196 matches
-
trăsături umane, cum ar fi capacitatea de a purta o discuție. Gândirea sincretică, primitivă în esența ei, constă într-un amestec de elemente afective, raționale și de comunicare, care dă impresia de dezorganizare și instabili tate. La rândul ei, gândirea egocentrică pornește de la propriul punct de vedere în majoritatea raționamentelor. Co pilul consideră că el este lumea și restul elementelor din jur sunt părți supuse voinței sale. Există o diferență între ego cen trism și egoism. Dacă egocentrismul este un mod
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
că nu dorea să se afirme în grup); dezechilibrul între vârsta mintală și potențialul afectiv, reflectat în starea de infantilism și dependenta afectiva. „Foamea” de afectivitate și comportamentele patologice sunt prezente și datorită sindromului de instituționalizare; este sensibilă, interiorizată, nesigură, egocentrică. Relativa sa insecuritate și nesiguranța provine din faptul că are impresia că nu poate evita factorii agresivi din mediul înconjurător. Evaluarea finală a determinat echipa interdisciplinară să continue programul terapeutic aplicat, și pentru anul școlar ulterior, realizând o serie de
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Hartley poate aștepta. N-o să fugă. Nu putea să fugă. — Orice căsnicie care dăinuie e bazată pe frică, a spus Peregrine. Frica e un element fundamental; dacă sapi adânc în natura umană, ce găsești la fund? Frică meschină, dușmănoasă, crudă, egocentrică, care te face fie să pui piciorul în prag, fie să te pitești. Cât despre căsnicii, oamenii se stabilesc sau în poziții de dominatori, sau de dominați. Desigur, uneori „cresc împreună“ sau „ajung la o armonie“, din moment ce ești nevoit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
recapitulare a ce? Mă feresc de asemenea gând. A fost atâta durere! Și n-am înregistrat durerea. Cât de egoist trebuie să fi apărut în paginile precedente! Dar constitui eu oare o excepție? Trebuie să trăim în lumina satisfacțiilor noastre egocentrice, prin mijlocirea acelei vitale și active preocupări de sine, care e mai pregnantă chiar decât rațiunea. În felul ăsta trebuie să trăim, doar dacă nu suntem sfinți, și există oare sfinți? Există ființe spiritualizate, poate că James era una dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mie. Eu mi-am scăpat demonii din frâu și, mai ales, monstrul marin al geloziei. Și acum, eroica mea fidelitate, care spunea: „Orcum ar fi, pe ea o iubesc“, dăduse bir cu fugiții, totul se năruise în meschinărie și indiferență egocentrică; și totuși știu că o ponegresc deliberat, așa cum aproape fiecare făptură omenească ponegrește intenționat pe oricare alta. Simțisem din când în când nevoia să-i minimalizăm în taină chiar și pe cei puțini pe care-i venerăm cu adevărat, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
este universul și, în particular, natura din jur; satul de sub zăpadă simbolizează satul moldovenesc, un spațiu originar încărcat de istorie (în Balade sunt evocați Ștefan cel Mare, Eminescu, Barbu Lăutaru, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos). Prozatorul propune o viziune animistă, antropocentrică și egocentrică. Dacă în Balade cel care inițiază dialogul cu micul cititor este însuși autorul, în celelalte culegeri de miniaturi și nuvele eul-narator devine copilul. Felul de a metaforiza (de a personifica, hiperboliza și diminutiva) este specific artei sale literare. Surprizele metaforice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
mai mică idee de cum voi putea aborda șantierul unei bătălii atât de vaste - zeci de tranșee, baricade de tot felul, presărate cu sute de persoane, cântăreți, muzicieni, hoarde de asistenți, tehnicieni, corepetitori, coriști, dansatori, fi guranți, șefi de orchestră, monumente egocentrice "auto matizate", vor bind de pe un piedestal al cunoscătorilor marelui "secret" al muzicii, dăruindu-și până la moarte talentul pe "alta rul" notelor, cân tând și interpretând partituri imense, dedicân du-și ener gia vitală. Celebru film din 1956, în regia
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
recunosc) s-a Împlinit! 1.3. Limitele iubirii pedagogice Am invocat mai sus faptul că În orice demers educativ e necesară activarea unei iubiri pedagogice, a unei iubiri În ipostaza de deschidere, generozitate, disponibilitate afectivă, și nu ca proiecție maladivă, egocentrică, ca descărcare de rele pulsiuni. Revin acum cu unele considerații asupra riscurilor ce decurg din utilizarea acesteia În chip abuziv sau inoportun. Aș Începe prin a spune că educația se bazează sau generează actul de iubire. Ea presupune un flux
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care variază în conținut, direcție și tărie; * complexitatea legăturilor, densitatea și mulțimea de interrelații; * compoziția relațiilor, care este determinată de atributele transmițătorilor și ale receptorilor mesajului. Fisher, Smith și Welser (2006) au utilizat o metodă de analiză a rețelelor sociale egocentrice, construite prin pattern-uri de răspuns care dezvăluie legăturile ce înconjoară un actor social pe o distanță limitată. Scopul cercetării a fost acela de a identifica dacă persoanele cu care interacționează actorul sunt la fel de bine conectate, formând o rețea densă
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
copilului din cabina proiectantului) cu istoria peliculei, așa cum se întâmplă în Pe cuvânt de cineast. Secvențe pseudocinematografice (1995), într-o manieră vecină pe alocuri cu jovialitatea informată obiectiv și savuroasă prin subiectivitate a unui D. I. Suchianu, dar și cu cinefilia egocentrică de tip Radu Cosașu. În orice caz, în anii debutului editorial (Tumbe în plină stradă, 1971, urmat de Opriți secolul, cobor! Umoristice, 1974), B. se situa în descendența umorului negru-corosiv de tip Teodor Mazilu, cu un ochi la Ion Băieșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
subiective care exprimă felul în care o persoană evaluează condițiile economice. Deși probabil că părerile pot fi influențate de fenomene materiale, ele reflectă și condițiile specifice așteptărilor și valorilor fiecărui individ. Părerile indivizilor asupra economiei pot fi descrise ca fiind egocentrice, în conformitate cu paradigma economică neoclasică a societății constînd din indivizi care vor să-și maximizeze avantajele. Dacă așa stau lucrurile, sprijinul acordat regimului va fi influențat de măsurile microeconomice. Însă, în studiile asupra economiilor de piață, politologii au descoperit că comportamentul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
devine o motivație a formării și integrării personalității umane. c) Motivația de pierdere și motivația de creștere. Maslow susține că, dacă în cursul dezvoltării copilului sunt satisfăcute impulsurile fundamentale, acesta mai târziu ar fi liber să adopte motive mai puțin egocentrice emițându-se astfel conflictul de bază. d) Actualizarea sinelui. Toate motivele dezvoltării conduc la actualizarea sinelui. Această actualizare indiferent de forme stă la baza motivației. „Fiecare persoană e definită de toate celelalte și face eforturi de a-și menține integritatea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de gimnastică. Pentru bărbați, ameliorările imaginii sunt legate de schimbările subiective ale propriului corp. Pentru femei, ele depind de schimbările obiective și reale, cum este de pildă creșterea puterii fizice. Și bărbații și femeile obțin în urma practicării unui sport beneficii egocentrice, dar din motive diferite. Nu este nevoie de prea multe pentru ca un bărbat să fie mulțumit de corpul lui: o privire în oglindă și o stare de bine par a fi suficiente. În cazul femeilor însă, percepția asupra aspectului lor
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Psalmii lui David ne-o arată. Acceptând liber spovedania, vom recunoaște că izolarea atomistă sau autarhică a individului conduce spre catastrofă. Omul, atunci când se mărturisește, contestă mitul arogant al infailibilității. Astfel practicată, pocăința încetează să fie un act de mărturisire egocentrică, preocupată de grabnica dobândire prin asceză a unor virtuți subiective, însă indiferentă la soarta lumii pentru care Hristos, chip de rob luând, a suferit moarte pe cruce. Îndată ce constituția eclezială a persoanei este prezentă în gesturile oamenilor, revelația catolicității vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acest tip de religiozitate „numinoasă”, pentru că se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care îi domină întreg comportamentul religios și care dă naștere unei iluzii sentimentale, de genul „important este să îl simți în interior pe Dumnezeu”. Atitudinea este, de fapt, egocentrică pentru că dialogul cu Dumnezeu este centrat pe „eul” său. Penitentul pare că este capabil de promisiuni mari, însă doar atunci când „îl simte pe Dumnezeu aproape”. De aceea, nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
astfel de persoane „neintegrate”, pentru că ele tind să stabilească cu Dumnezeu doar un raport funcțional. În relația pe care o stabilesc cu divinitatea, ele par că doresc să „aibă putere” asupra lui Dumnezeu, pentru ca să obțină de la El satisfacerea nevoilor lor egocentrice, făcând din Dumnezeu un „instrument” al împlinirii acestora. Pe de altă parte, uneori simt o constrângere interioară (chiar ascetică), pentru a fi valorizate în exterior, pentru a nu simți vreun sentiment de vină sau pentru a nu avea motive de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în prezent și în lucruri. Există, spune Bachelard (1960), o posibilitate de a lărgi și adânci reveria, și anume lectura, întrucât „cărțile ne sunt adevărați maeștri de visare”. Imaginile noastre sărăcăcioase sunt prin ea îmbogățite, iar noi ne depășim reveriile egocentrice. Lectura poeziilor trezește în noi „o stare de nouă copilărie”, fiind întru totul adevărat că „reveria unuia declanșează reveria celuilalt”. Există „familii de visători ale căror reverii se consolidează unele pe altele... Și, în acest fel, marii poeți ne învață
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Ne vom găsi atunci în fața unor opere aflate undeva între reverie și creație (ceea ce se cheamă „literatură de citit în tren”), pe care Freud (1908c/1985) le descrie cu malițiozitate. În această literatură sunt reluate ca atare toate elementele reveriei egocentrice. Eroul este invincibil și perfect, totul îi reușește, iar personajele care îl înconjoară sunt fie întru totul bune și devotate, fie pe de-a-ntregul rele (dușmanii săi). În fond, avem de-a face cu o copie fidelă a unui „vis
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o influență considerabilă asupra dezvoltării civilizației. Istoricul olandez recontituie exemplar și pe baze științifice: caracterul lui Erasmus, nevoia de puritate și curățenie, sensibilitatea, aversiunea față de discordie, nevoia de concordie și prietenie, legătura între închinare și convingere, nemulțumirea cu privire la sine, gândirea egocentrică, singurătatea interioară, atitudinea defensivă, suspiciunea bolnăvicioasă, sentimentele de neliniște și nefericire, contradicțiile nerezolvate ale sufletului, sila de minciună. Huizinga, spre deosebire de alți istorici și literați preocupați de viața și opera lui Erasmus, formulează și rezerve, estompând acel entuziasm ce nu arareori
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din România. Din păcate, memoriile sunt marcate de un pronunțat egocentrism, care lasă un gol deranjant În jurul său. Un coleg cu mult umor asemăna optica rabinului cu imaginea Sfântului Gheorghe, cel ce se lupta și Învingea singur balaurul. Aceste exagerări egocentrice dăunează memoriilor, deoarece le fac mai puțin credibile, deși multe episoade au acoperire documentară. Semnalăm cu interes memoriile lui Matei Gal1. Este povestea unui tânăr evreu dintr-o familie burgheză specifică, din sud-vestul xe "Transilvaniei"Transilvaniei (xe "Deva"Deva), membru
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
l'amico Sraffa. Così come sono noti alcuni passaggi delle lettere che John Maynard Keynes indirizzava alla moglie Lydia Lopokova Keynes per sottolineare la difficoltà che incontrava nell'ospitare a Cambridge îl filosofo austriaco, a causa del suo carattere insopportabilmente egocentrico. La soluzione che Keynes trovò - e și dimostrò oltremodo efficace - fu di fare încontrare Wittgenstein con Sraffa, îl quale, quest'ultimo, era anch'egli conosciuto come un personaggio eccentrico e difficile da sopportare. Fu come se i due și neutralizzassero
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
valori materiale și spirituale cu cei care îi înconjoară. Elevii „problemă” sub raport comportamental (disciplinar) sunt, de obicei, persoane încorsetate de egoism în interpretarea situațiilor sociale, sunt persoane dominate de incapacitatea de a se detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce le determină să creadă că au numai drepturi, nu și îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă îi face pe acești elevi să recurgă la încercări de satisfacere a trebuințelor lor egoiste pe alte
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al nereușitei sau al dezadaptării școlare. Autismul desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psiho-afectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie). În autismul infantil, care debutează de obicei precoce (aproximativ 2-3 ani), copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu-se în lumea sa lăuntrică în care își satisface dorințele în
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
L., 1972, „Self-Fulfilling Prophecies in the Classroom: Theachers’ Expectations as Unintended Determinants of Pupils Intellectual Competence”, in Miller, A.G. (ed.): The Social Psychology of Psychological Research, New York, The Free Press, pp. 415-437. • Rudică, T., 1979, Eu și celălalt. De la poziția egocentrică la poziția altruistă, Editura Junimea, Iași. • Rudică, T., 1990, Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași. • Rutter, M., 1980, Changing Young in a Changing Society, University Press, Harvard. • Sălăgean, V., Titieni, D., Vinti, I., Costin, M., 1997, Adolescentul, familia și reproducerea, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor senzații, curiozitate), nu în virtutea unui stimulent extern, a unei obligații sau recompense (motivație denumită „extrinsecă”). În studiu, se constată că această motivație este luată în calcul de jocurile de cunoaștere sau descoperire (Cluedo, Tomb Rider). Competiția corespunde unei motivații egocentrice; unii cercetători, cum ar fi John Nicholls, și-au dat seama că, în general, indivizii fac ceva pentru a-și mări respectul de sine, de aici provenind și numele de „implicație în raport cu egoul”. Această motivație este deseori legată de o
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]