684 matches
-
dramatismul reținut al versurilor sale. Locuitor al unui spațiu încercuit de imensitatea oceanului, poetul este, aproape fatal, confruntat cu ceea desemnăm prin insularitate. Andrés Sánchez Robayna vorbește despre această componentă fundamentală a “revelației poetice”. Insulele (inclusiv cele grecești, ale lumii elenistice), spune el, “acutizează sentimentul spațiului” și creează ambianța spirituală a “experienței insularității”, a “sentimentului oceanic” - “sentimiento oceanico”, așa cum îl numește, în care sunt cuprinse percepția copleșitoare a mării, frumusețea și ritmicitatea ei tulburătoare, imposibila desprindere din capcana farmecului ei permanent
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
etică și religioasă indiană le-a pus lui Asoka și pe care acesta le-a rezolvat sub impulsul unei adeziuni entuziaste la budism" [25]. Deci, nu trebuie exclus faptul că unele idei răspîndite de ambasadorii dhamma au aprins spiritualitatea elenistică, de acum în criză, fie din cauza condițiilor politice în care poleis își găsesc sfîrșitul libertății, fie și din cauza unui soi de epuizare a energiilor culturale și spirituale, de care dădeau dovadă popoarele grecești. În realitate, cosmopolitismul, care se opunea naționalismului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Orientului și mai cu seamă ale Indiei antice. Este ceea ce pînă acum, din cîte constat, nu a fost niciodată reliefat. Preocupările sale pentru lumea orientală se conturau încă din studiile gimnaziale, îmbrățișînd preistoria, protoistoria, primele civilizații, civilizațiile: minoică, miceniană, elenă, elenistică și romană, în afară de tradițiile orientale pentru care dovedește o cunoaștere de prim plan. Atare preferință trebuia să se accentueze cînd s-a înscris în 1788 la seminarul teologic din Tübingen. Aici se aflau la studii, de asemenea, Hölderlin și Schelling
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
hibride ale unui sincretism panteisto-creștin tulbură talentul poetic și se opun configurației dramatice evenimentelor pe care vrea să le aducă la lumină. Hölderlin recurge și în poeziile sale la miturile obscure și la simbolurile confuze (arbitrarii și stranii contaminationes de elenistică și germanistică, de creștinism și păgînism, cultul lui Dionysos și Hercules amestecat cu cel al lui Hristos etc.)" [96]. Necco are perfectă dreptate să evidențieze hibriditatea concepției la Hölderlin: probabil trebuie făcută precizarea că o astfel de hibriditate era caracteristică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
legendelor și ajunge la concluzia existenței unei tematici, larg răspîndite, a vînătorii ritualice care conduce la întemeierea unui stat. El explică faptul că motivul animalului mitic conducînd un grup etnic în patria viitoare este atestat în Italia și în lumea elenistică. Același motiv alimentează povestea maghiară a legendei fraților Hunor și Magor pe care o căprioară îi conduce pînă la cîmpia fertilă. În această variantă, căprioara dispare; în legenda românească consacrată lui Dragoș, bourul este răpus. Eliade nu este de acord
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în România, Saint-Aulaire... În cursul conferinței din 12 iunie 1919, cu ocazia recepției responsabililor misiunii universitare franceze aleși membri de onoare ai Academiei Române, lorga declară: Păstrînd cu sfințenie depozitul sacra al civilizației orientale a Evului Mediu, devenit leagănul noului clasicism elenistic, țările române au îndeplinit și rolul de a transmite spiritul francez al veacului al XVIII-lea celorlalte națiuni din Sud-Estul european". Această interpretare nu este fără rost; în logica rolului jucat de Franța și în privința deschiderii proromâne a francezilor cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trad. G. Murnu, Ed. Albatros, Buc., 1973, 7-8. 30 Op.cit., 6. 31 Op.cit., Cîntul XII, 25-30. 32 Op.cit., 98. 33 Op.cit., Cîntul XXIV, 17-18. 34 Op.cit., Cîntul XXII, 319. 35 Despre perioada de declin helen (Grecia epică, Grecia cetăților, Grecia elenistică), privită prin prisma poeților timpului, ne-am lăsat călăuziți de Petru Creția, vezi art. "Despărțirea de sine a Helladei", în Secolul 20, nr. 1-3, 1977, pp. 112-116. 36 Poemele citate din Euenos, Alfeios, Antipater, Glykon, Palladas, Lucian sunt reproduse după
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-l privește pe Zalmoxis, deoarece cultul său a fost răspândit printre oamenii cultivați și în mediile urbane. Pe de altă parte, este dificil să ne imaginăm ca zeul principal al geților, singurul care a interesat pe greci și elita lumii elenistice și romane, să fie singurul care să fi dispărut complet și să fi fost uitat definitiv, după transformarea Daciei în provincie romană. Ar putea fi el căutat într-una dintre divinitățile sincretiste și romanizate ? Trăsăturile cultului lui Zalmoxis erau de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
transpunerii. Ilustrând eforturile filologice succesive ale mai multor cărturari umaniști români din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în Biblia de la București, ediție ortodoxă oficială, ajunge a fi inclus de asemenea, în chip neașteptat, un apocrif din epoca elenistică, tratatul filosofic Despre rațiunea dominantă (Pentru sângurul țiitoriul gând), multă vreme pus în seama istoricului Josephus Flavius. Preluat odată cu traducerea lui Milescu, cel care, interesat, îl reține din ediția Bibliei de la Frankfurt, Pentru sângurul țiitoriul gând este cea dintâi scriere
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
cataloage cu titluri de opere și cu numărul de tăblițe pentru fiecare scriere. După inventarea și răspândirea alfabetului, cartea, sub forma ei de rulou, își găsește din ce în ce mai mult locul în b., unele devenite celebre în istoria culturii universale. În lumea elenistică, două sunt b. cunoscute îndeobște. Una este cea din Alexandria Egiptului, cea mai mare b. a civilizației antice, fondată de Ptolomeu I Soter (305-283 î.Hr.). Învățații pe care Ptolomeu al II-lea Philadephul (283-246 î.Hr.) i-a chemat în Egipt
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
rezolve disputa dintre trup și suflet, pasiune și rațiune. Un text pe această temă fusese introdus în traducerea românească a Bibliei, tipărită la București în 1688; intitulat Despre rațiunea dominantă, textul era atribuit unui filosof stoic din Alexandria, din perioada elenistică. S-au indicat surse foarte diverse ale cărții, de la Biblie până la Venatio scientiarum a lui Van Helmont. Tânărul prinț ambiționează să-și depășească sursele prin compoziție, și modelele prin amploare și prin adecvarea disputei la spiritul Bisericii Răsăritului. Gândirea liberală
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
nomadizează ulterior. El reciclează, în monoteism, reziduuri de politeism și fetișism așa cum un arhitect utilizează materiale refolosibile, fiindcă el a reconstruit deșertul în mediul urban, în felul propriu, cel al Antiohiei, Alexandriei, Efesului, Cezareei, Corintului, Constantinopolului toate metropole ale culturii elenistice. El a combinat de asemenea ariditatea originilor cu "prospețimea fetișismului" și angoasa singurătății cu grația poetică a subiecților tranziționali care-l însoțesc pe bunul Dumnezeu ca niște binefăcătoare cortegii de mediatori. De aici și vine acest frumos paradox: farmecul martirului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
primul loc marii dispute asupra imaginilor care decurg de aici. Dacă Occidentul latin a fost mai puțin zguduit de aceste controverse a fost fiindcă era mai puțin civilizat, mai barbar. Această întîrziere intelectuală, întreținută de întreruperea comunicării materiale cu Orientul elenistic, a fost recuperată și în parte ștearsă către secolul al XII-lea, în timpul primei Renașteri, atunci cînd raporturile au fost restabilite mulțumită arabilor, învățătorii și educatorii noștri. Hristos vorbea aramaica, dar teologia creștină a vorbit la început (și a gîndit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
către o răspîndire mondială. Religia iudaică a avut o răspîndire limitată în diaspora evreiască; religia creștină a reușit să înlăture barierele geografice și etnice, deoarece a provocat lansarea în subteranele imperiale ale Occidentului a unor modele de gîndire proprii Orientului elenistic. În afară de Ilarie din Poitiers și Ambrozie din Milano (care îi copie pe Vasile din Cezareea și Grigorie de Nazianz), părinții bisericii sînt "orientali" (Irineu din Lyon vine în realitate din Smyrna) sau "africani" (ca Tertulian, Augustin sau Ciprian). Europa e
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
chiar budist). În ea însăși, secvența factuală prezintă mai sobru o succesiune de perioade aproape anodine. 30-125: expansiunea unei secte neo-iudaice (bunuri comune, disciplină riguroasă, autoritate sacră a conducătorilor). 125-250: transformarea acestei comunități regionale într-o Biserică multinațională de factură elenistică. 250-325: conflicte între această Biserică dizidentă și Statul roman, urmate de persecuții și de victoria finală a dizidenților. Această propagare n-a fost, fără îndoială, la fel de spectaculoasă ca aceea a islamului, care din punct de vedere epidemic îi este superioară
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la licitație a secretului corporației. Un mediu închis izbucnește, o concurență "neloială" se produce, amatorii se umflă în pene fără să știe. "Miracolul grec" al alfabetului fonetic a declanșat fără îndoială același tip de frustrare în interpreții exclusivi ai divinului elenistic ca și Renașterea în mesagerii lui Dumnezeu și societatea noastră numită a comunicării în magiștrii semnificației. Pe scurt, fiecare nou medium scurtcircuitează clasa mediatorilor proveniți din mediumul precedent. Odată cu Biblia în limbă vulgară și justificarea prin credință, presele au scurtcircuitat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
diplomația) geografiei sale, temporalitatea spațiului său, inteligența habitatului. Cînd examinăm factorii de mediu care au permis, de exemplu, venirea la putere a monoteismului, trebuie să-i dăm mediului dimensiunea fizică originară. Vom spune atunci că, așa cum politeismul presupune rădăcina urbană elenistică, monoteismul este cultura cea mai bine adaptată la deșert și la războiul din deșert. Știți că mediologul privește spre origini mai ales cînd trebuie să explice ceea ce se află în straturile superioare. El privește pe pămînt pentru a înțelege cerul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
răspuns la întrebarea privind influența gândirii lui Platon asupra lui Socrate. Platon este considerat cel mai mare nume al istoriei filosofiei. Această istorie, la greci, este desfășurată în perioada clasică (sofiștii, tragicii, atomiștii, Socrate "micii socratici", Platon, Aristotel) și perioada elenistică (Epicur, stoicii, scepticii). Izvoarele originale atribuite filosofiei grecești sunt constituite de operele conservate ale unor filosofi (Platon, Plotin, Aristotel), la care se adaugă operele unor așa ziși filosofi "minori". Se păstrează fragmente ale filosofilor presocratici și unele scrieri ale urmașilor
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
sacre, el trebuie însă folosit cu discernământ, pentru a nu face traducerea ininteligibila pentru majoritatea destinatarilor. Nida atrage pe bună dreptate atenția asupra faptului că Noul Testament a fost scris în forma unei limbi vorbite de omul mediu analfabet din lumea elenistica; în consecință, este necesară concilierea ținutei cu simplitatea 51. Întrucât termenii transliterați sunt cuvinte goale din punct de vedere al semnificației, ei sunt de evitat. Totuși, traducătorul nu trebuie să-și confunde muncă cu aceea a unui comentator. Uneori tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fapte. Acest lucru ușurează într-un fel stabilirea conținutului semantic. Într-un studiu de exegeza biblică, numele divine ar fi tratate în ordinea apariției lor, pornind de la textele cele mai arhaice ale Vechiului Testament și ajungând la cele din epoca elenistica, iar apoi continuând în același fel cu textele Noului Testament. Aici însă le vom grupa tematic și, chiar dacă vom trata succesiv numele divine din Vechiul Testament și pe cele din Noul Testament, le vom relevă continuitatea. Vom vorbi totodată și de problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
efecte de raporturi de tonuri: obiectele sunt colorate conform culorilor proprii (ton local) la care se adaugă elementul imprevizibil datorat pigmenților și, uneori, o notă de fantezie; nu se vizează în mod expres armonic cromatică. Dimpotrivă, pictura romană și cea elenistică vor căuta să redea strălucirea tonului și vor ști să potrivească raporturi care să intensifice această strălucire. Unele rosuri de Pompei îi fac și astăzi pe pictori să viseze. In decorația interioară medievală, cât și în pictura icoanelor și a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
istoria Europei: statul dreptății, cel în care filosoful nu mai trebuie să moară, ci poate să trăiască tocmai ca filosof, statul modelat de exigența filosofică a grijii față de suflet este moștenirea pe care eșecul polis-ului grec o transmite lumii elenistice, acesta Imperiului Roman și, la rândul său, acesta o încredințează Europei medievale. Dar nașterea, ascensiunea și, finalmente, explozia modernității vor schimba datele problemei: acțiunea tinde din ce în ce mai mult să se rezume la sfera obiectivării, iar politica - înțeleasă tot mai mult sub
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
schimb. Păcate de moarte pentru filosofi... 3. Drumul spre lumină. Odată cu Renașterea, dominația limbii latine devine mai puțin sigură iar greaca revine la modă. Greaca, adică autorii greci, adică filosofia grecească. Traducerile lor în latină permit reînnodarea cu continentul intelectual elenistic și cu potențialitățile păgâne precreștine. Desigur, întoarcerea la Platon, Homer, Tucidide, Herodot nu înseamnă neapărat și regăsirea unui Diogene ori Aristip, dar cunoașterea unor opere necontaminate de creștinism oferă mijloacele unei alternative dominației catolice. Consecințele inventării tiparului amplifică revoluția tehnică
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată secolul I î.Hr. -2- Arhitectul, mecenatul și filosoful. Vila numită de atunci încolo „a Papirusurilor” se dovedește a fi plină de statui de monarhi din epoca elenistică, de busturi ale unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare, apoi emblema epicurienilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Prin această casă excepțională, asistăm la un anumit mod de a trăi epicurismul. Ea povestește trecerea la act filosofică și arată desăvârșirea geniului latin: preocuparea pentru real, pasiunea pentru concret, voința pragmatică. Ce ne spune această vilă? Trecerea de la cultura elenistică la civilizația romană. în această parte a Campaniei se vorbește și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de a scrie și într-o altă limbă pentru a filosofa: latina. Sfârșitul privilegiului grec
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]