192 matches
-
o influență considerabilă asupra dezvoltării civilizației. Istoricul olandez recontituie exemplar și pe baze științifice: caracterul lui Erasmus, nevoia de puritate și curățenie, sensibilitatea, aversiunea față de discordie, nevoia de concordie și prietenie, legătura între închinare și convingere, nemulțumirea cu privire la sine, gândirea egocentrică, singurătatea interioară, atitudinea defensivă, suspiciunea bolnăvicioasă, sentimentele de neliniște și nefericire, contradicțiile nerezolvate ale sufletului, sila de minciună. Huizinga, spre deosebire de alți istorici și literați preocupați de viața și opera lui Erasmus, formulează și rezerve, estompând acel entuziasm ce nu arareori
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
copilului din cabina proiectantului) cu istoria peliculei, așa cum se întâmplă în Pe cuvânt de cineast. Secvențe pseudocinematografice (1995), într-o manieră vecină pe alocuri cu jovialitatea informată obiectiv și savuroasă prin subiectivitate a unui D. I. Suchianu, dar și cu cinefilia egocentrică de tip Radu Cosașu. În orice caz, în anii debutului editorial (Tumbe în plină stradă, 1971, urmat de Opriți secolul, cobor! Umoristice, 1974), B. se situa în descendența umorului negru-corosiv de tip Teodor Mazilu, cu un ochi la Ion Băieșu
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
sentimentul că viața ei nu are un sens, că a irosit timpul, fapt ce o determină să-și reconsidere atitudinea, să se implice în viața celor două nepoate și să plece la țară. În general, inculpata este o persoană rigidă, egocentrică, afirmativă, sigură pe ea, manifestând un spirit de independență, o tendință la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscând autoritatea altuia. Aceste trăsături ale inculpatei apar în modul în care ea structurează relația cu soacra, soțul și, mai târziu, cu victima. Pe de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură pe ea, independentă, tendință la duritate, agresivitate, autoritarism - nu recunoaște autoritatea altuia; - egocentrică, rigidă, interesată de viața lăuntrică; - oscilează între a fi practică, a nu face nimic la întâmplare, preocupată de detalii, a avea sânge rece în fața pericolului, boemă, cu imaginație creatoare, nu acordă atenție oamenilor și realităților materiale; - naivă, directă, sentimentală, stângace
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
contextul sociocultural, temerilor endemice, atitudinii individualiste și pe cel referitoare la relația de grup, conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință, condiționarea, prejudecățile, diferențele culturale, frica de confruntare, agresivitatea, competiția, rezistența la schimbare, lipsa de încredere în sine, comportamentele egocentrice, necunoașterea de sine, sentimentul de incompetență, subiectivitatea, nerealismul, pasivitatea excesivă, lipsa comunicării, marginalizarea. Să nu ne izolăm și să nu izolăm pe alții, și să fim dependenți doar de ambiția de a duce până la capăt realizarea unui vis frumos - punerea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
foarte fericită că Davey nu mă va șoca relatând niște întâmplări cu bețivi notorii. Nu cred că aș fi putut înțelege. Știu că sunt egoistă. Mă bucur mai mult pentru mine decât pentru el. Recunosc că am devenit exagerat de egocentrică, de când Patrick m-a absorbit cu totul și nu mai am loc în viața mea și pentru alte persoane. Am băut la început ocazional, susține Davey. Ceea ce n-a dus la nimic rău pentru o bună perioadă de vreme. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ce umili ar trebui să ne simțim... De ce, mă rog? întrebă Brian. Câtă izbucnire de spirit în animalul ăsta micuț, câtă voioșie, ce inepuizabilă bună dispoziție, câtă generoasă afecțiune arde în ochișorii ăștia... Vax! făcu Brian. E o bestie egoistă, egocentrică. Domnul este vizibil peste tot, în creația lui. Și în ceașca asta de ceai? Da. Atunci nu văd de ce trebuie să fim atât de sentimentali în privința câinilor. Nu-i așa că-i splendidă ninsoarea? E oribilă! Ce părere aveți despre domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să pot crede. Așază-te lângă mine și ține-mă de mână. Văd drumul pe care trebuie să-l urmez, văd lumina care strălucește dincolo de el. Răsăritul soarelui eternității. Sunt și eu acolo... în lumină? Tu? De ce ești atât de egocentrică? Tu nu ești? Ba da. Dar misiunea ta e să nu fii. Ce altceva poți oferi tu, decât eterna iertare? Tu ești Dumnezeu în viața mea. Un Dumnezeu lipsit de orice putere. Dumnezeu trebuie să fie lipsit de putere. Iisus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acest tip de religiozitate „numinoasă”, pentru că se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care îi domină întreg comportamentul religios și care dă naștere unei iluzii sentimentale, de genul „important este să îl simți în interior pe Dumnezeu”. Atitudinea este, de fapt, egocentrică pentru că dialogul cu Dumnezeu este centrat pe „eul” său. Penitentul pare că este capabil de promisiuni mari, însă doar atunci când „îl simte pe Dumnezeu aproape”. De aceea, nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
astfel de persoane „neintegrate”, pentru că ele tind să stabilească cu Dumnezeu doar un raport funcțional. În relația pe care o stabilesc cu divinitatea, ele par că doresc să „aibă putere” asupra lui Dumnezeu, pentru ca să obțină de la El satisfacerea nevoilor lor egocentrice, făcând din Dumnezeu un „instrument” al împlinirii acestora. Pe de altă parte, uneori simt o constrângere interioară (chiar ascetică), pentru a fi valorizate în exterior, pentru a nu simți vreun sentiment de vină sau pentru a nu avea motive de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri ale sistemului moral-normativ, dorința de a avea o viață ușoară, fără grija zilei de mâine etc. * Influența factorilor familiali în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale Am remarcat și în rândurile de mai sus importanța mediului din care provine minorul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
urmare a perceperii denaturate, izolării socialului. Înclinația lor este în special spre acte violente lipsite de sens. * Criminali sociopați pot comite ușor acte grave de infracțiune dat fiind minimalizarea sentimentului de anxietate sau vinovăție. Ei se caracterizează printr-o personalitate egocentrică, compasiunea lor față de alții fiind limitată sau inexistentă. Cu toate că mulți delincvenți prezintă elementul sociopatic, ar fi o exagerare să afirmăm că toți indivizii care manifestă comportamente devianțe, sub diferite forme și grade, sunt catalogați drept sociopați. Analizând comportamentul delincvent V.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității care au o percepție complet distorsionată asupra societății, acționează brusc, fără o planificare prealabilă și pot comite cele mai bizare și lipsite de sens acte criminale; 4. Criminali sociopați manifestă o accentuată tendință egocentrică, lipsită de empatie sau afecțiune față de ceilalți, nu simt decât arareori sentimente de teamă sau culpă. V. Dragomirescu consideră că structura personalității poate să aparțină uneia dintre urmatoarele categorii: personalitate matură; personalitate nevrotică structuri neadaptate, cu o mare labilitate afectivă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
după ce scrisese acest text, Bruno căzuse Într-un soi de comă etilică. Fu trezit peste două ore de urletele fiului său. Între doi și patru ani, copiii ajung la o conștiință de sine sporită, care le provoacă crize de megalomanie egocentrică. Obiectivul lor e atunci să-și transforme mediul social (În general format din părinți) În niște sclavi supuși celei mai mici dorințe a lor; egoismul lor nu mai are limite; e consecința existenței individuale. Bruno se ridică de pe mocheta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din România. Din păcate, memoriile sunt marcate de un pronunțat egocentrism, care lasă un gol deranjant În jurul său. Un coleg cu mult umor asemăna optica rabinului cu imaginea Sfântului Gheorghe, cel ce se lupta și Învingea singur balaurul. Aceste exagerări egocentrice dăunează memoriilor, deoarece le fac mai puțin credibile, deși multe episoade au acoperire documentară. Semnalăm cu interes memoriile lui Matei Gal1. Este povestea unui tânăr evreu dintr-o familie burgheză specifică, din sud-vestul xe "Transilvaniei"Transilvaniei (xe "Deva"Deva), membru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
unor senzații, curiozitate), nu în virtutea unui stimulent extern, a unei obligații sau recompense (motivație denumită „extrinsecă”). În studiu, se constată că această motivație este luată în calcul de jocurile de cunoaștere sau descoperire (Cluedo, Tomb Rider). Competiția corespunde unei motivații egocentrice; unii cercetători, cum ar fi John Nicholls, și-au dat seama că, în general, indivizii fac ceva pentru a-și mări respectul de sine, de aici provenind și numele de „implicație în raport cu egoul”. Această motivație este deseori legată de o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sensul pe care i-l atribuie Vattimo termenului). Un tip de poezie în incapacitate de a dialoga cu proza și cu limbajul uzual pierde, fără doar și poate, din inventivitate și vigoare, în timp ce un „eu” liric care persistă în aspirația egocentrică spre totalizare și universalizare ar risca să sfârșească în alienare și solipsism. În stare pură nu putem găsi, desigur, nici o poezie care să restituie mișcarea pură, fără nici o legătură cu exteriorul. Un punct de vedere dintre cele mai interesante din
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
absolută sau de „emoție cristalizată în tipare atemporale”266. Pe bună dreptate, Marjorie Perloff observa, discutând funcția elementului narativ în scrierile unor poeți ca Eliot, Stevens ș.a.m.d., că nucleele epice - apărând adesea într-o formă relativ închisă și egocentrică, așa cu se întâmplă în Tărâmul pustiu al lui Eliot, de pildă - nu reușesc să favorizeze accesul către ceea ce este vag, contingent, neformat, incomplet în limbaj sau în experiență. Către ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Mai mult chiar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o destindere a tensiunilor dintre „lumea scrisă” și cea „nescrisă”. Este drept că elemente narative existau și în poezia modernistă, mai ales în spațiul anglo-saxon (la Yeats, Eliot sau Stevens), dar cel mai adesea apăreau într-o formă închisă și egocentrică, slujind exprimării unui moment de intuiție absolută, de emoție cristalizată în tipare atemporale. Dimpotrivă, în poezia lui Cărtărescu, se remarcă o deschidere spre ceea ce este vag, contingent, neformat, nedesăvârșit în limbaj și în experiență. Spre ceea ce este, cu alte cuvinte
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
site-ul: HYPERLINK "http://www.socialwork 2005.org" www.socialwork 2005.org. Vezi interdependențele și întrepătrunderile ce se stabilesc între categoriile de stres descrise în exemplul pacienților de cancer. Duhovnicii și unii psihoterapeuți ‘recunosc’ în astfel de cazuri acele persoane egocentrice, lipsite de speranță, ce nu se pot ’abandona în mâinile lui Dumnezeu’ atunci când se află în fața unor situații dificile ce depășesc fie capacitatea de înțelegere, fie posibilitățile omenești de intervenție sau control. Instituția este amplasată într-un cadru natural deosebit de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în viață sunt preferate amenințările, pentru că sunt mai comode, mai ieftine și dau o imagine mai impunătoare, mai persuasivă. Pentru a face promisiuni trebuie să ne dominăm emoțiile, să uităm pentru o clipă de sentimentele noastre negative și de atitudinile egocentrice/distante ale celuilalt față de noi. Căutând să înțeleagă cât mai profund problematica relațiilor de cooperare, specialiștii au stabilit că există următoarele stiluri comportamental-relaționale: • stilul Gandhi: reprezintă întruchiparea cooperării necondiționate; • stilul/strategia Stalin: reprezintă expresia competiției insensibile la alegerile partenerului; • stilul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să abandoneze, să se retragă, să evite astfel de momente. Totodată, relațiile competitive generează la elevi egoism, individualism accentuat, invidie, ipocrizie, tupeu, dispreț ș.a., care pot duce în cele din urmă la manifestarea unei personalități obsedată de putere, arogantă, îngâmfată, egocentrică, disprețuitoare. D. Sălăvăstru remarcă (2004): "Dobândirea prestigiului, demonstrarea superiorității personale, obținerea rezultatului cu orice preț sunt dominantele activității competitive, care pot marca profund personalitate elevului" (p. 134). Sub aspect relațional, procesul competitiv se caracterizează printr-o slabă/superficială interacțiune între
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cooperare și cele concurențiale s-a accentuat 75. Căutând să facem față presiunii competiționale, pare că putem trece din ce în ce mai greu dintr-o stare de confruntare într-una de ajutorare (reciprocă) (fără un anumit interes foarte special), dintr-una de închidere egocentrică într-una de deschidere (mutuală). T. Nørretranders (2008) consideră că ne îndreptăm către o comunitate în care cooperarea devine la fel de importantă precum competiția (p. 13). Dacă însă concurența presupune încrederea în forțele proprii, manipularea relațiilor în direcția satisfacerii propriilor interese
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este el/ea, încearcă mai bine să ne sperie el/ea pe noi. "Mânia nu indică altceva decât teamă". Teama și mânia sunt cele două fețe ale aceleiași monede", subliniază înțeleptul indian (idem, p. 57). Persoanele constant nervoase sunt predominant egocentrice; lor le este teamă și vor să controleze cu orice preț relația cu celălalt și reacția acestuia. Ele sunt preocupate exclusiv (și obsesiv) de ele însele. Spre deosebire de acestea, persoanele ponderate/echilibrate sunt persoane modeste. "Oamenii modești precizeză L. Carter (2007
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia le deținea: „Poate știa și leacuri dragostei,/ Deoarece la viața dumneaei...”269 Dintru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]