117 matches
-
până la a spune că era pitagorician este o mare distanță. Același lucru se poate spune și despre Heraclit (J. Brun). Cronologic este imposibil ca Socrate să-i fi întâlnit pe Zenon sau Parmenide. Asta nu înseamnă că nu cunoștea ideile eleaților. Influența exercitată de Anaxagoras asupra lui Socrate a fost probabil fără importanță (de fapt, Socrate o nega). Archelaos din Atena a fost dascălul lui Socrate. El se ocupa de etică. În altă ordine, afirma că sunt două cauzele producerii lucrurilor
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
marginea textului, pe care aproape îl dublează, cât și prin excursurile referitoare la principalele probleme ridicate de acesta - teoria despre comedie și concepția despre istorie a Stagiritului -, precum și despre natura inspirației la Aristotel și Horațiu. Ca traducător, a publicat Fragmentele eleaților, cu texte din Xenofon, Parmenide, Zenon și Melissos (1947), incluse ulterior, ne varietur, în Filosofia greacă până la Platon (I, 2, 1979), lucrare de referință în domeniu, coordonată de Ion Banu și Adelina Piatkowski. Tot cu texte din autori preplatonici a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
Studii de istorie și epigrafie, București, 1988. Antologii: Arte poetice. Antichitatea, îngr. și introd edit., București, 1970; Proză istorică greacă, îngr. și introd. edit., București, 1970. Traduceri: Aristotel, Poetica, îngr. și introd. trad., București, 1940; ed. 2, București, 1965; Fragmentele eleaților, îngr. trad., București, 1947, reed. în Filosofia greacă până la Platon, I, 2, îngr. și coordonare în colaborare cu Ion Banu, București, 1979; M. I. Finley, Lumea lui Odiseu, pref. trad., București, 1968 (în colaborare cu Liliana Pippidi). Repere bibliografice: Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
S., acest „romantic nerușinat, ce se reculege sub arcade și săgeți gotice, cu pupila dilatată de răsăritene vedenii, însoțite de armonii corespunzătoare” (Șerban Cioculescu), s-a dovedit, cu cele două volume de versuri publicate în timpul vieții, Punct vernal și Pod eleat (1935), destul de greu de calificat și, pentru mulți comentatori (printre care și Vladimir Streinu), de neînțeles. Dacă pentru E. Lovinescu el reprezenta „echilibrul între avânt și stabilizare”, pentru alții a rămas un ermetic obscur, atras de viziunile morbide ale romantismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
poemele antume sunt rezultatul unei prelucrări intelectuale, reflexive, a primelor impulsuri, morbidețea lor se comunică în forme perfect prelucrate muzical și într-o imagistică bine controlată, adesea obscură. O mare reprimare a sentimentului, vizibilă pretutindeni, e intensă în poemul Pod eleat, unde se impune ca simbol obsedant al viziunii lui S. puntea între lumi, formă eliberată, înălțată, smulsă abisului, intrată prin asceză în transcendent. Aluziile livrești, trimiterile culturale fac semnificația destul de greu accesibilă, ținând seama că acestea se alătură unei propensiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
în legătură cu rostul și natura poeziei și a poeților (Tudor Arghezi, de exemplu, reprezintă una din obsesiile lui S.), risipite printre consemnări ale tribulațiilor unei vieți „ciudate” de însingurat profesor de provincie. SCRIERI: Punct vernal, pref. E. Lovinescu, București, 1933; Pod eleat, București, 1935; Șerpuiri între lut și torțele de aur, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, cuvânt înainte Vladimir Streinu, București, 1973; ed. îngr. și postfață Simion Bărbulescu, București, 1998; Printre scriitori și artiști, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, București, 1988; Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Bărbulescu, Cerașu-Prahova, 2003. Repere bibliografice: Hortensia Papadat-Bengescu, În jurul fenomenului creației poetice, SBR, 1926, 2; Călinescu, Cronici, II, 181-184; Constantinescu, Scrieri, V, 39-45; Perpessicius, Opere, VI, 144-148, VII, 148, 152-154; Octav Șuluțiu, „Punct vernal”, „România literară”, 1933, 55; G. Călinescu, „Pod eleat”, ALA, 1935, 756; Octav Șuluțiu, „Pod eleat”, F, 1935, 3; Șerban Cioculescu, „Pod eleat”, RFR, 1935, 9; Mihail Sebastian, „Pod eleat”, RP, 1935, 5 246; Boz, Cartea, 149-154; Eugen Ionescu, Trei poeți, VRA, 1937, 508; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
În jurul fenomenului creației poetice, SBR, 1926, 2; Călinescu, Cronici, II, 181-184; Constantinescu, Scrieri, V, 39-45; Perpessicius, Opere, VI, 144-148, VII, 148, 152-154; Octav Șuluțiu, „Punct vernal”, „România literară”, 1933, 55; G. Călinescu, „Pod eleat”, ALA, 1935, 756; Octav Șuluțiu, „Pod eleat”, F, 1935, 3; Șerban Cioculescu, „Pod eleat”, RFR, 1935, 9; Mihail Sebastian, „Pod eleat”, RP, 1935, 5 246; Boz, Cartea, 149-154; Eugen Ionescu, Trei poeți, VRA, 1937, 508; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 172; Streinu, Pagini, I, 94-97, IV, 69-71
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Călinescu, Cronici, II, 181-184; Constantinescu, Scrieri, V, 39-45; Perpessicius, Opere, VI, 144-148, VII, 148, 152-154; Octav Șuluțiu, „Punct vernal”, „România literară”, 1933, 55; G. Călinescu, „Pod eleat”, ALA, 1935, 756; Octav Șuluțiu, „Pod eleat”, F, 1935, 3; Șerban Cioculescu, „Pod eleat”, RFR, 1935, 9; Mihail Sebastian, „Pod eleat”, RP, 1935, 5 246; Boz, Cartea, 149-154; Eugen Ionescu, Trei poeți, VRA, 1937, 508; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 172; Streinu, Pagini, I, 94-97, IV, 69-71; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
39-45; Perpessicius, Opere, VI, 144-148, VII, 148, 152-154; Octav Șuluțiu, „Punct vernal”, „România literară”, 1933, 55; G. Călinescu, „Pod eleat”, ALA, 1935, 756; Octav Șuluțiu, „Pod eleat”, F, 1935, 3; Șerban Cioculescu, „Pod eleat”, RFR, 1935, 9; Mihail Sebastian, „Pod eleat”, RP, 1935, 5 246; Boz, Cartea, 149-154; Eugen Ionescu, Trei poeți, VRA, 1937, 508; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 172; Streinu, Pagini, I, 94-97, IV, 69-71; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816, Ist. lit. (1982), 901; Eugen Jebeleanu, Simion Stolnicu, CNT
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
datorez faptul că am citit atîtea cărți, procurate de el. Nu uit încurajările lui, din epocă, de a scrie versuri. Scriam în contra vremii literare vitregite. De pildă, sonete parnasiene, ca următorul, pe care-l reproduc în amintirea lui Nego. Pastel eleat Am văzut cerul dreptunghiular printre blocuri Cerul limpede și trist ca o teoremă Soarele încerca să apună în mai multe locuri Dar spațiul era luminoasa dilemă. (Citez doar strofa I) Sau poeme suprarealiste ca: Scaunul de optsprezece carate Era o dată
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
acestei poezii stă deopotrivă ca și a colegilor de generație Emil Gulian și Simion Stolnicu, sub zările autohtone barbiene și sub fantasticul misterios și tragic al lui Edgar Allan Poe. Cuvântul gustat și visat al acestor tineri triumviri poetici este eleat. Dealtfel, Simion Stolnicu își intitulează unul dintre volume: „Pod eleat”. Eleații Parmenide, Zenon și Melissos susțineau unitatea, imobilitatea și imuabilitatea existentului, considerând iluzorie multiplicitatea, mișcarea și devenirea.Ridicarea așadar în „nadirul latent” vine la Dan Botta pe mai multe căi
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
Emil Gulian și Simion Stolnicu, sub zările autohtone barbiene și sub fantasticul misterios și tragic al lui Edgar Allan Poe. Cuvântul gustat și visat al acestor tineri triumviri poetici este eleat. Dealtfel, Simion Stolnicu își intitulează unul dintre volume: „Pod eleat”. Eleații Parmenide, Zenon și Melissos susțineau unitatea, imobilitatea și imuabilitatea existentului, considerând iluzorie multiplicitatea, mișcarea și devenirea.Ridicarea așadar în „nadirul latent” vine la Dan Botta pe mai multe căi. Corsican după mamă, el va avea nostalgia coloniei Eleea, aflată
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
Gulian și Simion Stolnicu, sub zările autohtone barbiene și sub fantasticul misterios și tragic al lui Edgar Allan Poe. Cuvântul gustat și visat al acestor tineri triumviri poetici este eleat. Dealtfel, Simion Stolnicu își intitulează unul dintre volume: „Pod eleat”. Eleații Parmenide, Zenon și Melissos susțineau unitatea, imobilitatea și imuabilitatea existentului, considerând iluzorie multiplicitatea, mișcarea și devenirea.Ridicarea așadar în „nadirul latent” vine la Dan Botta pe mai multe căi. Corsican după mamă, el va avea nostalgia coloniei Eleea, aflată în
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
adevărat, subtilul cărturar greșește, sub vraja barbiană tocmai în limbaj, neexagerând în patinarea acestuia pe loc, precum Barbu Brezianu în „Zăvor fermecat”, dar exagerând, totuși. Drumurile devin...”mediane”, ținuturile sunt „lande” etc. Fondului eladic, la care se ajunge prin puritățile eleatului, Dan Botta îi suprapune cultura spirituală a vechii Thracii. În eseul „Limite” afirmă că: „Pantheismul concepției thracice străbate până în fundurile ei, ca o lumină de miracol, poezia noastră populară”. În „Poezie și cântec” el atrage atenția asupra faptului că „poporul
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
crize generale, cu efecte imprevizibile - și ar mai fi! Sceptic nemântuit, pățit cu repetiție, ar replica veninos că economia românească sortită este să n-o ajungă niciodată din urmă pe cea a statelor avansate, prin mecanismele infernale ale anticului pariu eleat cu broasca țestoasă și infelicele Achil. Dar analistul și-a luat măsurile de precauție: trenul cel rapid ar trebui să-și reducă viteza, spre a nu se pierde în infinit. Un nou născut al acestui an pe cale de scurgere are
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
evenimentelor viitoare, pentru că viitorul și trecutul i se supun lui, lui Leonida, topite într-un prezent etern. Viziunea este conformă cu eleatismul grecilor antici. Așadar, din perspectivă culturală, Leonida, și odată cu el, întreaga populație de moftangii ai lui Caragiale, sunt eleații unei mahalale emblematice. Nu sunt oligofreni, ci altfel -copii fixați iremediabil în copilărie. Dorul de lăptărie Dacă trebuie să iasă, printr-un accident nefericit, din universul său liniștitor, moftangiul este confruntat cu teribilele forțe ostile ale istoriei reale. Față de această
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
e zadarnic)/ Nici să vorbești despre ea.” (Fragmentul 4, Diels, Vorso cratiker 4, I, 152 - redat în traducere proprie de St. Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
căci, prin ceea ce făceau, arhitecții “au contribuit la o transformare a mentalității publice... așa încât comunitatea din care ei făceau parte a ajuns să fie tot mai bine pregătită să-i asculte și să-i susțină pe cei ca Anaximandru, pe eleați, atomiști, sofiști, pe cei din Academie și din Lyceum, care-și propuneau să explice structura lumii naturale”. Arhitecții aveau nevoie de (și făceau recurs la) principii și reguli simple și clare, pe baza cărora ei puteau să rezolve problemele practice
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
e zadarnic)/ Nici să vorbești despre ea.” (Fragmentul 4, Diels, Vorso cratiker 4, I, 152 - redat în traducere proprie de St. Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
e zadarnic)/ Nici să vorbești despre ea.” (Fragmentul 4, Diels, Vorso cratiker 4, I, 152 - redat în traducere proprie de St. Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
într-o solemnă aglutinare: „contopirea-i deplină/ atît între pașii cei grei/ sandală romană lîngă sandală romană și umăr lîngă umăr/ cît și între ei și ceea ce este de călcat” (noli tangere). Neliniștitorul heraclitism e înlocuit de un pacific hieratism eleat: „ține minte că nici o clipă nu trece/ că nici un rîu nu se mișcă/ mai mult de o secundă/ cînd îl privești” (a uita ). Viziunea paradoxal rebelă, printr-o disciplină negativistă, a lui Nicolae Prelipceanu se destinde astfel într-o bine
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
care se țineau după corabia grecească de teamă să nu nimerească gura Niprului, iar mai în spate, din aer, un stol de gâște sălbatice vâslind cu nădejde, spre bălțile mănoase din Pașalâcul de la Buda. Episodul 93 DESPRE SACI, STOICI ȘI ELEAȚI Și cum vă spuneam, cei patru eroi ai noștri ședeau pe punte. în special Cosette ședea atât de frumos cu vițele negre de păr fluturând în bătaia fumului pipei spătarului Vulture, încât un marinar mărunțel numai mușchii și osu’, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ședeau pe punte. în special Cosette ședea atât de frumos cu vițele negre de păr fluturând în bătaia fumului pipei spătarului Vulture, încât un marinar mărunțel numai mușchii și osu’, ce căra înspre pupă un sac umplut cu stoici și eleați, avu trecând pe lângă țigăncușă intuiția că, oricât s-ar strădui, oricât ar munci pentru binele societății din care făcea fatalmente parte, nu va reuși niciodată să se bucure de nurii unei asemenea ființe: covârșit de revelație, acest om simplu trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
800 lei. Prețul cel mai mic: o traducere (Alain Gerbault, Singur, străbătînd Atlanticul) și patru din „Operele premiate ale scriitorilor tineri”, în 1934 și 1935 (Vladimir Cavarnali, Poezii, Ștefan Baciu, Poemele poetului tînăr, Virgil Gheorghiu, Marea vînătoare, Simion Stolnicul, Pod eleat, ultimele două tot de versuri): 20 lei. Apropiate ca preț, edițiile din clasici au plafonul cel mai înalt: de pildă, B. P. Hasdeu, Scrieri literare, morale și politice (ediție îngrijită de Mircea Eliade) - 280 lei, Al. Odobescu, Opere literare (ediție
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]