163 matches
-
calcarelor și gresiilor ce apar în dealurile Repedea, Costești - Tg. Frumos, Deleni - Hîrlău,, , partea mai adâncă” a acestora („ argilele bazale”) fiind considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de prezența sărurilor sub formă de eflorescențe. Cercetarea geologică asupra Sarmațianului din Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929 un moment de hotar prin apariția lucrării, ,Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, a lui Th.Văscăuțanu, în care schemele stratigrafice elaborate de înaintași sunt profund modificate. Apariția acestei lucrări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
centrală și 1000 mg/l spre marginea șesului, unde se simte aportul apelor deluviale ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta explică și mineralizarea ridicată a apei din șes, care face ca în timpul perioadelor secetoase să apară suprafețe mari de eflorescențe saline, care pot ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este mai umed și pe alocuri chiar mlăștinos se creează condiții de sărăturare a solurilor. Șesurile secundare din lungul văilor afluente(Coroleuca,Recea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ca în zonele din jur, adâncimea de levigare a carbonaților ajungând până la 95110 cm. d) -Cernoziomul cambic foarte slab evoluat este solul de trecere de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e) -Cernoziomul levigat progradat caracterizat prin prezența eflorescențelor de CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
următoarele subtipuri: a) Soluri de pe pante frământate de alunecări, între care se deosebesc: - lăcoviști calcaroase de pantă, puse în evidență de vegetația higrofită, alcătuită din stufărișuri și păpurișuri; - soluri halomorfe uscate de pantă ce se recunosc de la distanță, atât prin eflorescențele albicioase, cât și prin vegetația specific halofită. Când peste stratele marno- gipsoase se scurg apele din pânza superioară, acestea dizolvă și apoi îmbibă cu săruri solubile solurile întâlnite în cale, salinizându-le. b) Solurile de pe pante fără alunecări. Formarea solului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Atacul apare în perioada iunie august sub formă de pete izolate sau confluente, de decolorare, cu diametru de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează o eflorescență brună. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla de zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După necrozarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
social „stufos, plin de probleme și documente omenești". M. Ralea consideră că romanul continuă firesc epopeea, iar literatura noastră populară care nu cunoaște epopeea, ci doar balada ca amplă specie epică, tinde mai întâi spre nuvelă. În consecință, această tardivă eflorescență a romanului românesc implică o foarte mare diversitate de tendințe și orientări care, în alte literaturi, au apărut treptat. Problemele complexe social-politice, produse de perioada interbelică, necesită o cuprindere și dezbatere largă, deschizând drum larg romanului social și de analiză
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
doar modulații discrete, provenite din expandarea ori comprimarea unor nuclee semantice care păreau amorțite în latențele imaginarului. Oarecum similară e și dificultatea tehnică în care se găsește P., aceea de a evita repopularea ruinelor vechilor convenții deconstruite cu o nouă eflorescență retorică. Un asemenea impas e sesizat și contracarat cu promptitudine încă din Aduceți verbele printr-o strategie bine calculată. Asumându-și un discurs estetizant- asertoric - prin titluri ca Prefață, Cântec, Elegie, Dialog, precum și prin numeroasele poeme omologate ca simple „teze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
prezintă revista Albatros, precizând că nu toate creațiile publicate aici "satisfac înaltele cerințe ale artei, căci adevărata creație artistică nu apare decât întâmplător și deci rar". Apariția revistei Albatros are ca scop crearea unui climat cultural "sănătos", "o atmosferă prielnică eflorescenței artistice". De altfel aminteam și pentru celelalte articole încercarea de prezentare a unor opinii competente, obiective. E modul în care tinerii grupați în jurul revistei înțeleg să protesteze împotriva proliferării, în presa vremii, a articolelor redactate de cei care vedeau în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se definește în funcție de structura artistică a literaturii pe care o tipăresc,de orientare estetică. De aceea considerăm că în dezvoltarea literaturii și presă - adică mijlocul de comunicare cu cititorii - exista o strânsă interdependență.Se poate constata statistic că epocile de eflorescență literară concordă,în general,cu momentele de eflorescență publicistică.Situația de care vorbea Hasdeu în 1866 coincide,de fapt,cu începutul epocii marilor clasici,perioadă de acțiune a „Convorbirilor literare",a „Familiei" și a „Literatorului" etc.Este de la sine înțeles
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
care o tipăresc,de orientare estetică. De aceea considerăm că în dezvoltarea literaturii și presă - adică mijlocul de comunicare cu cititorii - exista o strânsă interdependență.Se poate constata statistic că epocile de eflorescență literară concordă,în general,cu momentele de eflorescență publicistică.Situația de care vorbea Hasdeu în 1866 coincide,de fapt,cu începutul epocii marilor clasici,perioadă de acțiune a „Convorbirilor literare",a „Familiei" și a „Literatorului" etc.Este de la sine înțeles că epoca interbelică dispune de o asemenea varietate
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
chef să mă trădez (râde). Mai cred în Eminescu, încă... (Emisiunea "Interviul săptămânii", TVR Iași, ???????) Dan Hăulică Dan Hăulică este un boier al gândului și al faptei închinate actului artistic. Discursul său despre imaginea plastică, ce se constituie ca o eflorescență de idei și metafore, harul, știința, diplomația cu care a organizat colocvii, retrospective, simpozioane și, mai ales revista "Secolul XX", rămasă o instituție păstrătoare a valorilor spirituale din veacul trecut, sunt calitățile cu care Dan Hăulică s-a înscris în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
substanțelor delicvescente. Dacă tensiunea de descompunere a cristalohidraților este mai mare decât presiunea parțială a vaporilor de apă din atmosferă, substanțele pierd treptat apa lor de cristalizare, descompunându-se. Aceste substanțe se numesc eflorescente. În general, fenomenele de higroscopicitate și eflorescență depind de umiditatea relativă a atmosferei înconjurătoare. În concluzie, în cazul sistemelor eterogene, în expresia constantei de echilibru apar numai presiunile parțiale ale componentelor gazoase. 54 4.1. Solubilitatea substanțelor lichide După solubilitatea reciprocă, se deosebesc mai multe sisteme lichid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din cele mai curate variante ale limbii maghiare, lipsită aproape în totalitate de expresii dialectale, plină însă cu expresii străvechi. Arta lor poetică, a secuimii adică, are o coloratură unică (balade populare secuiești, povești populare). Muzica secuiască este una din eflorescențele cele mai vechi ale muzicii populare ungare, care a inspirat mulți și mari muzicieni unguri (Bartók, Kodály). Orașele și satele lor sunt ordonate în jurul caselor, iar în camere țin o curățenie sclipitoare. Portul lor popular (care nu este unul înzorzonat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
existente, căilor de acces etc. Arhitectura peisajelor cunoaște o gamă extrem de variată de forme decorative ce se adecvează situațiilor date: ronduri de flori, rabate amplasate de-a lungul aleilor, platbande - straturi de flori ce mărginesc căile de acces, peluzele cu eflorescență prelungită, boschetele de arbuști, grupări de arbori sau, dimpotrivă, exemplare solitare, garduri vii, masive de arbori, păduri, dumbrăvi, parcuri, grădini, precum și alte elemente decorative, create de experiența și fantezia arhitectului. Arhitectura peisagistică, prin arta compozițională a spațiilor verzi, poate crea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Traiano-Decebaliene fac jocul potențelor imaginii în funcție de "obiectivul misiunii" cea de avizo (cu toate versiunile acționale) fiind una de prestigiu (spre deosebire de cele ale "caravelelor"). Ea se centrează în jurul axei obsedante pentru vigilenta observatoare a navigatorului nostru imaginar: "excrescența scriiturii ca să îngăduie eflorescența corpului în text" (DAGI, 306). În perioada elaborării acestor imagini, în literatura franceză erau "recuperați"/ "valorificați" autori "cu tare morale celebre" iar Luca Pițu nu făcea altceva decât să "sincronizeze" demersul său didactic, învățându-și discipolii să se înfrunte cu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de Jarry sau cu celebra Prose du Transsibérien a lui Cendrars, de exemplu). Și asta pentru că dincolo de construcția convențional-simbolică, aspectul plastic (stâlpul care pătrunde o serie de ambarcațiuni purtând forme feminine evidente) este mai șocant decât "excrescența scriiturii ca să îngăduie eflorescența corpului în text". Nu-ți pot spune Cititorule ("hypocrite lecteur" etc.) astfel încât voi pune acel stâlp ceva mai încolo. În schimb știu că azi nu ar fi posibil să prezinți novicelor hexagondoleze de la Iași unele exponate din cunoscutul "Musée des
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
scris pagini memorabile. Vezi textul despre BIZUTAJ din Eros, Doxa&Logos (cunoscut versiuni (re)construite progresiv în 1995 și 2004). Varianta finală "Ambivalența practicilor de inițiere violentă", apărută în 2014 în Explorări...(Opera Magna, Iași, vezi pp. 153-243) cunoaște o eflorescență a corpului (cavernos) al textului remarcabilă și invită la continuare, televiziunile ne oferă zilnic material de digerat. EXTRA 57 Este numele sorbonicol al profesorului de la Universitatea din Kitej-Grad după o deplasare în Hexagon, pentru a evita ca un Q să
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de capodopere, rostuire ce implică răsturnarea apoteotică prin care frumusețea însăși izbucnește, întru fereastra operei de artă, marcând ireversibil timpul epuizărilor mundane. Aici capodopera nu poate fi un scop sau un mijoc al frumuseții ci ea se topește metafizic în eflorescența acesteia, în erupția resurecționară a energiilor apollonice și dionysiace deopotrivă. Către acest vulcan ce-și oferă incandescent lava energiilor înalte se îndreaptă spre a zăbovi, spre a întârzia afectiv și contemplativ iubitorul operei de artă, admiratorul ce-și alunecă ființa
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
i-a influențat pe romanticii timpurii V.A. Jukovski (bun cunoscător și traducător din literatura romantică germană și engleză) și K.N. Batiușkin (orientat cu precădere spre literatura franceză și italiană). Grupările literare sunt studiate în capitolele Primii romantici ruși și Eflorescența poeziei romantice ruse, istoricul literar subliniind marea importanță literară și socială a mișcării decembriștilor (Raevski, Râleev, Bestujev-Marlinski), care au îndeplinit „o funcție agitatorică declarată”. G. se va ocupa aici și de momentul constituirii „școlii iubitorilor înțelepciunii” (Odoevski, Venevitinov, Pogodin), dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287261_a_288590]
-
a existenței umane. S-ar putea observa și o axă a unei filosofii morale și practice, constituită, în principal, din Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice) (1916), Supremația credinței pure în viața sufletească și socială (1939), Cartea despre carte sau Eflorescența spirituală (editată postum, în 1984), cu intenția de a îndruma omul pe o cale de creație și solidaritate și de a-i combate pe cei care încercau să surpe credința în umanitate, spirit, valori eterne. După un deceniu de tăcere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
dans les postulats de toute connaissance possible, Sibiu, 1943; Medalioane muzicale, pref. Romeo Ghircoiașiu, București, 1966; Poezii, pref. Perpessicius, București, 1966; Amintiri din lumea literară, București, 1967; Figuri universitare, București, 1967; Inițiere în poetică, București, 1968; Cartea despre carte sau Eflorescența spirituală, îngr. și pref. Octavian Chețan, București, 1984; Contemplație și creație estetică, îngr. și introd. Mircea Muthu, postfață Ion Maxim Danciu, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Zetta, [Un talent precoce], „Revista literară”, 1898, 21; Luciliu [Al. Macedonski], O treime de poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
universul particularizant al umanității doar de o identitate persistentă a esenței în condițiile unei diversități a întruchipărilor ei manifeste. Discuția metafizică a posibilității însăși a unei schimbări substanțiale este tranșată în contextul oricărei viziuni filosofice asupra interiorității de definirea unei eflorescențe atributive originate în mișcarea infinit variată pe care o esență unică o efectuează în spațiul său vital. Neputându-se vorbi, în manieră pur tehnică, de o cauză a schimbării sufletești, în traiectoria unui destin determinarea devine pluri-cauzală și cel mai
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sus) poate avea consecințe profunde în timp: în circa 250 milioane ani, jumătate din cantitatea totală de azot va fi eliminată din atmosferă. În aceste condiții, acumularea azotului în microorganisme va crește considerabil, producând o sărăcie în oxigen și o eflorescență a algelor în lacuri și mări. În realitate, problema este mult mai imediată decât s-ar părea la prima vedere. Au fost deja semnalate numeroase eflorescențe de alge în râuri și lacuri contaminate datorită terenurilor intens fertilizate din apropiere. de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
acumularea azotului în microorganisme va crește considerabil, producând o sărăcie în oxigen și o eflorescență a algelor în lacuri și mări. În realitate, problema este mult mai imediată decât s-ar părea la prima vedere. Au fost deja semnalate numeroase eflorescențe de alge în râuri și lacuri contaminate datorită terenurilor intens fertilizate din apropiere. de 9.76 eV, este mai mare decât valoarea corespunzătoare oxigenului, egală cu 5.11 eV. Din această cauză, azotul atomic poate apărea în atmosferă numai la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită în județele Cluj, Dolj și Maramureș, fără însă a produce pagube mari. Simptome. Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe fața inferioară a limbului se observă o eflorescență cenușie-violacee. Frunzele rămân mici, sunt deformate, au zone brunificate și se usucă (fig. 83). Transmitere-răspândire. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistență, iar în cursul vegetației răspândirea ciupercii se face prin intermediul sporilor duși
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]