421 matches
-
despre integrarea noastră în ritmul european. Restul rămâne în rama timpului. Cineva ar putea să spună că e un joc excesiv, dar mai bine mai mult decât nimic. Pe masa fiecărui parlamentar român ar trebui să existe o antologie de elocință politică tradițională, lectură mai instructivă pe timpul ședințelor, decât presa, somnul și telefonul. Totul se învață, spre a nu rămâne etern la nivelul Struțocămilei din adunarea politică a Istoriei ieroglifice. Lovită grav de degenerescență, retorica parlamentară de azi, la noi, e
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
e parlamentarul, nou și el. Violența e pentru el măsura calității. Și încă n-am spus tot. Excepții sunt, dar atât de neobservabile încât nici nu mai pot contribui la sublinierea fenomenului generalizat. Dacă nu se instituie un curs de elocință pentru parlamentari, atunci ce e de făcut pentru generația tânără, lăsată pradă dezmățului verbal, mustind de argotisme ,nașpa"? Spre exemplu, un târnăr parlamentar, deși jurist, habar nu are de retorică. Emite însă, cu suspectă ușurință, insulte colorate, arborând o enervantă
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
i le ia în bătaie de joc și chiar prietenii îl condamnă. Mai există azi măsuri punitive pentru cei care rostesc prostii și minciuni de la tribuna parlamentului, ori, în învățământ, ex cathedra? Cât despre ethos, pathos și logos, norme ale elocinței creatoare de convingeri, nu se mai poate vorbi. E un noroc că figurile retoricii au fost recuperate de hermeneutica literaturii. Virtuți și structuri ale retoricii au fost altădată angajate în polemica literară de calitate, dar puțini le mai cultivă acum
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
dar puțini le mai cultivă acum. Pentru cine știe ceva din istoria retoricii, acceptă că arta de a convinge, vorbind frumos, a cunoscut, periodic, faze de decadență. Dar a regenerat, după ce au fost îndepărtate cauzele morale, sociale și politice. Atunci elocința și-a recăpătat demnitatea și rolul social absolut necesar, de influențare pozitivă. S-a spus recent că ,retorica renaște când ideologiile se năruie". Comunismul s-a năruit, dar retorica n-a renăscut încă. Vinovate se fac ruinele neextirpate. Din neagră
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
în condiții de libertate. Să nu mai auzim formula sceptică a libertății de a vorbi în zadar. Libertatea rău folosită e suicidară. Să nu ignorăm, deci, consecințele. Nu că aș vrea să dau cuiva dovezi de cultura mea în istoria elocinței, dar ni se pare că e instructiv, pentru că e actual, cel puțin în parte, conținutul Dialogului despre oratori lăsat de Tacitus. Disputa pleacă de la păreri împărțite despre preeminența, ca eficiență, a oratoriei în fața poeziei. Cea dintâi ar însemna acțiune, iar
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
și o disciplină a gândirii, valoarea primejduită, dacă nu chiar pierdută. Deși specializarea strictă a dus la despărțirea retoricii politice de cea judiciară, de cea a științelor și de oratoria sacră, nevoia de a se studia organizat valorile generale ale elocinței, măcar în facultăți, dacă nu și în licee, se resimte din ce în ce mai acut. Ruinarea comunicării verbale la care asistăm, excesiv manipulați de imagine, ne obligă să nu rămânem datori față de generațiile în formare, amețite de retorica vizualului și de semnele materiale
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
are dreptul să-și spună părerea despre o operă de artă, dar nu trebuie ținut cont de părerea oricui. În materie de gust, nu există egalitarism." Întrebat despre preeminența verdictului sau a stilului, criticul de film Valerian Sava spune: ,Primează elocința percepției și a expresiei critice, fără de care arta comentată n-ar prinde corp public, n-ar exista. Știm că foarte mari critici au făcut erori de evaluare incredibile și impardonabile, dar eliminatorie la examenul din branșă este proba stilului." La
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
Buc., 1996, p.188). în sintaxa logică, sofismul nu are valoare de adevăr cu toate că simulează (corectitudine aparentă) principiul identității, al non-contradicției, al terțului exclus și al rațiunii suficiente, aceleași relații dintre propoziții (contradicție, contrarietate, subcontrarietate, subordonare) și se formulează cu elocință ca dilemă, ca tautologie, omonimie etc., de unde și subtilitățile imputate lui. Alomorfismul sofismului se vede în limbaj, în argumentare, în relevanță, în apel la autoritate și în atacul la persoană. Venind din perspectivă dionisiacă, sofiștii vor cuprinde în retorica greacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu asalt televiziunile și se proclamă drept marii autori ai nației. Teoria ar fi hazlie dacă n-ar fi prostească din cale-afară. Ea s-a născut, după mărturisirea autorului, într-o șuetă la cafea cu Luminița Marcu; aceasta, fascinată de elocința mai maturului Virgil, l-ar fi îndemnat, precum Vidra pe Răzvan: ,Dar de ce nu scrieți despre toate acestea?" Cum ardeleanul tot ardelean rămâne, punând o distanță respectabilă între vorbă și faptă, Virgil s-a ales și cu eticheta de ,laș
"Oierii" lovesc din nou by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10818_a_12143]
-
în regate; sute de regate și-au anulat granițele pe bulevardul din centrul Bacăului, închis pe flancuri ca să alcătuiască perimetrul unei esplanade în fața scenei, spre a fi văzută și ascultată (nu auzită) Maria Șalaru care aducea pacea și fericirea muzicii. Elocința cea mai adevărată a recitalului Mariei Șalaru și înfloririi scenei de frumoșii fermecători „bobocei” de la Bacău a fost năzuința umană de viață și de iubire, nimic mai mult, nimic mai presus - se ilustra aceasta în oglinzile privirii fiecăruia dintre spectatori
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
în Franța”. Donație către Academia Română La 4 februarie 1931, în „Însemnări politice”, Grigore Gafencu nota: „Ieri, ședință de doliu, la Cameră, pentru Ber-thelot. Vorbesc toți șefii - Cicio, Mironescu, Duca, Goga, Iorga, Lupu, George Brătianu, I. Th. Florescu! O revărsare de elocință pompoasă - de dureroase banalități. Românul are simț critic. Nu are însă măsură. Singurul original - nici banal, nici pompos - uimitor ca întotdeauna Iorga. Începe prin a bate câmpii, ca de obicei. Atacă pe cei care la Iași nu au vrut lupta
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
Prea bine se știe, nu-i o noutate, Școala este templul elocinței, al dăruirii esențelor și-al maturizării. Este foarte adevărat, în timpul studiilor noastre liceale, școala a fost ruptă de religie, dar profesorii noștri s-au străduit să cultive în inimile noastre inocente rigoarea, perseverența, sobrietatea, decența, respectul pentru cei din jur
Dedic acest eseu în amintirea foştilor noştri profesori şi foştilor noştri colegi, promoţia 1965! [Corola-blog/BlogPost/93331_a_94623]
-
era la fel de amuzată și de jucăușă cum Îmi păruse la Început, o undă de melancolie ostenită se simțea dincolo de curgerea sa egală, modelată În ore lungi de catedră. Nu se schimbase foarte mult față de anii În care umplea amfiteatrele cu elocința, umorul și știința sa de carte. Îl știam bine pentru că, de vreo câteva ori, asistasem incognito la cursuri, atras de entuziasmul cu care refereau despre prestațiile lui eclatante cohortele de studenți seduși, după cum mi-am dat seama, de maniera liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
carnea asta o să ajungă să-i sature pe toți și era amar amar de mi se răsucea limba În gură) — ... conticuer omnes intentique ora tenebat inde toro pater Aeneas sic orsus ab alto, ce profesor era Graur, ce ținută, ce elocință, domnule, exista pe atunci o onoare a profesiei, nu mișca unul la ora lui, Îi sorbeam cuvintele și el scanda infandum regina jubes renovare dolore... na, c-am uitat cum era mai departe țdupă atîția ani parcă nici nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
astfel de enciclopedie presupunea o discreție absolută, Întrucît trebuia evitată orice pornire vanitoasă și de asemenea preîntîmpinată orice tentativă de pervertire.PRIVATE Nu mai puțin bizar decît modul de lucru era stilul lor, un amalgam neverosimil de lapidaritate enciclopedică cu elocință biblică. De pildă, o informație anostă peste care am dat acum În carnetul meu, Întocmai cum mi-o notasem acolo, pe un spațiu de cîteva alineate, era atît de densă, Încît, În sprijinul aceluia care o citea, apărea deodată, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
scrisori de la Amy. Atunci înseamnă că știți foarte bine ce trebuie să vă spun. Nu le-am citit. Mi-am aprins o țigară ca să-mi acord un mic răgaz. Nu prea știam cum să-mi abordez misiunea. Frazele pline de elocință pe care le pregătisem, patetice sau indignate, păreau cu totul deplasate aici, pe Avenue de Clichy. Deodată chicotit: — Groaznică sarcina asta a dumitale, nu? — Mde, nu prea știu, i-am răspuns. — Păi uite ce e, dă-i drumul, ca să scapi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
există la fel de puțin din punct de vedere substanțial și că nu sunt decât o virtualitate de care trebuie să râzi... Onorurile? Ce să faci cu ele? La ce bun să-ți consacri existența participării la concursuri, câștigării unor premii de elocință sau de retorică, de poezie sau de gimnastică? Ți se schimbă viața în esența ei dacă ești cunoscut sau recunoscut când traversezi piața publică, când treci pe străzile cetății sau întârzii în fața tejghelei negustorului de pește? Panglicile, medaliile și titlurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
aceea elenismul și adepții săi își ascuțiseră ghearele și făcea ravagii printre mințile tinere, neexperimentate. După un timp însă arhiereul se schimbase în așa măsură încât era de nerecunoscut. Furia îi întunecase mințile și de aceea vedea dușmani peste tot. Elocința pe care o știam cu toții în predicile sale se transformase într-o învălmășeală de cuvinte greu de înțeles. Divagațiile sale în predici mergeau până într-acolo încât aducea în discuție răfuieli personale cărora le dădea conotații negative, în defavoarea dușmanilor proprii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
se are pe sine drept proprie apărare: are frumusețea corporală care indică ce repere trebuie să caute admirația în viața unui om; are deopotrivă o frumusețe sufletească ce repudiază orice ajustare, substituire, copie, fiindcă are propriile reflecții ale educației și elocința unui comportament la nivelul purului spirit. Firește, a candidat nu o singură dată pentru diverse posturi și funcții, iar de cele mai multe ori a învins. Este unul dintre profesioniștii care nu dau arme adversarului. Prima ei dragoste e viața! Nu va
CORINA MARTIN. SPERÂND ÎN CANATUL FERESTREI IEŞIREA SOARELUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363844_a_365173]
-
care se confruntă sunt de natură duhovnicească, cu mult mai dificil de diagnosticat și de tratat (cap. 22). Singurul medicament de care dispune preotul în această privință este rugăciunea, cuvântul, sfatul și predica. Pentru aceasta este atât de necesară arta elocinței, în care Sfântul Ioan Gură de Aur a rămas neîntrecut, atât atunci când era avocat laic cât și ca Arhiepiscop (Patriarh) al Constantinopolului. El compară plastic confruntările retorice cu adversarii cu lupta dusă pe câmpurile de bătălie militare, cu armele ostășești
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Drept pentru care, preoția este harisma dumnezeiască și diaconia potrivită îngerilor. Se săvârște pe pământ, dar are ordinea cetelor îngerești. Motiv pentru care nu se permite să fie dorită de oameni lipsiți de calitățile necesare: iubirea către turmă, râvnă, smerenie, elocință didactică, capacitate administrativă. Responsabilitățile clericului sunt foarte grele, fiindcă acesta își asumă lucrarea mântuirii sufletelor păstoriților. Despre toate aceste calități serioase vorbește lucrarea Sfântului Ioan Hrisostom, „Cuvinte despre Preoție”. Abordând în cele ce urmează, latura duhovnicească ce se desprinde din
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
1991) Petit Larousse illustre dă următoarele semnificații noțiunii: pauvoire-capacitate, posibilitatea de a face ceva, de a începe o acțiune, de a produce un efect; autoritate, putere de drept sau de fapt, putere asupra unor lucruri, a abuza de putere, puterea elocinței; mandat, posibilitatea de a acționa asupra cuiva; autoritate constituită, guvernământul unei țări, a prelua puterea, puterea temporară, guvernul civil al unui stat. Oportunitatea argumentației expunerii (dezbaterii) unui asemenea subiect, atât de complex și contradictoriu - nu atât în mecanismul funcționării lui
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
afirmat ca mare orator în prima jumatate a secolului XX și s-a impus în chip deosebit ca diplomat de talie internațională. S-au întâmplat cazuri, cum a fost acela din Camera Comunelor din 1937, când parlamentarii englezi - vrajiți de elocința diplomatului român - au cerut lui N. Titulescu să repete discursul în limba engleză. * Titulescu a fost un politician al păcii, militând în favoarea bunelor relatii cu vecinii. El a optat pentru restabilirea relațiilor cu Uniunea Sovietică, dar protejând granițele României. De
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
asupra diplomației românești într-o perioadă de mari schimbări și turbulențe într-o Europa ce trecuse deja printr-o conflagrație mondială și care încă nu își putea găsi liniștea. * Fluent în mai multe limbi străine, se impune foarte repede prin elocința, eleganța discursurilor, ușurința cu care își expune liber părerile și mai ales pentru sinceritatea și determinarea de a-și urmări principiile și de a le transpune în acțiuni în cadrul activităților sale. Este deopotrivă admirat și invidiat de către oameni politici din
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
aceea era, nici mai mult, nici mai puțin, a Anei Blandiana. Acelși sentiment l-am încercat, pentru o clipă, întâlnind lumina calmă a privirii Doamnei Elisabeta, în casa Doinei Maiseleș. Povestesc toate astea, ca să-mi justific, într-un fel, curajul elocinței mele vizavi de Doamna Muzicii lui Schopin. ...La Cluj, în ceața ca o canava de poveste, în seara aceea de toamnă din studenția mea, gazdele ne-au dus pe Dealul Feleacului, și ne-am oprit mai sus, pe șosea, era
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]