314 matches
-
s-a împlinit - poate și cărturărește, ca autor al cronicii - în preajma Cantacuzinilor, pe care i-a slujit cu credință. A scris documentele familiei (ca logofăt trebuie să se fi descurcat bine în articolele pravilelor), între ele și testamentele (două) ale Elinei, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Tot în preajma Cantacuzinilor a și murit, cândva, între 1693 și 1697. Poate că N. Iorga i-a făcut dreptate. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Al. Lapedatu, Noi
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
dar Dabijoae, soacra Ducăi Vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi [Cantacuzinii] și i-au slobozit” - Cronica Bălenilor). Cronicarii și-au ales cu multă parcimonie figurile de prim plan: femei care s-au impus prin exercitarea puterii, precum Elina Basarab („Iar doamna Elena a lui Matei vodă venit-au în scaun în București, marți dechemvrie 18 dni”), regentă în locul soțului ei plecat la Stambul după confirmare (cronicarul nu uită nici să consemneze moartea învățatei soții a lui Matei Basarab
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pă Papa l-au iuzrtat [au den porunca vizirului, au den rugăciunea surorii lui, Mariea Filipeasca] și l-au lăsat viu...”). O singură excepție, așteptată, căci se află în paginile scrise - poate - de Stoica Ludescu, „sluga bătrână în casa Cantacuzinilor!” - Elina (cronicarul îi zice de multe ori Doamna), soția postelnicului Constantin Cantacuzino, cel ucis din porunca lui Grigore I Ghica: veghează la împlinirea riturilor ce însoțeau trecerea soțului mort în lumea de dincolo („duseseră-l la mănăstirea lor ot Mărginéni și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o veritabilă Curte. Familia: Doamna Elena (fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie (Radu Șerban întreținea o corespondență intensă; scria în țară și în alte părți), un doctor (căci fostul Voievod era bolnav de gută), „der Leibhartz seiner Durchlaucht”, năimit în Austria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
I Ghica, când, la insistențele celor două „vase rele” - vornicul Stroe Leurdeanul și velvistiernicul Dumitrașcu Cantacuzino -, Voievodul a poruncit ca „staripostelnicul” Constantin Cantacuzino, întemeietorul ramurii Cantacuzinilor din țara Românească, să fie ucis, în 1663, la Mănăstirea Snagov (și așa a văduva Elinei [Elena, Ilinca], soția postelnicului, fiică a lui Radu Vodă Șerban și nepoata postelnicului Udriște din Mărgineni. Ucigându-l pe hatmanul Șeptilici și pe postelnicul Goia, cei doi boieri „amestecați” în omorârea lui Gaspar Grațiani, Alexandru Vodă Iliaș a procedat astfel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
catedrala vieneză cu hramul Sfântului Ștefan. Membrii acestei „Curți pribege” s-au întors acasă pe rând. Au venit întâi, prin 1633 sau 1635, Doamna Elena, văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria mai târziu, prin 1640, și va aduce cu sine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
postelnic Dragomir din Boldești (la 14 noiembrie 1552). Nu doar războaiele „particulare” (în lupta din anul 1632 de la Plumbuita, între Matei Basarab și Leon Vodă și-au aflat sfârșitul, între alții, grecul Necula vistierul și Papa din Greci - însurat cu Elina, fiica pitarului Udriște, amândoi susținători ai lui Leon227) sporeau numărul văduvelor (unele - repet - ipotetice, căci nu știm dacă au supraviețuit soților lor). în campania de la Ujvar, din 1664, și-au pierdut viața Ivașco Ceparul (nepot al marelui logofăt Teodosie Rudeanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adună în înfățișarea costumului de curte muntenesc din veacurile al XVI-lea și al XVII-lea. Probabil, însă, că în garderoba acestei Doamne, care scria latinește, se aflau și alte piese ori accesorii venite din Apus pe calea Ardealului. Căci Elina (care va muri înaintea vârstnicului ei soț) era în corespondență cu soțiile juzilor din Brașov, cărora le cerea modele pentru împletituri și semințe de flori. Cu siguranță că brașovencele îi mai trimiteau și alte cele, poate veșminte de croială europeană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
votiv de la Mănăstirea Galata în „veșminte simple de curte, neoficiale”, eleganta Doamnă Maria, cea din Pera Stanbulului, cu o maramă pe cap, fiind înveșmântată într-o rochie lungă și având drept podoabă două șiraguri de perle 337. Sau învățata Doamnei Elina, sora lui Udriște Năsturel și soția lui Matei Basarab, care, în tabloul votiv de la Mănăstirea Arnota, îl convinge pe zugrav să se despartă de tradiția înțepenită și să o picteze așa cum putea fi văzută la Curte - și în sălile de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lucian Boia, Editura Humanitas, [2004], pp. 117-121. 10. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 343-344. 11. Nicolae Iorga, Viața femeilor..., pp. 27-29. 12. într-o carte mai veche ( Udriște Năsturel, București, Editura Minerva, 1974, p. 43), am examinat ipoteza ca mama Elinei să fi fost (cum crede, de altfel, și Nicolae Iorga) Calea (Cala) Calomfirescu, fiica lui Radu Calomfirescu, căpitanul lui Mihai Viteazul (vezi N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. II, București, Fundațiile Regale, 1942, p. 97). Generalul P. Vasiliu Năsturel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
defunct - le atestau văduvelor funcția de „cap de familie” pe care le-o rezerva noua stare socială. în testamentul făcut la 28 februarie 1620, fostul Voievod Radu Șerban (bolnav de podagră) lăsa toată averea celor două fiice, Ancuța și Elena (Elina), dar cerea ca Doamna Elena, soția sa, să se folosească, atât cât va trăi („însă cu această tocmeală, că până unde va fi doamna mea Elena vie, să le stăpânească și să se hrănească din aceste moșii, iar după moartea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
testament: „Și las pre fii-meu, Fiera, stăpân casei și a tuturor bucatelor mele. Iar jupâneasa mea, Evda, să aibă a șederea decindéle casele méle și să se hrănească cu moșăile méle carele sânt acolo cu bună pace”. în cazul Elinei Cantacuzino folosirea „roadelor” se întemeiază pe o stăpânire absolută a averii întregi (consolidată de un blestem) - „După aceasta lasu pe soțul meu, pre Ilina, desăvârșitu stăpână, întru toate câte am câștigat, clătite și neclătite, adecă moșii, țiganii, vii și dobitoace
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al primului soț al Doamnei Stanca, omorât de agenții lui Șerban Cantacuzino. Câteodată urmașii datornicilor izbuteau să plătească debitele (postelnicul Matei, fiul lui Pană Părdescu, cel care a luat-o de soție - a fost a doua căsătorie a sa - pe Elina, fiica lui Preda Floricoiul; „dunga” ne duce către Mihai Viteazul - a achitat sumele datorate de tatăl său, mort după 9 octombrie 1670, când și-a scris testamentul), dacă nu cumva contractau și ei, la rându-le, pe fondul unei instabilități
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să se împrumute (după moartea lui Dan Danilovici, Vlada - sau Vlădaia -, văduva lui, „a căzut cu datorie la un turc din Giurgiu”; „Iar apoi când a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, după moartea lui Ivașco vornic, iar jupânița lui Elina vorniceasa a luat de la Mihnea voievod 1000 de galbeni de bani ca să-i schimbe în țara Ungurească, să-i facă galbeni de aur. Iar apoi, jupânița Elina vorniceasa ea a cheltuit acei bani și i-a mâncat de n-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu de la Afumați - și cu copiii”. După refugiul transilvănean, a urmat retragerea în Polonia și apoi în Moldova, unde a și murit de „moarte năpraznică”. La fel, mai târziu, Stroe Leurdeanu va fugi în câteva rânduri în Ardeal. La Brașov, Elina (Elena), ultima dintre cele trei neveste ale sale, (fusese mai înainte măritată cu marele vornic Dragomir din Plăviceni și era rudă cu Matei Basarab), îi va fi alături. își va scrie acolo testamentul la 28 iunie 1655 („autentificat” de o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dintre cele trei neveste ale sale, (fusese mai înainte măritată cu marele vornic Dragomir din Plăviceni și era rudă cu Matei Basarab), îi va fi alături. își va scrie acolo testamentul la 28 iunie 1655 („autentificat” de o soră a Elinei, ceea ce înseamnă că grupul refugiat era numeros) și își va afla și sfârșitul în 1655. Putem presupune, prin urmare, că și Giura din Stănești, mare postelnic, și-a luat cu el nevasta, pe Vilaia, fiica spătarului Mogoș, atunci când s-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este o opinie mai nouă). Matei Basarab (cel în timpul căruia grecul - întemeietor al ramurii Catnacuzinilor din Valahia - a făcut carieră - atunci a ajuns mare postelnic, veritabil „supranume” apoi - și pe care l-a slujit cu credință) l-a însurat cu Elina, fiica lui Radu Șerban, și ea întoarsă dintr-o pribegie în Europa centrală. Prin această alianță „exogamică” (soluție practicată și de alți venetici - ne spune și Neculce într-una din diatribele lui antigrecești), fiul lui Andronic Cantacuzino obținu nu doar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din unghi material, fiindcă bogățiile lui Mihail Șeitanoglu, bunicul, pe care Andronic Cantacuzino le-ar fi putut moșteni, fuseseră scoase la mezat cândva la Stanbul, și sub raportul palierului social pe care se aflau partenerii, întrucât, dându-i-o pe Elina de nevastă, Matei Basarab îi găsea celui ce cobora din „viță împărătească” o soție pe potrivă: „nobilitatea”, „vagă și defectuos circumscrisă”, a Cantacuzinului putea să impresioneze în Fanar; în țara Românească, ea nu era în stare să stârnească mari emoții. Iar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de nevastă, Matei Basarab îi găsea celui ce cobora din „viță împărătească” o soție pe potrivă: „nobilitatea”, „vagă și defectuos circumscrisă”, a Cantacuzinului putea să impresioneze în Fanar; în țara Românească, ea nu era în stare să stârnească mari emoții. Iar Elina era, totuși, fiica lui Radu Vodă Șerban. Această femeie, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, femeie dârză, demnă, robace, excelentă dirijuitoare a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească (pe care l-a și întemeiat împreună cu soțul ei) s-a arătat a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Postelnicul Constantin Cantacuzino instituise un model ce va fi urmat (fiul său, Drăghici, a pășit chiar și pe „traseul jertfirii”), un model ce va avea ca principal țel slujirea optimă a intereselor comunității. în jurul lui - și, după 1663, în jurul văduvei Elina, s-a alcătuit marea familie a Cantacuzinilor din țara Românească, grup puternic ce a format nucleul „casei”, adică al „mulțimii” care contracta - din felurite pricini - raporturi de solidaritate cu grupul, cu „sâmburele” său reprezentat de bărbații Cantacuzini. Grupul familial, pictat în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șerban (numit astfel după unchiul său), care nu pomenește niciodată de tatăl său. în 1588-1589, el era păharnic, dar nu păharnic mare [...]. Mare păharnic ajunse numai supt Mihai Viteazul, al cărui urmaș în domnia a fost. în verigile ei apropiate Elinei (i se mai zicea și Ilinca), fiica lui Radu Șerban, „schița” propusă de Iorga este corectă. Șerbani din Coiani (viitorul Domn Radu Șerban), fiu vitreg al armașului Nica din Coiani (cu care mama sa, Maria, s-a recăsătorit) cobora din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu fiu, cum apare în splendida genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima din 1663, nu putea admite ca ultragiul să planeze asupra familiei (al cărei „șef” ajunsese în urma morții marelui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în duh sever și legitimist: Constantin Șerban, fratele ei vitreg, rod al unei aventuri a lui Radu Șerban cu o anume Elena, fiică a preotului Constantin din București și soție a logofătului Neagoe din Târgoviște, o irita teribil pe jupâneasa Elina; îl înconjura cu tot disprețul ei, spunând că a fost „făcut cu o posadnică”, adică țiitoare) și a „casei” coagulate în jurul ei, nu putea lăsa nereabilitată memoria soțului ei (era îndatorirea ei de văduvă). Ca urmare, pentru repararea acestui prestigiu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
uciderea postelnicului Constantin Cantacuzino. „Hrisovul de îndreptățire”, emis ulterior de cancelaria voievodală - un soi de prezentare a împrejurărilor, a lucrărilor din „divanul cel mare”, a sentinței și a comutării ei, ne spune că actul urmașilor postelnicului (îi enumeră: „dumneaei jupăneasa Elina, ce au fost jupăneasă fericitului răposatului Costandin Cantacuzino biv vel postelnic”, „Șerban vel spătar”, „Costandin postel[nicul]”, „Mihai postel[nicul]”, „Mateiiu cuparul”, „Iordache post[elnicul]”, „Pârvul postelnicul cu frații lui, feciorii răposatului Drăghici spătarul”) era îndreptățit. „Și au vădit pre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]