tăcere de consternație se făcu deodată pe câmpie, multe fețe păliră, multe guri rămăseseră căscate de surprindere sau de spaimă. Aproape un sfert de oră trecu astfel, în chinurile așteptării. Rustan-bey, secretarul lui Fuat efendi, vine din partea șefului său și cere să-mi vorbească. șirurile se deschid, înaintează până la mine și mă vestește că vine să mă conducă din partea comisarului imperial. Deși am fost mișcat de procedarea lui Fuat-efendi, m-am gândit la poziția compatrioților
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Thugut, fie prin false drepturi istorice asupra acestui teritoriu, rezultate din stăpânirea Galiției poloneze, fie prin necesitatea unei simple rectificări de frontieră la granița moldoveană 35. Imperiul otoman s-a plâns în repetate rânduri, prin ministrul său de externe (Reis Efendi), reprezentantului diplomatic austriac la Constantinopol, de faptul că trupele imperiale intraseră în teritoriul Moldovei fără o încunoștințare prealabilă a sa. Faptul în sine încălca legile internaționale ale bunei vecinătăți, ca și pacea respectată de Imperiul otoman. Conform principiului de drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Pavel Dan (1975: passim) și (2005: passim). 87 Pentru o expunere completă, cf. Anthologie du fantastique, 1966: I, 7-24. 88 La rândul său, Constantin Ciopraga subliniază că "[l]a "temelia" unor pagini ca Moara lui Călifar, În pădurea Cotoșmanei, Mustafa Efendi ajunge Macarie Monahul stau câteva din povestirile tatălui" (1970: 469). 89 Cartea a devenit un manual sui generis al Inchiziției, la adăpostul căruia s-au putut pronunța numeroase condamnări la moarte. 90 Este de reținut că însuși numele teatrului este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu greu le-ar atribui cineva aceluiași autor și aceleiași cărți. Primul e o relatare istorică de politică și diplomație: "Devletul și socotind că nemții și prusianii vor fi mediatori în formă priimiră și să orânduiră soli: Sabica reiz Osman efendi, ce era halea nisangiu și cu Iasângi zade Osman efendi mutevelâul. Muharași și dragoman acestii muchealemele să orândui socră-mieu Iacovache Rizul. Orânduiră și muscalii pă Grigorie Orlov și pă Abreșcov" (p. 111). Abundența turcismelor apărute ca efect al familiarității cu
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
cărți. Primul e o relatare istorică de politică și diplomație: "Devletul și socotind că nemții și prusianii vor fi mediatori în formă priimiră și să orânduiră soli: Sabica reiz Osman efendi, ce era halea nisangiu și cu Iasângi zade Osman efendi mutevelâul. Muharași și dragoman acestii muchealemele să orândui socră-mieu Iacovache Rizul. Orânduiră și muscalii pă Grigorie Orlov și pă Abreșcov" (p. 111). Abundența turcismelor apărute ca efect al familiarității cu terminologia politică a epocii și care au dispărut apoi i-
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
bune... că România e țară bogată..." "îmi vorbea pe bulgărește. înțelegeam tot ce spune, dar de răspuns îmi venea mai greu." "- Noi, cu turcii avem ce avem! urmă bătrânul înviorat. Acum suntem tovarăși, ca mâța cu câinele - dar altădată... Venea efendi turcul călare și trăgea la casa omului, fie ziuă, fie noapte. Și bulgarul îi ținea calul de căpăstru la poartă, și turcul intra în casă, la nevastă... Și pe urmă cerea lapte dulce - da^ nu se ridica să-l bea
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
a spus că nu discută afaceri în curte. Ionică l-a urmat în casă și l-a ajutat să termine o sticlă de vin începută. "Tu nu știi cine sînt eu, dar eu știu că i-ați luat cîrciuma lui efendi Stelian!" Chelnerul i-a cerut scuze pentru neplăcerea cauzată lui efendi Stelian și l-a atacat la preț. Tefik a început să rîdă: va fi o afacere cu două prețuri. Unul pentru urechile lui Stelian și celălalt pentru ei doi
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
urmat în casă și l-a ajutat să termine o sticlă de vin începută. "Tu nu știi cine sînt eu, dar eu știu că i-ați luat cîrciuma lui efendi Stelian!" Chelnerul i-a cerut scuze pentru neplăcerea cauzată lui efendi Stelian și l-a atacat la preț. Tefik a început să rîdă: va fi o afacere cu două prețuri. Unul pentru urechile lui Stelian și celălalt pentru ei doi. Prețul adevărat Ionică putea să-l uite, pe celălalt trebuia să
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
cu atît mai mare cu cît s-a asociat cu ingratitudinea regimului Junilor Turci pe care l-au ajutat să acceadă la putere, considerînd că va sista prigoana ordonată de sîngerosul sultan Abdul Hamid. Dar n-a fost așa: „Vartkes efendi, viitorul deputat de Erzerum îl ascunsese în locuința sa, în timpul contrarevoluț iei, pe Halil Bey, același care, mai tîrziu, va ordona uciderea sa”. Nu mai puțin cumplită s-a arătat comportarea lui Stalin, inițiind, la finele celui de-al doilea
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
apoi adevărata intenționalitate: „Joc literar și reverie identitară”. Iată miza docuficțiunilor lui Daniel Vighi. Cititorul este absorbit în istoriile misterioase ale mănăstirilor dervușilor, petrece în instituțiile publice (vakîf) și în lumea muzicii imperiale, poposește în băile publice, savurând isprăvile lui efendi Radogna, inginer și arhitect al vilayetului Timișoarei, ale piariștilor și primilor șvabi. Sunt fapte însoțite de experiențele autorului-narator în istoria recentă, comunistă și postcomunistă. „E greu de adăugat la istoria altei istorii, notează resemnat naratorul, e greu să pui în locul
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]