580 matches
-
mult, aceștia reprezentau 54% din toate persoanele trăind cu SIDA în 2011. La începutul epidemiei de HIV/SIDA, bărbații homosexuali au fost subiectul abuzurilor și discriminării, întrucât erau văzuți ca principalii responsabili de transmiterea virusului HIV. Campanii de presă deseori emfatice au dus la catalogarea acestei maladii drept "cancerul homosexualilor", alimentând atitudinile homofobe și demonizarea comunității LGBT. În multe țări, stigmatizarea și discriminarea împiedică accesul persoanelor LGBT la servicii de prevenire, testare și tratament al HIV/SIDA. În acest fel multe
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
Entertainment Weekly" a susținut că în timp ce artista întreabă „Who run the world[?]” (ro: „Cine conduce lumea?”) ea așteaptă răspunsul corect „Girls!” (ro: „Fetele”). Jocelyn Vena de la "MTV News" a considerat că solista începe prima strofă într-un „stil agitat [și] emfatic”, versurile sunând precum „un avertisment adresat invidioșilor”, după care urmează o trecere la o porțiune mai calmă, „mai persuasivă”, însă interpretarea rămâne una „lăudăroasă”. Înregistrarea prezintă și o întrerupere de ritm, care servește drept prerefren. De asemenea, prin intermediul unor armonii
Run the World (Girls) () [Corola-website/Science/322660_a_323989]
-
statului și al bisericii, dar și al burgheziei seculare. Formele convexe și concave, iluziile optice, elipse intersectate în planuri care erau de cele mai multe ori extensii ale tipului centralizat, geometrii complicate și relații între volume de tipuri și mărimi diferite, exagerare emfatică, culori îndrăznețe și multă retorică arhitecturală și simbolică sunt caracteristicile stilului baroc. Ultimele opere din Roma ale lui Michelangelo pot fi considerate precursoare ale arhitecturii baroce, deoarece design-ul Bazilicii Sfântul Petru atinge o unitate colosală, nemaiîntâlnită până la acea vreme
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
alte expoziții în afara muzeului. Cea mai semnificativă astfel de ieșire a avut loc în 1893 când locomotiva a fost dusă la Chicago pentru World's Columbian Exposition. Pennsylvania Railroad, ca și multe alte companii feroviare de la acea vreme, își afișa emfatic progresul; PRR a aranjat ca locomotiva, împreună cu două vagoane de călători, să fie livrată la atelierele din Jersey City, New Jersey, unde a fost supusă unei restaurări parțiale. PRR plănuia un eveniment demn de semnificația acestei locomotive în raport cu istoria feroviară
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
dezvoltat stilul „flux al conștiinței”, care a dus la abandonarea glumei finale și a încurajat trecerea fluidă de la un sketch la altul - permițând umorului conceptual al echipei să „respire”. Jones a obiectat de asemenea împotriva folosirii filmului „sped-up”, muzicii prea emfatice, și stilului static al camerelor de filmat, și a început să fie interesat de regizarea spectacolelor. Mai târziu a regizat filmele „Monty Python and the Holy Grail”, „The Life of Brian”, și „Monty Python's Meaning of Life”, dezvoltând un
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
folosită pentru reprezentarea literei arabe „ع”, "‘ayn". Nu există o denumire pentru acest tip de [[transliterare]], dar unii îl numesc "alfabetul arab de chat". Există și alte sisteme de transliterare, ca de exemplu folosirea punctelor sau majusculelor pentru reprezentarea echivalentelor emfatice ale anumitor [[consoană|consoane]]. De exemplu, prin această practică, litera „د”, sau "dal", poate fi transcrisa prin d, iar echivalentul său emfatic, „ض”, poate fi transcris prin majuscula /D/ sau prin minuscula /ḍ/ cu un punct sub ea. Limba arabă
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de chat". Există și alte sisteme de transliterare, ca de exemplu folosirea punctelor sau majusculelor pentru reprezentarea echivalentelor emfatice ale anumitor [[consoană|consoane]]. De exemplu, prin această practică, litera „د”, sau "dal", poate fi transcrisa prin d, iar echivalentul său emfatic, „ض”, poate fi transcris prin majuscula /D/ sau prin minuscula /ḍ/ cu un punct sub ea. Limba arabă are două tipuri de [[silabă|silabe]]: Orice silabă începe cu o consoană - sau o consoană este preluată de la un cuvânt anterior prin
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de a cânta i s-a maturizat, dă impresia de încredere, de mai mare deschidere și tratează interpretarea într-un mod mai relaxat. Pe lângă stilul de soprană de operă, ea își dezvăluie flexibilitatea interpretării, cântând într-un stil mai puțin emfatic, de mai mare profunzime și cu frazări vibrate în registrul mediu. „Solitary Ground” este o baladă grozavă, piesă în care Simone ne arată o latură mai introspectivă a ei, cântând într-un ton foarte emoțional (apropiat de stilul lui Sharon
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
și gotic: „două extreme: grohăituri și brutalitate într-o parte și o voce feminină delicată și melodioasă în cealaltă.” Simone Simons oferă vocal în stil de operă, cu un registru de soprană, lăsând însă loc și unei abordări mai puțin emfatice, de mai mare profunzime și cu frazări vibrate în registrul mediu. Mark Jansen folosește foarte multe grohăituri „care sunt secundare vocii Simonei Simons și care creează un echilibru și o varietate” în muzica grupului. Formația este cunoscută și pentru faptul
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
lucruri. Rămâne în afara oricărui dubiu faptul că poezia lui Creeley „merge înainte așa cum vrea ea, prin dese reveniri la imediat și derizoriu, nu așa cum ar dori cei care încearcă să acrediteze ideea că nu există poezie în afara unui limbaj privilegiat, emfatic în sensul purității sale, mult diferit de limba comună”205, însă această îndepărtare a poeziei de forma intensiv-lirică nu presupune în mod necesar o abandonare a funcției sale de evocare (și nici nu exclude proliferarea conotațiilor). Dimpotrivă, așa cum pe bună
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reflex al nevoii de comunicare. Totuși, poezia-reportaj a tânărului Geo Bogza, evident antipoetică și prozaică, merită menționată la acest capitol, cu specificarea că evoluția poetului parcurge, în sens invers, traseul străbătut de Bacovia: de la deliricizarea extremă a limbajului la convenționalismul emfatic. În ceea ce îl privește pe Victor Valeriu Martinescu, interesantă ni se pare mai cu seamă „insistența obsedantă asupra eului propriu ca realitate dinamică și agent perturbator-mobilizator al «realului»”321, nu lipsită de o evidentă miză polemică și subversivă. Preocuparea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
postsimbolist și unul expresionist (fără a mai pune la socoteală derapajele realist-socialiste din anii ’50), anticiparea paradigmei (meta)tranzitive este precumpănitor teoretică. Chiar dacă, în practica literară, Baconsky a mizat din plin pe decorativism și nu a respins nicidecum mecanismele poetizării emfatice, trebuie să amintim totuși, la acest capitol, unul dintre textele sale teoretice care a reușit, la data apariției sale, să surprindă publicul mai mult sau mai puțin avizat. Este vorba de articolul „Declinul metaforei”, apărut în Gazeta literară în anul
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
spiritele avide de ludic și ironie și, mai cu seamă, să se plaseze într-un izbitor contrast cu spiritul dominant al poeziei românești de până la el, un spirit mai degrabă ceremonios, avid de decorativism și de gesturi sacerdotale, speculativ-metafizic și emfatic, nesățios cu metaforele și simbolurile și prea puțin dispus să se detașeze ironic de propriile-i născociri. În acest context, poezia lui Mircea Ivănescu surprinde tocmai prin naturalețe și (aparentă) simplitate. Încă din volumul de debut (Versuri, 1968) se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în această întreprindere. Într-o poezie se vorbește despre un animal ciudat, coborât parcă din bestiariile medievale, un „pisicâine” care îl acompaniază pe v.înnopteanu pe câmpul... heraldic. Animalului - pe numele său benone - îi place să se exprime prin gesturi emfatice, teatrale (laba ridicată spre cerul baltic, coada înălțată într-un întortocheat tirbușon), și manifestă - bănuim - o profundă afecțiune pentru v. înnopteanu (în a cărui mână puternică își simte strânsă „laba lui baltică”). Ceea ce poate surprinde în poeme de tipul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu-și va scrie niciodată marele său roman”, ci alege, de bunăvoie, să se joace „cu vorbe cu înțeles rău”, este - bănuim - și pentru că există, deopotrivă, la el, atracție și repulsie pentru proză (poate că proza i se pare prea emfatică, dacă ne gândim numai la sensul vechi al termenului, care ne trimite, pe filiera etimologiei, cu gândul la „imn”); sau poate i se pare pur și simplu „mincinoasă”, dispusă să inducă în eroare, mimând coerența într-o lume prin excelență
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
presei, al cuvântului, al gândirii”. Hugo a declarat deci „război demolatorilor” și s-a angajat ca cetățean, apoi ca om politic, În lupta pentru salvarea acestei moșteniri. Intervențiile sale aveau să influențeze elaborarea unei noi etici patrimoniale, iar omagiul său emfatic și vibrant adus catedralei din Paris avea să motiveze acțiunea lui Viollet-le-Duc, care a redat edificiului strălucirea sa medievală. La propunerea lui Prosper Mérimée, va fi creată În 1837 Comisia monumentelor istorice. Un prim text legislativ, legea din 30 martie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis (1865), Poezii noue (I, 1873), Nostalgia (1885) relevă un autor inegal, cu pâlpâiri de poezie bună, departe însă de ceea ce prevestiseră la debut D. Bolintineanu, Gh. Sion și G. Crețeanu. G. scrie versuri patriotice emfatice, prolixe, compune lungi balade istorice ori fantastice, legende de factură populară. Era, de altfel, un neistovit culegător de folclor. Cu toate că adesea poezia lui are aspectul unei narațiuni dezlânate, unde lirismul se revarsă necenzurat, în imagini grandilocvente, există și câteva semne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
rânduri îngroșate de protestatari ca homosexualii, alte modalități de exprimare a nemulțumirilor omenești față de viață, sinucideri într-un climat social tot mai dezagreabil prin josniciile care umplu prea des unele ecrane TV. O altă corelație dăunătoare este aceea dintre democratizarea emfatică și zgomotoasă și măsuri permanente de amplificare a birocrației, a guvernării prin ordonanțe de urgență, care împovărează pe cei mulți și facilitează drepturile și libertățile celor ce posedă. În cei peste douăzeci de ani de restructurări, activitățile în țară se
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ar vedea în aceasta o problemă de limite, de distincții, de coordonare sau subordonare, toate probleme reale. Totuși, există în sensibilitatea contemporană un mod diferit de a le percepe, întrucât sunt sesizate într-un continuu în care corporalitatea constituie un emfatic început și unde problematica distincțiilor și a salturilor calitative, este, ca să spunem așa, evitată tocmai în continuitatea perceperii conștiinței. Dacă ne referim la Körper, în obiectivitatea sa naturală, ne vom găsi în fața problemelor dintotdeauna, în schimb, punându-ne pe planul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cam prea strict, și între spațiul vizionar marcat de peisajul de la Florica și cel al Miorcanilor. Sub semnul acestui conflict dintre doctrină și imaginație este așezat comentariul la volumul Satul meu (1925), în care primează, evident, programul tradiționalist ce privilegiază emfatic discursul "statorniciei", în contrast cu "discreția" acvaticului "penitent". Solidar cu interpretările celei mai mari părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind acest volum conformist, în care, rămas la "cartografierea suprafeței", poetul construiește stereotip portrete alegorice ale
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
Hrana se adresează numai elitelor?" Știm că hrana are un vast înțeles social și politic pentru întreaga omenire. Și, totuși, știm că în scurt timp vom mînca împreună. Și nu vom fi cu nimic de folos omenirii dacă vom declara emfatic: "A mînca e un lucru demodat!" Cîndva, am montat o piesă despre foametea din Africa. La prima repetiție, una dintre actrițe a propus: "N-ar fi o idee bună ca timp de două zile să nu mîncăm nimic pentru a
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
a le numi. Nu se dă vreun exemplu nici din șirul de „injurii, vulgarități și neadevăruri” pe care le-aș fi proferat, așa că aștept continuarea acceselor de furie ale corifeilor MCA. Cu aldine, ca să înțeleagă tot „pamfletaro-perifericul”, ei se rățoiesc emfatic, doar-doar se sperie cineva, debitând următorul text: „Dacă editorialistul șprecizare: editorialistul „României literare” este domnul Nicolae Manolescu; eu scriu o modestă rubrică intitulată „Contrafort”; confuzia preopinenților mei tinde să devină patologică!, n.m., M.M.ț nu ar fi marcat de ideea
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
pentru a marca, de unul singur, valoarea reflexivă. Nevoia de întărire confirmă și în acest caz tendința spre redundanță și insistență ilustrată de multe forme și structuri gramaticalizate în română. Sieși apare mult mai des în texte, dublînd, cu rol emfatic, un reflexiv neaccentuat - „Își zâmbi sieși, apoi se puse pe plâns cu fața în pernă” (adevarul.kappa.ro); „este unul dintre aceia care își arată sieși cu degetul pista pe care o s-o urmeze” (ib.). În plus, ca și acuzativul
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
de curgerea lor, cititorul bănuindul de jubilare proprie de tip narcisic. Paradoxul este că, neavînd morb histrionic, Vălcan emană totuși un aer de paradă artistică. Scrisul lui Vălcan aduce cu o perorație scrobită a cărei formă predilectă atinge pragul intensității emfatice. Din păcate, genul acesta de travaliu eseistic nu dă naștere unor formule memorabile. Fraza nu poate fi reținută din lipsă de agresivitate. O procesiune de enumerări frumoase cărora le lipsește acuitatea. Sînt autori care, orice ar face, lasă o impresie
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
mama. Dar nici ea nu părea foarte convinsă. În orice caz, am concluzionat eu, a fost limpede că o place foarte mult pe Helen. Da? m-a întrebat mama părând sincer surprinsă. Da, am răspuns eu pe un ton destul de emfatic. —Dar chiar dacă e prietenul ei, n-o să fie pentru multă vreme, a prezis mama. De ce spui asta? am întrebat-o gândindu-mă ce alte informații reușise să mai stoarcă de la frumosul Adam. — Din cauza felului de-a fi al lui Helen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]