303 matches
-
despre cohorte mari de pacienți cu modificări asimptomatice ale segmentului ST și ale undei T, în mod particular în timpul și imediat după ședința de hemodializă [Pochmalicki et al., 1990; Kremastinos et al., 1992]. Dacă aceasta reprezintă BAC ocultă sau răspunsuri electrocardiografice la modificări majore ale circulației transcelulare ale Na, K, Mg rămâne de discutat. Efectuarea electrocardiogramei de efort este limitată de reducerea marcată a capacității de efort a majorității pacienților dializați, din cauza asteniei musculare, afecțiunilor articulare [i anemiei, și de către absența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
crescut de aritmii fatale în perioada postinfarct miocardic. Foarte frecventă în populația cu uremie cronică, neuropatia autonomă, exprimată prin răspunsuri presoare și ale frecvenței cardiace anormale la diverse teste de stimulare, s-a dovedit a corela semnificativ cu prezența anomaliilor electrocardiografice [Jassal et al., 1997]. Parathormonul (PTH), veritabilă toxină uremică, pare să fie implicat în deteriorarea funcției cardiace la pacienții cu insuficiență renală cronică avansată, contribuind la geneza cardiomiopatiei uremice [McGonigle et al., 1984; London et al., 1987]. Unii autori au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
rapidă, atunci când este posibil, a fibrilației atriale în ritm sinusal reprezintă o prioritate la pacientul renal. Patogeneza aritmiilor maligne la pacienții renali Pacienții dializați prezintă o varietate impresionantă de anomalii ECG în intervalul interdialitic. Ședința de hemodializă poate induce anomalii electrocardiografice suplimentare; aritmiile semnificative clinic se pot decela frecvent începând cu prima oră de dializă, acestea persistând câteodată 4-5 ore după sfârșitul ședinței. Aritmogenicitatea hemodializei per se depinde în parte de factori precum tonusul nervos autonom și de anomaliile ventriculare structurale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
măsură de aritmii. Alungirea intervalului Q-T și creșterea dispersiei Q-T reflectă un proces neomogen de refacere a excitabilității ventriculare. Pentru a examina contribuția acestor parametri la aritmiile ventriculare, Meier et al. [1999] au urmărit prospectiv și controlat modificările electrocardiografice complexe la 30 de pacienți hemodializați clinic stabili. Autorii au demonstrat că atât intervalele Q-T, cât și Q-Tc și Q-Tcd sunt mai prelungite la subiecții hemodializați în comparație cu subiecții sănătoși. Acești parametri cresc în perioada imediat postdialitică la niveluri comparabile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prin aceasta, valoarea prognostică a dispersiei Q-Tc ca marker independent al instabilității electrice ar fi limitată. Mai mult, dificultățile tehnice în măsurarea corectă a Q-T ar putea fi o cauză a rezultatelor contradictorii privind valoarea prognostică a acestor parametri electrocardiografici. Dacă creșterea intervalului Q-T și cea a dispersiei Q-Tc în cursul ședinței de hemodializă la subiecții cu boală cardiacă semnificativă clinic sunt descrise și acceptate de majoritatea autorilor, nu este la fel de clar dacă aceste anomalii electrocardiografice sunt prezente și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a acestor parametri electrocardiografici. Dacă creșterea intervalului Q-T și cea a dispersiei Q-Tc în cursul ședinței de hemodializă la subiecții cu boală cardiacă semnificativă clinic sunt descrise și acceptate de majoritatea autorilor, nu este la fel de clar dacă aceste anomalii electrocardiografice sunt prezente și la pacienții uremici care nu prezintă patologie cardiacă importantă. Pentru a clarifica acest aspect, autorii [Covic et al., 2002] au efectuat un studiu la 68 de dializați non-diabetici clinic stabili, relativ tineri (medie de vârstă 40 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții uremici care nu prezintă patologie cardiacă importantă. Pentru a clarifica acest aspect, autorii [Covic et al., 2002] au efectuat un studiu la 68 de dializați non-diabetici clinic stabili, relativ tineri (medie de vârstă 40 de ani), cu test electrocardiografic de efort negativ pentru ischemie și tulburări de ritm și fără semne ECG de hipertrofie ventriculară stângă. Au fost analizate intervalele Q-Tc imediat pre- și postdialitic, precum și dispersia Q-Tc în aceleași condiții. Q-Tc a crescut semnificativ postdialitic de la 421 la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
precordială este principalul simptom al bolii ischemice coronariene după care se evaluează tipul și eficacitatea tratamentului. Studiile populaționale au arătat că între 20 - 60 % dintre infarctele de miocard acute nonfatale nu sunt recunoscute de pacient, fiind descoperite numai la înregistrările electrocardiografice ulterioare sau decelate postmortem. Dintre aceste infarcte nerecunoscute, circa jumătate sunt cu adevărat silențioase, pacientul fiind incapabil de a sesiza sau a-și aduce aminte de vreun simptom (7, 8). Cealaltă jumătate dintre infarctele acute descoperite electrocardiografic, așa zis silențioase
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
numai la înregistrările electrocardiografice ulterioare sau decelate postmortem. Dintre aceste infarcte nerecunoscute, circa jumătate sunt cu adevărat silențioase, pacientul fiind incapabil de a sesiza sau a-și aduce aminte de vreun simptom (7, 8). Cealaltă jumătate dintre infarctele acute descoperite electrocardiografic, așa zis silențioase, pot fi asociate unor simptome care se descoperă la o anamneză țintită a pacienților și care sunt compatibile cu instalarea infarctului. Infarctele silențioase apar mai frecvent la pacienții care nu au prezentat în antecedente angină pectorală, la
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
min) și ale incompetenței cronotrope (8). Aceasta din urmă poate fi definită ca fiind imposibilitatea atingerii la efort a 85% din frecvența cardiacă maximă teoretică corespunzătoare vârstei. 31.4.3. Paraclinic Diagnosticul BNS se bazează pe o serie de modificări electrocardiografice în relație cu simptome specifice. La pacientul cu sincopă de cauză nedeterminată mecanismul este disfuncția paroxistică de nod sinusal care nu poate fi evidențiată de monitorizarea convențională Holter de 24 sau 48 de ore. În aceste situații, implantarea unui loop
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
creșterea secundară a tensiunii arteriale (TA) sistolice, disociațieîntre pulsul jugular și cel arterial. La ascultația cordului se poate constata existența zgomotului „de tun”, rezultat al întăririi zgomotului 1 prin suprapunerea sistolei atriale și a celei ventriculare. 31.5.4. Paraclinic Electrocardiografic, blocul atrioventricular de gradul I se manifestă prin alungirea intervalului PR peste 200 msec. Prelungirea conducerii atrioventriculare poate avea loc atât la nivelul nodului, cât și a fasciculului His. Blocul atrioventricular de gradul II tip Mobitz I constă în alungirea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
D-dimerilor și al scorurilor clinice pretest este de necontestat, în cazul subiecților vârstnici este adesea necesară efectuarea de investigații de linia a doua, pentru a exclude diagnosticul de embolie pulmonară. 32.3.3. Diagnostic paraclinic Cele mai frecvente aspecte electrocardiografice identificate în embolia pulmonară la pacientul vârstnic sunt tahicardia sinusală (18-62,5%) și blocul de ram drept (4,5-40,5%). Aspectul electrocardiografic tipic S1Q3/S1Q3T3 este identificat la 4,5-14% dintre pacienți (17). În ceea ce privește valoarea radiografiei toracice la vârstnici, datele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
a doua, pentru a exclude diagnosticul de embolie pulmonară. 32.3.3. Diagnostic paraclinic Cele mai frecvente aspecte electrocardiografice identificate în embolia pulmonară la pacientul vârstnic sunt tahicardia sinusală (18-62,5%) și blocul de ram drept (4,5-40,5%). Aspectul electrocardiografic tipic S1Q3/S1Q3T3 este identificat la 4,5-14% dintre pacienți (17). În ceea ce privește valoarea radiografiei toracice la vârstnici, datele sunt contradictorii, unele studii arătând un aspect patologic la mai puțin de o treime dintre pacienți (38,39), în timp ce alte trialuri clinice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
decât pacientul, motiv pentru care CMH este una din entitățile în care se face un screening atent și o urmărire periodică a celor din familie. Recomandările actuale arată că dacă testele genetice nu sunt accesibile, copiii se monitorizează prin analiza electrocardiografică și surprinderea apariției hipertrofiei de ventricul stâng în intervalul 12-21 ani. Având o rată egală de afectare a celor două genuri - bărbați/femei, CMH este reputată ca fiind cea mai frecventă cauză de moarte subită în rândul tinerilor, unde se
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
mică se citează hipertrofii izolate ale septului anterior - în regiunea bazală, septului posterior, peretelui antero-lateral, peretelui posterior sau a zonei apicale. CMH - forma apicală, ce s-a descris ca având o prevalență mai mare în populația japoneză, prezintă un aspect electrocardiografic tipic, prin prezența undelor T negative gigante în derivațiile precordiale.Acest subtip de cardiomiopatie este caracterizat de absența gradientului intraventricular și de o evoluție benignă a bolii [3]. Într-o proporție mult mai mică s-a descris hipertrofia ventriculului drept
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
Influența vârstei asupra electrocardiogramei Înaintarea în vârstă crește frecvența modificărilor electrocardiografice în cadrul populației generale. Un studiu care a inclus 888 de subiecți cu vârsta peste 90 de ani a demonstrat că doar 2% dintre subiecții de sex masculin și doar 6% dintre cei de sex feminin nu au prezentat modificări patologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
ECG) la vârstnici sunt încadrate fie ca modificări cu semnificație „fiziologică”, care țin de evoluția biologică normală până la această vârstă, fie ca modificări cu semnificație patologică certă. Totuși criteriile de normalitate la populația vârstnică și variațiile fiziologice ale para - metrilor electrocardiografici în raport cu vârsta sunt insuficient definite prin studiile existente la momentul actual. Modificările fiziologice ale electrocardiogramei la vârstnici 11.1.1. Frecvența cardiacă Nu au fost documentate modificări semnificative ale frecvenței cardiace la vârstnici, deși există alterări importante ale frecvenței sinusale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
afectării sistemului nervos vegetativ în relație cu îmbă - trânirea (2). 11.1.2. Unda P Pe electrocardiograma subiectului vârstnic, unda P prezintă uneori modificări morfologice, fiind mai plată sau alteori bifidă (2). 11.1.3. Intervalul PR Mai multe studii electrocardiografice arată alungirea fiziologică a intervalului PR asociată procesului de îmbătrânire. Din acest punct de vedere, limita superioară a lungimii interva - lului PR a fost stabilită la 220 ms pentru vârste peste 65 de ani, comparativ cu valoarea de 200 ms
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
a intervalului QT la subiecții vârstnici fără afecțiuni cardio- vasculare cunoscute și cu ECG normală, demonstrează modificări semnificative ale dispersiei QT și în studii realizate anterior. Un studiu longitudinal la pacienții vârstnici cu vârsta medie de 73 ± 4 ani, evaluați electrocardiografic în momentul înrolării, precum și la 2, respectiv 4 ani, a demonstrat o creștere a valorii dispersiei QT de la 32,9 ± 11,8 ms, la 37,5 ± 12,6 ms la 2 ani, respectiv 44,3 ± 12,5 ms la 4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
un număr de 46.129 de subiecți sănătoși selectați dintr o populație de 79.743 subiecți cu vârste de la 3 luni la 99 de ani. Includerea subiecților cu vârste încadrate între cele două valori extreme a permis și definirea particularităților electrocardiografice la vârstnici, comparativ cu adulții tineri (9). Prevalența anomaliilor electrocardiografice este triplă peste vârsta de 85 de ani, față de grupa de vârstă 65 69 de ani (10). Cercetările efectuate de Molander și colaboratorii săi demonstrează creșterea frecvenței anomaliilor electrocardiografice cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
o populație de 79.743 subiecți cu vârste de la 3 luni la 99 de ani. Includerea subiecților cu vârste încadrate între cele două valori extreme a permis și definirea particularităților electrocardiografice la vârstnici, comparativ cu adulții tineri (9). Prevalența anomaliilor electrocardiografice este triplă peste vârsta de 85 de ani, față de grupa de vârstă 65 69 de ani (10). Cercetările efectuate de Molander și colaboratorii săi demonstrează creșterea frecvenței anomaliilor electrocardiografice cu înaintarea în vârstă, într o cohortă de 2.100 subiecți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
particularităților electrocardiografice la vârstnici, comparativ cu adulții tineri (9). Prevalența anomaliilor electrocardiografice este triplă peste vârsta de 85 de ani, față de grupa de vârstă 65 69 de ani (10). Cercetările efectuate de Molander și colaboratorii săi demonstrează creșterea frecvenței anomaliilor electrocardiografice cu înaintarea în vârstă, într o cohortă de 2.100 subiecți cu vârsta la înrolare de 70 de ani, urmăriți pentru o perioadă de 15 ani. De la 70 de ani la 85 de ani, s a observat o creștere continuă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
incidenței undei Q patologice, a deviației axiale stângi, a undelor T negative, blocului de ram drept, fibrilației atriale și flutterului atrial. Com- parativ cu subiecții cu ECG normală, s a constatat o mortalitate semnificativ mai importantă la subiecții având aspecte electrocardiografice de tip undă Q patologică, unde T negative, subdenivelare segment ST peste 0,5 mm, bloc major de ram stâng și drept, respectiv creșterea duratei QRS peste 0,12 secunde. Studiul nu a evidențiat diferențe semnificative între bărbații și femeile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
după vârsta de 75 de ani (12). Un alt studiu care a inclus persoane cu vârste peste 100 de ani a arătat că pentru această grupă de vârstă extremă doar 5,7% dintre subiecți aveau ECG normală (3). Deși modificările electrocardiografice sunt frecvente la această grupă de vârstă extremă, ele par să nu fie în relație cu capacitatea funcțională sau cognitivă, sau cu sexul. Din punctul de vedere al implicațiilor prognostice pentru diferitele anomalii electrocardiografice, prezența fibrilației atriale a fost asociată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
aveau ECG normală (3). Deși modificările electrocardiografice sunt frecvente la această grupă de vârstă extremă, ele par să nu fie în relație cu capacitatea funcțională sau cognitivă, sau cu sexul. Din punctul de vedere al implicațiilor prognostice pentru diferitele anomalii electrocardiografice, prezența fibrilației atriale a fost asociată cu creșterea riscului de mortalitate (risc relativ = 2, p= 0,011) (13). 11.2.1. Tulburările de ritm Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]