314 matches
-
numește acest pămînt? l-au întrebat călătorii. - Nu are nici un nume, a răspuns bătrînul. Mie mi-au plăcut însă tare mult copiii aceștia ai voștri. Voi numi acest loc după numele lor. Pe fecior îl chema Răzanu, iar pe fiică Elina”." 2) Dintr-o altă legendă aflăm despre doi îndrăgostiți Rez și Ina. Erau niște tineri foarte cumsecade, care nu pregetau să le vină în ajutor celor săraci și obidiți de soartă. Oamenii din jur îi iubeau pe acești tineri și
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
1669-1672) și al păstoririi Mitropolitului Varlam (24 decembrie 1672-2 aprilie 1679). După moartea sa, episcopul Serafim a încredințat conducerea schitului egumenului Veniamin, care primește danii și cumpără moșii pentru schit. Astfel, la 12 septembrie 1763, jupânița Coplea Buzescu, dimpreună cu Elina și copii acesteia, Barbu și Constantin, descendenți din familia Buzeștilor, dăruiesc jumătate din moșia lor de la Cireașovul de deal. La 8 iunie 1674, doi monahi - Andronia și fiul său Anlenie - dăruiesc moșie mănăstirii Strehareț „care iaste făcută de Serafim episcopul
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
nord a Latiumului și părți din Umbria), incepand cu 1000-900 î.Hr. până în sec. I d.Hr., înaintea întemeierii Republicii Române. Originea etruscilor a stârnit numeroase controverse, cuvantul "etrusc" provenind din: Trusci, Etruri sau , după cum îi numeau românii, si Tyrsanoi în limba elina. Endonimul etruscilor era Razenna sau Razna. Există două teorii privind originea etruscilor în Italia: una a imigrării, cealtaltă a autohtoniei. Potrivit lui Herodot, etruscii au provenit din regiunea anatoliană Lidia(Lydia) și de pe unele insule din Marea Egee (îndeosebi Lemnos), iar Dionis
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
timp de secole principalii furnizori de obiecte de fier în zona Mediteranei (export către Grecia, Fenicia, Cartagina etc.). Organizarea în orașe-stat pare să fi început în sec. al VIII-lea î.Hr.: "Aritim" (lat. Arretium; it. Arezzo), "Cisra" (Caere Vetus; pe elina: Agylla; Cerveteri), "Clevsi" (Clusium; Chiusi), "Curtun" (Cortona), "Perusna" (Perugia), "Fufluna" sau "Pupluna" (Populonia), Veii, "Tarchna" (Tarquinii; Tarquinia-Corneto, cu celebrele morminte pictate), "Vetluna" (Vetulonia), "Felathri" (Volaterrae; Volterra), "Velzna" (Volsinii; Bolsena) și "Velch" (Volcii; Vulci), precum și orașele actuale Mantua și Bologna sau
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea „evreu” care a intrat în uz în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană („ebreo”), rusă („yevrey”), sârbă, bulgară și greacă („evréos”). În aceste limbi etnonimele provenite din numele ebraic Iehuda („giudeo”, „jid”, „jidov
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
pentru apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea Muncelului din județul Hunedoara. Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină): "Zarmizeghéthousa", "Sarmireg", "Sarmizge", "(colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz", "Sarmazege", "Sarmizege" etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă și latină. După cucerirea Daciei și înglobarea ei
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
1588), mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă. În biserica, cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. În 1609, după ce a devenit domn al Țării Românești, Radu Șerban zugrăvește biserica mănăstirii Comana, punând să se intervină în pictura ce-l reprezenta, prin adăugarea însemnelor domnești. Această pisanie nu s-a păstrat, fiind
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
a fost înmormântat în biserica Sf. Ștefan din Viena. Soțul fiicei sale, Anca, Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, moare în 1627 și este înmormântat în biserica sârbeasca din Raab (azi Györ în Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino. Tot aici va fi înmormântat mai apoi și Constantin, fiul spătarului Drăghici, după cum reiese din inscripția pusă pe mormânt la 1699 de Șerban. Prin aceste înmormântări
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Stoleriu, Eduard Tumagian, Alexandru Tomescu, Mihaela Ursuleasa, Lory Wallfisch ș.a. Se cuvin menționate și numele unor importanți oaspeți străini ca: Emanuel Abbül, Dmitri Alexeev, Yossi Arnheim, Claudi Arimany, Pierre-Yves Artaud, Brigitte Balley, Gabriel Bianco, Daniel Blumenthal, Grace Bumbry, Lorenzo Gatto, Elina Garanča, Richard Galliano, David Grimal, Rivka Golani, Natalia Gutman, Monique Haas, Barbara Hendricks, Misha Maisky, Dominique Merlet. Promovarea tinerilor dirijori și interpreți români face parte din strategia de management a acestei orchestre constituite la rândul său preponderent din valoroși tineri
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
Mihail Sturdza la Neamț (1841), profesor la școala națională din Fălticeni (1842-1843), profesor de științe religioase și limbă elină la școala națională din Mănăstirea Neamț (1843-1846), director la școala națională de la Sf. Trei lerarhi din Iași (1846-1848), profesor de istorie, elină, retorică și filosofie la Seminarul de la Socola (1848-1862) și rector (1860-1862); arhimandrit (1852), luptător pentru Unirea Principatelor, membru în Divanul Ad-Hoc (1857), arhiereu titular de Edessa, Grecia (1862), locțiitor de episcop la Argeș (1862-1865), la 11 mai 1865 numit episcop
Neofit Scriban () [Corola-website/Science/322845_a_324174]
-
domniei lui Mihai Viteazul, Radu Șerban a deținut dregătoria de mare paharnic. Era deținătorul celui mai mare domeniu boieresc individual din Țara Românească la sfârșitul secolului al XVI-lea, stăpânind 71 de sate și alte părți de sate. Soția sa Elina, fiica banului Udriște, îi adusese și ea o zestre însemnată. După moartea năpraznică a lui Mihai Viteazul și scurta domnie a moldoveanului Simion Movilă, Radu Șerban ajuns pe tronul Țării Românești în octombrie 1601, cu sprijinul marilor boieri Preda, Stroe
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
având și funcția de clopotniță. Biserica ridicată atunci, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja domn al Țării Românești. El apare în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Mănăstirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
este o mănăstire de confesiune ortodoxă, aflată în subordonarea canonică a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Mănăstirea a fost ctitorită de domnul Țării Românești Matei Basarab și soția sa Elina, în anul 1632, biserica de piatră a mănăstirii fiind construită între 1642-1646 de același Domn și sfințită la 3 aprilie 1646. Mănăstirea este situată în partea de sud a localității Plătărești din județul Călărași, pe o terasă a râului Dâmbovița
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a clădirilor ansamblului monahal a fost următoarea: casa domnească, clopotnița veche, zidul de incintă, chiliile și ulterior biserica mănăstirii. Mănăstirea avea să capete o zestre considerabilă atât de la ctitor dar și de alți donatori. Pe lângă Matei Basarab și soția sa, Elina, o serie de boieri ca pitarul Mitrea sau clucerul Albu, călugări și mireni, „"cinstiți și socotiți svetnici, dregători și judecători a toată măsura, tocmitorii țării și tuturor boierilor mari sau mici"”, au făcut danie Mănăstirii Plătărești moșii, icoane, odoare bisericești
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Mare Mucenic Mercurie și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de facto", contrar voinței ctitorilor și anatemei patriarhale din 1641. Cel mai probabil acesta a fost mecanismul folosit și în cazul Mănăstirii Plătărești, care începând din momentul respectiv va avea egumeni greci. Portretele ctitorilor domnești, Matei Basarab și soția sa Elina, vor fi șterse din tabloul ctitoricesc iar veniturile sale vor lua drumul Ierusalimului. Diferitele surse disponibile în prezent menționează ca prim stareț al Mănăstirii Plătărești trei nume de călugări: "Platara" (grec), "Nichifor" (grec) și "Vasile" (român). Varianta "Platara" (Plastaras) este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Pe drumurile Orientului”, 23 noiembrie. - „Pavilionul național al României la Expoziția din New York”, 13 decembrie. 1939 - „Impresii din America”, 21 iulie. - «Bucarest» (limba franceză), 24 august. - „Afirmarea românească peste ocean”, 31 august. 1940 - „Pe marginea pădurii getice”, 21 martie. - „Orașe eline și sate getice”, 30 mai. Articole biografice
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
1987). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Urmare a toamnei acelorași „boboci” din pitorescul sat Viișoara, cu schimbare de anotimp. Intelectualitatea satului socialist e întărită prin misterioasa apariție a profesoarei de elină Praxiteea. Silvia se teme că va rămâne fată bătrână din cauza fluctuației de cadre, apriga Varvară, președinta Cooperativei, e preocupată să stopeze exodul masculin spre fabrică, convingându-l pe directorul acesteia să-i construiască sere, iar Toderaș, în opoziție, nu e
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
bunicului. Bunicul lui Ștefan a fost Fănuță, de la care își va trage și numele de familie. De altfel, Ștefan se semnează fie „Ștefan "sin" Ioan starostea”, fie „Fănuță "sin" Ioan starostea”. În anii copilăriei va trăi cumpătat și va învăța elina de la dascăli greci. Pe la 1800 scrie prima sa cronică, intitulată „Domnia lui Constantin vodă Hangerliul”. După vârsta de 15 ani Ștefan va pleca de la casa părintească încercată de greutăți și lipsuri, intrând în slujba clucerului jurist Ștefan Conduratul, de la care
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
al asociațiilor ortodoxe de tineret din România (1998-2002). În cariera didactica a fost: asistent asociat la catedră de Formare duhovniceasca (2002-2003); asistent titular (2004-2008) la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică; lector titular la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică și Limba Elina (2008-2011) din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Albă Iulia. Recalibrează viziunea și practica pedagogic-universitară prin inserții personale și calde în calitate de profesor și prieten nedisimulat al Patristicii și al studenților din Facultatea de Teologie din Albă Iulia. Studiile publicate și cercetările întreprinse
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
este un lăcaș de cult ortodox din România care aparține de Arhiepiscopia Râmnicului. Este situată în satul Bistrița (comuna Costești) din județul Vâlcea. Mănăstirea a fost ctitorită de Matei Basarab și soția sa Elina, iar biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Ansamblul monahal a fost declarat monument istoric și inclus pe lista monumentelor arhitectonice de importanța națională având . Din anul 1999 Arhiepiscopia Râmnicului a transformat așezământul în mânăstire de maici, în prezent
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
asistat la ceremonia înmormântării lui Matei Basarab, consemnează că acesta a cerut pe patul de moarte să fie îngropat la Amota, dar urmasul său, Constantin Șerban, dădu ordin să fie înmormântat în exonartexul bisericii voievodale din Târgoviște, lângă soția sa Elina și fiul lor Mateias. Până la urmă, osemintele sale au fost transportate la Arnota, „așa cum și-a dorit-o din viață”, de voievodul Mihnea Radu III, ca urmare a invaziei turco-tătare din 1658, când i s-a profanat mormântul. Frumoasa piatră
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
primei icoane menționează că ea a fost pictată de „Stroe din Târgoviște” în 1644, în timp ce stareț al mănăstirii era Serapion, donator în același timp al icoanei; pe celelalte două se menționează că au fost donate de Matei Basarab și doamna Elina. Similitudinea stilului dintre icoane și pictura murală a dus la concluzia că autorul acesteia a fost același Stroe din Târgoviște, ipoteză avansată de Teodora Voinescu în „Istoria artelor plastice în România”. În orice caz, ansamblul de pictură a fost executat
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
ocrul arhitecturilor și verdele pământului. În ceea ce privește tabloul ctitoricesc, pictorul a respectat tradiția după care voievodul primește învestitura prin mâna lui Dumnezeu, ieșind din norii" Portretele fin cizelate au o expresie spiritualizată și aproape imaterială. Astfel chipurile lui Matei Basarab, Doamnei Elina și «vornicului» Danciu, de o parte, și restul familiei, primele fiind idealizate și fiind opera lui Stroe din Târgoviște în timp ce la celelalte se simte efortul de a realiza asemănarea prin accentuarea trasaturilor. De pildă, atât Preda Brâncoveanu, cât și fiul
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]