211 matches
-
definim punctele de trecere. Am considerat că putem distinge trei puncte de vedere "teoretice" relativ distincte asupra practicilor culturale: primul caută să dezvăluie, apoi să denunțe mecanismele de alienare și dominare culturale; cel de-al doilea dezvoltă aspectul integrator și emancipator al culturii; ultimul adoptă o perspectivă nici pozitivă, nici negativă, considerând că practicile participă la producerea simultană a identităților individuale și colective. Teoriile critice Alienarea Karl Marx dezvoltă câteva noțiuni fundamentale, printre care alienarea ocupă un loc privilegiat. Deși el
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe modurile multiple de consum cultural, care nu pot fi reduse la o inculcare, intoxicare sau dominație. Când Bourdieu atacă industriile culturale, se înscrie în linia criticilor neomarxiști ai Școlii de la Frankfurt, negând populațiilor slab școlarizate orice capacitate civilizatoare și emancipatoare. El denunță cultura mediatică și televizuală, asimilând-o unei culturi dominate economic, "la ordinele capitalului" (1996). • Supraestimarea dominației După Grignon și Passeron, raporturile de forță între grupurile sociale nu dau cheia înțelegerii raporturilor simbolice și a conținuturilor culturii. Primele nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare a robilor țigani de pe moșiile boierești. Căci, dacă mulți boieri, după cum afirmă M. Kogălniceanu, „au respins orice despăgubire acordată lor de legiuirea emancipatoare”, Panaite Balș, proprietarul Torceștilor și al Blăjărilor în acest timp, întocmește o strictă evidență în vederea obținerii despăgubirii preconizată de lege. Aflăm că la data respectivă se găseau la Torcești 183 suflete de țigani, iar la Blăjeri 165, fiecare ins fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau printr-una social-democrată, mai apropiată de politicile protective. Eu consider că diferite probleme trebuie abordate contextual, respectiv utilizând anumite politici. De pildă, pentru o femeie în vârstă, săracă, aflată la limita subzistenței, politicile sunt mai curând sociale, protective, decât emancipatoare 2. La nivel de discurs, poate fi influențat de un curentcultural important, de pildă, cel poststructuralist, iar din analiza criticilor feministelor poststructuraliste aduse identității am văzut că, în plan politic, a adopta o astfel de perspectivă este cel puțin riscantă
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
extravertit sau introvertit, fără ca aceasta să condiționeze valoarea realizărilor, deoarece forța de atracție a rezultatului activității modelează receptorul în sensul operei sale. Prin urmare, motivația operei este de fapt realizarea unui echilibru conceptual cu receptorul, căruia i se propun alternative emancipatoare pentru a i se induce o schimbare de orizont. Prin faptul că sînt realizări individuale, filozofia și poezia ar părea că nu intră în sfera obiectivității și, prin aceasta, a realității propriu-zise. Analizînd însă coordonatele obiectivității, se poate constata că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
memorie", înființat în 2004, care-și asuma obiectivul de a lupta împotriva discriminărilor care-i afectează pe "copiii sclaviei și ai colonizării" și se prezenta astfel: Aspirația noastră este să ne folosim de toate instrumentele necesare pentru difuzarea unei cunoașteri emancipatoare, participând la construirea identităților individuale și colective". Nu suntem aici foarte departe de rolul jucat efectiv de datoria de memorie. După evenimentele din suburbii din noiembrie 2005, același Colectiv adaugă totuși la titulatura inițială "Datoria de memorie" pe cea de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
minciunii instaurate de sistemul colectiv al relațiilor de proprietate, care compromit gîndirea și acțiunea autonomă, ce nu se pot sustrage dictatului inevitabil al mecanismelor dominației totalizante. Pentru a rezista în fața violenței societății și a-i opune propria exigență etică și emancipatoare, individul ar trebui să facă precum baronul Münchhausen care se scoate din mlaștină tră-gîndu-se de propria-i perucă. Așa cum arăta Adorno, "de dragul posibilului, individul trebuie să conceapă chiar și propria-i neputință". Contradicția, ca și refuzul sistemului sunt cultivate insistent
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
În aceste condiții, ce-a mai rămas din jocurile delicate și poetice ale iubirii? La ora pornografiei și a sexologiei, nu mai avem, declară dezamăgiții permisivității, decât un erotism hiperrealist și obsesiv, dezumanizat, văduvit de dimensiunea relațională cu celălalt. Logoreea emancipatoare și hedonismul cultural și-au dat mâna pentru a ruina conținutul afectiv al sexualității, reducând-o la nivelul unei deprinderi tehniciste, la niște relații contractuale jalnice și depoetizate, golite de imaginație și de afect 48. În vreme ce „dezerotizarea lumii” și impersonalitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
atât de veche: ale cui vieți vor avea importanță politică și ale cui interese vor fi servite prin procesul decizional democratic? Și poate că va ridica și problema referitoare la tipul de democrație posibil în secolul XXI, reînviind astfel impulsul emancipator al mișcărilor sociale feministe. Notetc "Note" 1. În unele părți ale fostului bloc sovietic, rata șomajului în rândul femeilor a ajuns la 80 de procente după democratizare. Acum, majoritatea femeilor din Rusia rămân în afara forței de muncă salarizate. 2. În
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Stăruința în neutralitate față de origini pare să aibă explicația într-o vină a pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă funcția primară pentru a lăsa locul liber unei ipotetice condiții emancipatoare, atribuită, prin relaționarea consumator-producător, celor care li se interzisese anterior accesul în Agora, deschizându-li-se de acum drumul către Piață. Chiar și pervertirile noționale nu au rezolvat inadecvarea din conținutul Economiei raționaliste, de natura adversității părților implicate în ecuație
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o lectură critică a procesului de educație, se poate realiza o distincție obiectivă față de sistemul instituțional de educație și se poate proiecta o strategie de emancipare a celor educați. Motiv pentru care această direcție s-a mai numit și pedagogie emancipatoare. Numele cele mai importante din pedagogia timpului și-au legat opera de această deschidere care a marcat teoria și practica educației. S-a dezvoltat îndeosebi ca o activitate socială de asistență a grupurilor marginale, ca o practică de combatere a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Transformându-se într-un adevărat "avocat al modernității", filosoful german va apăra ceea ce el consideră a fi elementele "progresive" ale modernității, în timp ce îi va critica elementele opresive sau destructive. Habermas valorizează modernitatea timpurie și teoriile moderne de factură critică și emancipatoare, în timp ce critică cu putere orice teorie orientată împotriva Iluminismului, așa-zisele "false programe ale negării culturii", pe motiv că ar fi periculoase din punct de vedere teoretic și politic. Indicând diferitele sensuri ale termenului "modern" (de la utilizarea sa de la sfârșitul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scrieri, cei doi filosofi au căzut de acord că prejudecata și precomprehensiunea conținute de tradiții, de la care pleca Gadamer pentru a întemeia cunoașterea, nu sunt chiar atât de deosebite de cele trei categorii de interese (tehnic sau instrumental, practic și emancipator) înrădăcinate în istoria omului care muncește, decide și vorbește. Habermas de aici pornea în construcția sa antropologică. Legăturile cunoașterii cu aceste interese sunt marcate de frecvente reprimări și de tot atâtea reconstrucții ale dialogului. Însă analizele despre interese făcute de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
gadameriană a tradiției acționează în interpretarea directă a faptelor, critica ideologiei acționează prin reflecțiile efectuate pe interpretări. Motivul provine din faptul că ea anticipează eliberarea omului de alienările prin care trece. De aceea, Habermas a trebuit să accepte că interesul emancipator, specific științelor sociale critice, se manifestă pe fondul reinterpretării creatoare a moștenirilor culturale, preconizată de Gadamer. În felul acesta se anticipează o comunicare fără obstacole, fără constrângeri instituționale sau alte violențe. Cei doi filosofi își apropie demersurile. Ei se înscriu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și umanitate un război la limita dintre lege și moralitate) din Die Zeit, iunie 1999, în care septuagenarul filosof își exprima aprobarea sa față de războiul declanșat de NATO și americani în Balcani. Cum se poate ca un adept al interesului emancipator prin cunoaștere să militeze pentru război?! În condițiile globalizării noului capitalism mai vorbim despre "războaie drepte și nedrepte?". Punctul de joncțiune al criticii ideologiilor cu hermeneutica tradiției ar putea să fie hermeneutica sensului ființei, dezvăluită de legăturile dintre prejudecăți cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
poartă numele de rațiune și a continua în toate situațiile să sanctificăm acest Nume. Din fericire, rațiunea critică nu a fost niciodată copleșită de auto-mitologizarea rațiunii, rațiunea deschisă a putut mereu să secrete antidoturile care să neutralizeze raționalizarea, iar aspirația emancipatoare, care se găsește la originea greacă și umanistă a rațiunii, a refuzat să se lase sufocată de rațiunea instrumentală. Începînd cu sofiștii greci și, mai tîrziu, începînd cu Occam și Montaigne, rațiunea s-a slujit de aptitudinea sa critică de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu urmărirea unor scopuri juste în viața morală și politică. Subiectul legitim se constituie din această ultimă sinteză". (Lyotard, 2003, pp. 54-55) Această constatare tehnică a unei stări de fapt, din partea lui Jean-François Lyotard (de parcă nu postmodernismul a delegitimat funcția emancipatoare a educației), nu face decât să accentueze încă o dată gravitatea și urgența problemei. Sintetizând, putem afirma că avem nevoie de un nou Humboldt, adică de o reconstrucție a educației ca paideia (sau Bildung), ceea ce înseamnă că avem nevoie de un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Cu toate că termenul "teorie critică" a fost asociat inițial cu Școala de la Frankfurt, care își extrage multe din ideile sale din dialogul cu marxismul ortodox, el este de asemenea puternic asociat cu postmodernismul, o perspectivă care este profund suspicioasă în ceea ce privește pretențiile emancipatoare ale marxismului clasic. În Capitolul 7, Richard Devetak explică turnura postmodernă în științele sociale luând în considerare scrierile lui Derrida, Foucault și Lyotard, și analizează influența acestora asupra relațiilor internaționale începând cu anii '80. Critica sa la adresa "proiectului Iluminist" al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale. În primul rând, ea evaluează problema epistemologică, descriind modul cum a fost acceptată în relațiile internaționale distincția lui Horkheimer între concepțiile tradiționale și cele critice asupra teoriei; și în al doilea rând, elaborează legătura între teoria critică și teoria emancipatoare. Rezultatele acestei examinări au scopul de a dezvălui rolul intereselor politice în formarea cunoașterii. După cum a spus Robert Cox (1981) succint și faimos, "teoria servește întotdeauna cuiva anume și unui scop anume". Ca o consecință, teoreticienii critici internaționali resping ideea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
structurează judecățile noastre etice, într-un efort de a genera o potrivire mai coerentă între modelele de gândire și formele de organizare politică, și fără a se baza pe un set de principii etice abstracte. Sarcinile teoriei critice ca teorie emancipatoare Dacă teoriile orientate spre rezolvarea problemelor adoptă o metodologie pozitivistă și sfârșesc prin a reafirma sistemul predominant, teoriile critice sunt susținute de tradițiile hermeneuticii și ale Ideologiekritik. Teoria critică internațională nu este preocupată doar de înțelegerea și explicarea realităților existente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și are legătură cu nevoia de a dezvolta o evidență a originilor și evoluției statului modern și a sistemului de state. Cea de-a treia este dimensiunea praxiologică referitoare la posibilitățile practice de a reconstrui relațiile internaționale pe linii mai emancipatoare și mai cosmopolite. Efectul general al teoriei critice internaționale și contribuția sa majoră la studiul relațiilor internaționale constau în concentrarea asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Dimensiunea normativă: critica particularismului etic și a excluderii sociale Una dintre asumpțiile filozofice cheie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1989) și Maclean (1981), înțelegerea schimbării ar trebui să fie o funcție centrală a oricărei teorii a relațiilor internaționale. Deci, cu scopul expres de a analiza potențialul de transformări structurale în ordinea mondială, teoria critică internațională identifică și examinează forțe "emancipatoare contrahegemonice". Forțele contra-hegemonice pot fi state, cum ar fi o coaliție de state ale "Lumii a Treia" care încearcă să răstoarne dominația țărilor "din centru", sau o "alianță contra-hegemonică de forțe la scară mondială", cum ar fi sindicate, organizații non-guvernamentale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
propozițiilor și legătura dintre cunoaștere și putere dar au insistat că unele criterii erau necesare pentru a distinge afirmațiile de cunoaștere plauzibile de cele neplauzibile, și că fără principii etice minimale asupra cărora s-a căzut de acord, acțiunea politică emancipatoare ar fi imposibilă. Mark Hoffman a caracterizat această diferență dintre moderniști și postmoderniști în termeni de distincție între "antifundaționism" și "fundaționism minimalist" (1991: 169-85). În ciuda acestor diferențe importante, primul val al teoriei critice a avut un puternic caracter metateoretic sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care organizarea politică, mai ales statul suveran, a fost justificată moral; sarcina sociologică de a înțelege cum comunitatea morală locală, națională, globală se extinde și se restrânge; și sarcina praxiologică de a sesiza constrângerile și oportunitățile ce condiționează acțiunea politică emancipatoare (1992a:92-4). Nicăieri nu este susținută cu mai multă energie și rigoare cea de-a doua dintre aceste sarcini decât în cadrul constructivismului. Explorarea evoluției și impactului bazelor normative și ideaționale ale societății internaționale este capitalul constructivismului, iar dialogul dintre constructiviști
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
americană, ideile întemeietoare potrivit cărora constructivismul se bazează pe o ontologie socială radical diferită de cea a raționalismului, că studiul normelor, ca fapte sociale, necesită o metodologie interpretativă, și că din importante puncte de vedere constructivismul era legat de proiectul emancipator al teoriei critice. Faptul că aceste angajamente continuă să fie importante pentru constructivismul non-american sugerează că o nouă manifestare a "diviziunii atlantice" ar putea fi pe cale să apară. Traducere de Cristina BOBU Capitolul 9 Feminismul Jacqui True Rupând tradiția legăturilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]