260 matches
-
propriile lor reguli ale jocului pentru a efectua și controla tranzacțiile ce au loc între ei. Aceste reguli ale jocului nu sunt stabilite în prealabil, dar ele sunt respectate de către noii agenți care intră în economie. Evident că aceste reguli emerg din faptul că ele sunt acceptate de către toți agenții. Controlul respectării regulilor existente se face, de asemenea, prin eliminarea de pe piață a agenților care nu le respectă. În al doilea rând, în economiile de piață, nu se pot anula tranzacțiile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cea care asigură unitatea de vederi în ceea ce privește sistemele adaptive complexe. După cum arată Levin, este esențial să se facă distincție privind nivelul sau nivelele la care selecția are loc. Procesul de dezvoltare animală, de exemplu, este unul în care formele macroscopice emerg din interacțiuni microscopice, astfel că un număr de celule stem se diferențiază printr-un proces orientat de interacțiunile locale, până când se obțin organele și celelalte componente ale organismului animal. Selecția naturală este bazată pe reguli locale de interacțiune, în concordanță
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în concordanță cu consecințele pe care diferitele reguli le au pentru fitness-ul organismului ca un întreg. În economie, un exemplu de mecanism de selecție îl reprezintă ,,mâna invizibilă” a lui Adam Smith, care determină „o ordine socială binefăcătoare care emerge din consecințele neintenționale ale acțiunilor umane individuale” (Levin, 1999). Axelrod și Cohen (1999), într-o lucrare ce a marcat în mod decisiv impunerea Științelor Complexității ca un domeniu științific major al științelor secolului XXI, propun o definiție a sistemelor adaptive
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe termen mediu și lung, este posibil să se obțină anumite predicții asupra comportamentului sistemului adaptiv complex pe intervale mai scurte de timp, care au șansa să fie, uneori corecte. Un CAS este inerent auto-organizator. Ordinea, creativitatea și progresul pot emerge în mod natural din interacțiunile unui CAS; ele nu trebuie impuse din afară. Mai mult, într-un CAS, controlul este distribuit prin intermediul interacțiunilor dintre agenți; nu este deci necesară existența unui agent care să efectueze un control centralizat. Acest lucru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
lucru, termitele nu ascultă de o conducere centrală, nu există arhitecți, constructori, transportatori sau alte meserii necesare în realizarea de construcții umane. Fiecare termită acționează local, într-un context în care celelalte termite acționează, de asemenea, local. Cooperarea dintre termite emerge dintr-un proces de auto-organizare. Dimpotrivă, multe din teoriile tradiționale despre management spun că prin acțiunea unui singur om sau a câtorva oameni se poate organiza și conduce un sistem complex. Chris Langton denumește mulțimea de circumstanțe în care apare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sau îl pot împărtăși cu ceilalți agenți; d) modelele mentale se pot schimba; drept urmare, învățarea, adaptarea și coevoluția sunt posibile în aceste sisteme; e) interacțiunile dintre agenți și dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme; f) comportamentul sistemului în ansamblul său emerge din interacțiunile dintre agenți; g) acțiunile unui agent schimbă contextul altor agenți; h) sistemul poate învăța noi comportamente; i) sistemul este neliniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu; k) predicțiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile; l) ordinea este o proprietate inerentă sistemului și nu trebuie impusă din afară; m) creativitatea și noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului; n) sistemele sunt capabile de autoorganizare. Să facem, în continuare, câteva considerații privind aceste caracteristici pe care le vom și utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
adiacente” bazate pe bucle feedback negative, care au lucrat în trecut. Dar, într-un mediu turbulent, întregul ecosistem poate fi schimbat și nu putem întotdeauna extrapola succesul pe baza experienței trecute. Noi paterne de comportament și noi structuri pot să emeargă și acestea pot să depindă de sau se stabilesc prin noi procese feedback pozitive. În sistemele umane, gradul de conectivitate (dependența sau interacțiunea epistatică) adeseori determină forța feedbackului. Feedbackul aplicat interacțiunilor umane înseamnă influența care schimbă acțiuni și comportamente potențiale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre aceste se influențează una pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
risca din care transpare o formă de autodepășire. Din acest motiv, modalitatea de utilizare a libertății se impune În funcție de circumstanțe. „Cât pot fi de liber?” și mai ales, „Cum trebuie să mă port când sunt liber?”. Acestea sunt Întrebări care emerg din conștiința morală În situațiile de acțiune ale vieții. Opusul libertății este constrângerea. Constrângerea ca interdicție care impune individului și/sau Cetății norme care-i Îngrădesc sau chiar Îi suprimă libertatea. Dacă libertatea semnifică faptul de „a fi tu Însuți
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să treacă de la jocul de „puzzle” cu elemente concepute la jocul de „lego organizațional”. Ca urmare, păstrează termenul forme organizaționale pentru a denumi cele șapte configurații structurale, dar adaugă un nou termen, pe cel de forțe organizaționale, care desemnează ceea ce emerge din fiecare formă organizațională. Imaginează apoi un pentagon (vezi fig. 11.11) în care amplasează cele șapte forme și forțe structurale. FIGURA 11.11. Se observă că forța centrului operațional este dată de capaciatea de expertiză a profesioniștilor; forța vârfului
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
echitabile ar trebui să tindă spre crearea unor puternice contingențe performanțe-recompense în mintea angajaților, ce duc la viitorul efort și la viitoarele performanțe. Concluzia formulată de Steers este categorică: satisfacția și performanța sunt în sine virtual nerelaționate. O relație substanțială emerge doar atunci când se consideră rolul recompenselor și al împrejurărilor în care acestea sunt acordate. Se deschide în felul acesta calea către corelarea problematicii dintre satisfacție și performanță cu problematica justiției organizaționale. În afara sensului de manifestare a legăturii dintre satisfacție și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deși încă nu au început să scadă în de-escaladare - se exprimă ei metaforic. Inițiatorul ajunge la concluzia că a fost atins un impas și că este mai nociv să continue conflictul decât să-l rezolve. Din realizarea acestui lucru emerg elementele reducerii conflictului sau rezoluția, mai ales dacă și celălalt ajunge la aceeași concluzie (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p.152). # Dar ce determină apariția impasului? Cel puțin patru motive, spun autorii: eșecul tacticilor contencioase (ceea ce în trecut s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru epuizarea emoțională, de 13% pentru depersonalizare și de 9% pentru nerealizarea profesională (Schaufeli, Enzmann, 1998). Alte cercetări (Truchot, 2004) au descoperit că atunci când două serii de măsurători ale burnout-ului și depresiei sunt administrate pe același eșantion, unii factori specifici emerg pentru itemii de burnout și alții pentru cei de depresie. În ciuda acestor date contradictorii, se conturează ideea existenței unor diferențieri între cele două fenomene. În literatura de specialitate am identificat cel puțin două puncte de vedere cu privire la relația dintre burnout
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diversitate de țeluri ale activității econo-mice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"23 . În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare, cum arată O. Lange, activitatea economică își realizează scopurile cu ajutorul tradiției și al mijloacelor stabilite prin aceasta, fără a proceda la o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
7), a omului ca microcosmos (unitatea suflet-trup, II, 12, 11, I, 8, 8,), a posibilității căderii (monadă-diadă I, 12) și revenirii în cer (diadă-monadă II, 17,14) a sufletelor, a comunicării permanente dintre Lumea Sensibilă și cea Inteligibilă. Echilibrul Universului emerge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor) care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor) care conferă viață trupului (muritor) (II, 12, 15-16). 2.2. Acțiunea și funcțiile Sufletului Universal, rezultat al unității contrariilor, în domeniile realității: 2.2.1
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
de-a doua ipostază este vorba despre mișcarea internă, a sufletului, care nu depinde de materie (cel puțin nu în același mod în care se manifestă mișcarea corpurilor în spațiu și timp). Această mișcare, mai subtilă și îndeobște „invizibilă“ nouă, emerge pe alte coordonate. Ea ar putea fi descrisă ca intenție ori atenție, ori privire interioară, ori gând, ori emoție, ori trăire. Mobilul, ținta, „locul“ ori „timpul“ „acțiunilor“ interioare constituie reperele ori centrulacestui tip de mișcare. „Viteza gândului“, a trăirii îi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
unui algoritm de generare, va distruge rețeaua (ori sistemul) prin blocarea ori devi erea dezvoltării naturale, vii. Acest mod de „funcționare“ este viabil, până la un punct, numai în cazul sistemelor artificiale, în speță al tehnologiei. în cazul „sistemelor complexe“ ce emerg natural, privile gi erea unor tipuri de relații și devierea realizată prin impu ne rea lor pentru a „obține“ o coerență previzibilă și măsurabilă sfârșesc prin a omite „restul“ posibilităților de ma nifestare și a controla generarea spontană a legăturilor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pe gram de țesut (exceptând tiroida). Artera renală ajunge în hilul renal, unde se divide în mai multe artere interlobare, care parcurg coloanele Bertin. La nivelul bazei piramidelor Malpighi, artera interlobară se curbează și dă naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
artă de a conduce, inspirată de divin și derivată din principiul Binelui; altele, despre paideia, ca program sistematic de educație, raportat la valori absolute (fac trimitere la analizele lui Werner Jaeger). Acest complex de interpretări, din care putem considera că emerge un imaginar filosofic despre ceea ce am definit a fi politicul, dar și interpretarea relației cu divinul, ca principiu al Binelui (însă în formațiuni discursive contrastante la Platon și la Aristotel), formează o primă structură închegată teoretic cu privire la guvernarea demos-ului
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mult 500 Å. Ei oferă informații despre topografia suprafeței probei, despre distribuția câmpurilor electrice și despre domeniile magnetice, cu o rezoluție tipică de 100 Ǻ; * electronii retroîmprăștiați au energii mari, între 50 eV și energia electronilor incidenți. Ei pot să emeargă din probă de la o adâncime de max. 1000 Å; oferă informații despre topografia suprafeței și în special despre natura chimică a diferitelor zone din probă. Rezoluția tipică obținută cu electronii reflectați este de 1000 Ǻ. * radiația X caracteristică oferă informații
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
și ale probei fiind în legătură directă pin intermediul electronilor sau razelor optice), în SEM imaginea nu este formată nici de electronii care provin de la tunul electronic și care sunt focalizați pe probă și nici de electronii (sau radiațiile) care emerg din probă în urma interacțiunii electroniprobă. Imaginea în SEM este formată de un al treilea fascicul de electroni, produs de tubul catodic al unui monitor TV. În SEM imaginea este o imagine convențională, abstractă, ea este de fapt o hartă a
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
identității colective naționale are implicații semnificative pentru structura modernă, actuală a relațiilor internaționale. Auto-identificarea societală se demonstrează a avea semnificații cauzale pentru identitățile și interesele statale în tranziția de la identitatea "suveranității-teritoriale" la identitatea "național-suverană". Interesele statale, formele instituționale și comportamentele emerg, conform acestei analize, ca produse variabile ale evoluției identității colective societale.311 Suveranitatea națională este un model de instituție socială diferită de cea a suveranității statale. Naționalismul este un principiu de legitimare specific autodeterminarea națională care are consecințe profunde pentru
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
constructiviștii nu urmăresc întotdeauna implicațiile normative din multiple puncte de vedere. De fapt, conceptul de identitate atrage atenția asupra unor noi provocări, din punct de vedere normativ, cu privire la construirea comunităților interstatale și ce tipuri de comunități trebuie construite. Aceste provocări emerg din relația complexă pe care identitatea o are cu alteritatea, din dependența identității de producția diferențierii față de alții. Din cauza acestei dependențe se pune în întrebarea dacă se pot construi comunități interstatale care să evite discriminarea și excluderea celorlalte state? Sau
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internațional care favorizează alteritatea în detrimentul elementului comun, identitatea umană, și regândirea comunităților politice în sensul unei mai bune organizări globale. Toate aceste lucruri atrag atenția asupra unor noi provocări, din punct de vedere normativ, cu privire la construirea comunităților politice. Aceste provocări emerg din relația complexă pe care identitatea o are cu alteritatea, din dependența identității de producția diferențierii față de alții. Din cauza acestei dependențe se pune în întrebarea dacă se pot construi comunități politice care să evite discriminarea și excluderea celorlalte comunități? Sau
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]