260 matches
-
al științelor vieții, de la nivel de structură genică până la ecosistem, abordând apariția trăsăturilor adaptative și non-adaptative din perspectiva schimbărilor genetice influențate de mediul ecologic (Weiner, 1995). 1.1. Ce este evoluția? Grupuri de organisme, cum ar fi populații sau specii, emerg prin diviziunea unor populații și specii ancestrale, iar aceste grupuri descendente vor evolua apoi independent, în încercarea de adaptare la contextul ecologic, deci de a găsi un optim interacțional cu factorii de mediu. Dintr-o perspectivă de lungă durată, evoluția
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1982), Cultura relațiilor interpersonale, București, Editura Politică. Abstract Whether because we can always learn new things about them, either because there will always be processes / events / new dimensions (which have not been hitherto studied) when society transforms and new dilemmas emerge, or because there is always the possibility of degradation, ugliness, compromise, forgery or, conversely, that of their consolidation, beautification, amplification, interpersonal relations is and will remain an open, challenging, rich and crucial research issue. In a society focused on speed
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
El dezvoltă ideile de agenți adaptivi, reguli și emergență și, în final, propune un model software numit ECHO care se bazează pe situri, resurse de calcul și stringuri și pe care îl utilizează pentru a arăta, prin exemple simple, cum emerge o organizație complexă. În opinia sa, suntem încă departe de o teorie a sistemelor adaptive complexe dar care s-ar putea baza în viitor pe interdisciplinaritate, experimente pe calculator, principiul de corespondență (Bohr) și o matematică a proceselor competitive bazate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
multiagent au dus la un progres rapid în anii 90 către așa numita inteligență comportamentală, în care, conform lui R. Brooks (1991), inteligența este produsul interacțiunii dintre un agent și mediul său. În plus, Brooks afirmă faptul că „comportamentul inteligent emerge din interacțiunea dintre comportamente mai simple, dar diferite între ele.” (Brooks, 1991, p. 1419). Aceste comportamente interacționează între ele în moduri diferite. De exemplu, un comportament poate decurge din outputul altui comportament. Aceste comportamente sunt organizate în ierarhii multinivel, în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
1998) prevede o modalitate prin care se extinde capacitatea de a interacționa cu aceste sisteme în timpul simulării. Astfel, în cursul unei simulări participative, fiecare utilizator poate juca rolul unui sistem individual și poate vedea cum comportamentul sistemului ca un întreg emerge din comportamentele individuale ale agenților. Astfel de medii virtuale promovează cooperarea, coordonarea și negocierea între agenții controlați de modele comportamentale prefixate (proiectate de utilizator) și care fiind direcționate de om pot urmări anumite scopuri. Comportamentul emergent al modelului și relațiile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
propriile lor reguli ale jocului pentru a efectua și controla tranzacțiile ce au loc între ei. Aceste reguli ale jocului nu sunt stabilite în prealabil, dar ele sunt respectate de către noii agenți care intră în economie. Evident că aceste reguli emerg din faptul că ele sunt acceptate de către toți agenții. Controlul respectării regulilor existente se face, de asemenea, prin eliminarea de pe piață a agenților care nu le respectă. În al doilea rând, în economiile de piață, nu se pot anula tranzacțiile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cea care asigură unitatea de vederi în ceea ce privește sistemele adaptive complexe. După cum arată Levin, este esențial să se facă distincție privind nivelul sau nivelele la care selecția are loc. Procesul de dezvoltare animală, de exemplu, este unul în care formele macroscopice emerg din interacțiuni microscopice, astfel că un număr de celule stem se diferențiază printr-un proces orientat de interacțiunile locale, până când se obțin organele și celelalte componente ale organismului animal. Selecția naturală este bazată pe reguli locale de interacțiune, în concordanță
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în concordanță cu consecințele pe care diferitele reguli le au pentru fitness-ul organismului ca un întreg. În economie, un exemplu de mecanism de selecție îl reprezintă ,,mâna invizibilă” a lui Adam Smith, care determină „o ordine socială binefăcătoare care emerge din consecințele neintenționale ale acțiunilor umane individuale” (Levin, 1999). Axelrod și Cohen (1999), într-o lucrare ce a marcat în mod decisiv impunerea Științelor Complexității ca un domeniu științific major al științelor secolului XXI, propun o definiție a sistemelor adaptive
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe termen mediu și lung, este posibil să se obțină anumite predicții asupra comportamentului sistemului adaptiv complex pe intervale mai scurte de timp, care au șansa să fie, uneori corecte. Un CAS este inerent auto-organizator. Ordinea, creativitatea și progresul pot emerge în mod natural din interacțiunile unui CAS; ele nu trebuie impuse din afară. Mai mult, într-un CAS, controlul este distribuit prin intermediul interacțiunilor dintre agenți; nu este deci necesară existența unui agent care să efectueze un control centralizat. Acest lucru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
lucru, termitele nu ascultă de o conducere centrală, nu există arhitecți, constructori, transportatori sau alte meserii necesare în realizarea de construcții umane. Fiecare termită acționează local, într-un context în care celelalte termite acționează, de asemenea, local. Cooperarea dintre termite emerge dintr-un proces de auto-organizare. Dimpotrivă, multe din teoriile tradiționale despre management spun că prin acțiunea unui singur om sau a câtorva oameni se poate organiza și conduce un sistem complex. Chris Langton denumește mulțimea de circumstanțe în care apare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sau îl pot împărtăși cu ceilalți agenți; d) modelele mentale se pot schimba; drept urmare, învățarea, adaptarea și coevoluția sunt posibile în aceste sisteme; e) interacțiunile dintre agenți și dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme; f) comportamentul sistemului în ansamblul său emerge din interacțiunile dintre agenți; g) acțiunile unui agent schimbă contextul altor agenți; h) sistemul poate învăța noi comportamente; i) sistemul este neliniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu; k) predicțiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile; l) ordinea este o proprietate inerentă sistemului și nu trebuie impusă din afară; m) creativitatea și noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului; n) sistemele sunt capabile de autoorganizare. Să facem, în continuare, câteva considerații privind aceste caracteristici pe care le vom și utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
adiacente” bazate pe bucle feedback negative, care au lucrat în trecut. Dar, într-un mediu turbulent, întregul ecosistem poate fi schimbat și nu putem întotdeauna extrapola succesul pe baza experienței trecute. Noi paterne de comportament și noi structuri pot să emeargă și acestea pot să depindă de sau se stabilesc prin noi procese feedback pozitive. În sistemele umane, gradul de conectivitate (dependența sau interacțiunea epistatică) adeseori determină forța feedbackului. Feedbackul aplicat interacțiunilor umane înseamnă influența care schimbă acțiuni și comportamente potențiale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre aceste se influențează una pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cel al bărbaților la anestezice sau femeile metabolizează mai rapid aceste droguri decât bărbații? Pentru moment acest lucru rămâne un mister. Pentru mai multe detalii Gan T.J., Glass P.S., Sigl J., Sebel P., Payne F., Rosow C., Embree P., „Women emerge from general anesthesia with propofol/alfentanil/nitrous oxide faster than men”, în Anesthesiology, nr. 90 (5), 1999, p. 1283-1287. Femeile cărora le place vinul rămân mai ușor însărcinate decât celelalte? Influența consumului moderat de alcool asupra timpului necesar unei femei pentru
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
în pieptul oamenilor de pretutindeni pe măsură ce din ce în ce mai multe spații publice non-formale dispar din viața noastră reală" (2000, p. 61). În lucrarea sa The Virtual Community, el definește într-un mod personalizat și non-formal comunitățile sociale ca fiind "agregări sociale care emerg din rețea atunci când suficienți oameni poartă discuții publice suficient de mult timp, cu suficiente sentimente umane încât să formeze rețele de relații personale în cyberspațiu" (2000, p. 54). O predicție din anii '60 printre primele formulate -, care poate funcționa drept
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
real. Interacțiunile virtuale sunt posibile numai în contextul unei existențe reale concrete, bazată pe un sistem valorico-normativ acceptat și promovat de comunitatea reală în care trăim" (2004, p. 142). Încă nu există computere care să interacționeze între ele. Spațiul virtual emerge din imaginația indivizilor umani pe baza unui suport tehnic. Mai mult decât atât, indivizii care se întâlnesc în spațiul virtual aduc cu ei spațiul și identitatea reale (Gatson & Zweerink, 2004), ca elemente de bază de la care pornesc creațiile comune din cadrul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în măsuri și modalități variate, în funcție de o serie de factori sociali, politici, economici sau de conjuncturi și evenimente istorice singulare. Apariția comunităților virtuale religioase poate fi privită ca o etapă a evoluției formelor de manifestare și de asociere religioasă care emerge natural din comunitățile locale pentru popularea spațiilor virtuale nou apărute în urma dezvoltării rețelei Internet. Întrebați în ce măsură consideră că formele de manifestare religioasă au evoluat semnificativ de-a lungul timpului, subiecții împărtășesc opinii variate, cu o ușoară tendință spre evaluarea acestei
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
subiectiv al inadecvării, iar naratorul recent nu mai are rol demiurgic. "Era postmodernă se va despărți de poetica imitației; pentru romancier nu există nicio semnificație pe care sistemele limbii să o preia ca atare și să o comunice: romanul nu emerge pe fondul unei prezențe a sensului, ci tocmai pe fondul unei absențe a acestuia. Poetica antimimetică duce la o orientare a discursului literar înspre forme ale reflexivității"319. Nu toți teoreticienii literaturii sunt imprudenți în afirmații: Monica Lovinescu laudă intervențiile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
trecem prin filtrul propriilor concepții, poziții sau dispoziții. Această analiză pare mai evidentă dacă ne interesăm nu doar de enunțuri, ci și de cei care le produc. Discursul geoeconomic nu e neutru, cum arată atît Lutwak cît și Nye. El emerge într-un nod de instituții și strategii și se dorește novator și rebel, în sensul de a schimba ordinea discursului și a propune propriile strategii. El se bazează pe o intuiție sensibilă la o schimbare în ordinea și aprehensiunea evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să ofere mai multă fericire popoarelor lor. Așa se întîmplă și astăzi cu adepții puterii economice, care produc o revoluție a mentalităților și a sistemelor preferabilă idealiștilor, în sensul că produc mai multă avuție. 4.3. O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ Emerge un nou sistem mondial, în sînul căruia principalul factor de interacțiune este economia și în care principala amenințare este sărăcia. A deschide ochii asupra acestei noi organizări constituie un pas important în înțelegerea lumii actuale și a modului ei de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
parte, globalizarea financiară, care le permite investitorilor să tranzacționeze mii de miliarde pe zi pe piețele financiare, limitează tradiționala stăpînire de către stat a instrumentelor monetare unul dintre mijloacele esențiale ale suveranității. Astfel, Statul agonizează, iar din acest cîmp de ruine emerge campionul, noul "maestru al lumii" : întreprinderea globală. 4.4.3. Întreprinderea globală înlocuiește Statul ? În anii 1970, întreprinderea globală era descrisă ca o hidră tentaculară, zdrobind sub greutatea ei din ce în ce mai mare statele din lumea a treia și nu numai și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la metode de re-engineering, la inovații, la tehnici comerciale și la licențieri. După celebrele "economii de scară", după fuziuni masive, s-a revenit la metode mai pragmatice și mai umane. Mărimea întreprinderii nu mai este deci singura problemă a globalizării, emerge o competiție mondială ce antrenează o juxtapunere de mastodonți planetari și firme mai modeste dar foarte dinamice. IMM-urile obțin, prin suplețea și flexibilitatea lor, rezultate excelente în raport cu marile organisme, mai birocratice și mai rigide. Superioritatea unei întreprinderi poate, de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
este o diferență între statele unitare (Japonia, Anglia) și cele federale (SUA, Canada, Germania), dar peste tot puterea regională rămîne subordonată celei centrale. De altfel, autoritățile regionale nici nu sunt echipate corespunzător pentru a face față guvernanței economice. Totuși, acestea emerg și ar putea conduce la un fel de directorat regional. Acesta este un sistem de management local și de coordonare pe bază de agenții, asociații, parteneriate public-private care, dincolo de administrația teritorială tradițională, au următoarele caracteristici: Un amestec de coerență organizațională
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
clară între produsele gîndirii și realitate. Ambii poli cultural civilizaționali cunosc și manifestarea unui nou dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin (noi suntem androgini). După o lungă perioadă de lupte patriarhale, la putere pare că emerge principiul feminin, vălul lui Isis este din nou aruncat asupra lumii. De pildă, în Rusia speranța medie de viață la bărbați este de 55 de ani. Și așa se poate explica colapsul sistemului. Dacă a fost posibil colapsul URSS, de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]