1,692 matches
-
a acelor de divertisment, comparând toate acestea cu formele folclorice existente la purtătorii de folclor din comunitățile vecine, din centrul și sud-estul european ... . Basmul este bulgărele de zăpadă în permanentă rostogolire: în plan oblic, când acumulează rapide tensiuni creative ale emițătorului, dă valori exprimate în acțiuni iar în plan orizontal transformările îi sunt lente și chibzuite în pasul care-i mărește volumul. Nu s-a putut și nici nu se va putea vreodată să se dovedească vârsta basmului; este de demult
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
și poți înțelege. Nu ești receptiv, inima împietrită va bloca întâlnirea cu mesajul evanghelic. Sub unghiul toleranței față de latura ininteligibilă a pildelor, Andrei Pleșu este un apărător al lui Iisus. Dacă pericopele sunt ezoterice, vina neînțelegerii nu ține de obscuritatea emițătorului divin, ci doar de proasta plasare a receptorului uman. Gura dumnezeiască nu greșește, doar mintea omului este failibilă. Dacă suntem imuni la pilde este fiindcă ne-am exclus singuri de la împărtășirea misterului din ele. Am rămas în afara tainei, dar nu
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
treaptă în receptarea poetului, îmbrăcând haina mitico-poetică. Eminescu îl ajută pe Blaga să descopere și să-și urmeze calea proprie de artist. Izoarele inspirației blagiene se află în universul eminescian.. Blaga vede în Eminescu „conștiința etnică” românească, „focar receptor și emițător al categoriilor abisale... de un romantism...creator”, cu stări de melancolie și dor. Și Eminescu și Blaga sunt mari creatori de mituri poetice. Amândoi asimilează natura patriei și a folclorului românesc, modelul paradiziac fiind la Blaga Țara, și la Eminescu
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > PROF. DR. ION PACHIA TATOMIRESCU: ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 849 din 28 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Dialoguri“ - deloc antic-platoniene - aduc în panoul central, „cu doi emițători“, în „sudură fină“, neîngăduind (în „binom“) vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
noaptea de Învieresă mă ridic deasupra singurătății... XIII. PROF. DR. ION PACHIA TATOMIRESCU: ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 849 din 28 aprilie 2013. „Dialoguri“ - deloc antic-platoniene - aduc în panoul central, „cu doi emițători“, în „sudură fină“, neîngăduind (în „binom“) vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
eu (Buzău, Editgraph, 2012)*, „cu diagonalele rombului poetic „perfect“ trase și încrucișate pentru unghiul de fugă în orizont metaforic („realitate“ surprinsă grafic-admirabil de coperta și ilustrațiile Alinei Astăluș). Citește mai mult „Dialoguri“ - deloc antic-platoniene - aduc în panoul central, „cu doi emițători“, în „sudură fină“, neîngăduind (în „binom“) vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
http://www.facebook.com/home.php?sk=group 195628220449442), este cea care susține reflecțiile și caracterul de trasnfigurare a unor clipiri ale sufletelor care tind să vadă dincolo de norul ontologicului. Scopul acestui mediu cultural, care vădește un carcater novator în ceea ce privește contactul emițătorului și receptorului cu opera, este de a realize o publicație cultură periodică sau a unui volum. Ca rezultat al efervescenței mediului internautic un deziderat al acestui club a fost realizat prin publicare antologiei EXPRESIA IDEII (Nr1- Fruntea cerului asuda), astfel
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
înspre lateral, lămurind-o că e trecut de opt! Vocea apelantă se dovedi necunoscută. Totuși, pe ea o căuta. Era doctorul Marietei, medicul acela cu care mătuși-sa complotase după accidentul cerebral. Mira ascultă vorbele spuse pe nerăsuflate dinspre telefonul emițător, aprobând cele auzite și acceptând invitația lui de a se întâlni la sfârșitul săptămânii în curs. După încheierea convorbirii, așeză mașinal receptorul pe masă, deși acesta impunea printr-un țiuit insistent fixarea la bază, spre reîncărcare. Urmară minute în șir
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se încrede orbește-n mofturile dv. și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim [ ... Comunicarea rămâne univocă, deoarece din cauza ieșirii de sub control a minții emițătorului, bancherul cheamă oamenii legii să îl dea afară. Prin modul său de exprimare, d-l Lefter oferă unul din cele mai elocvente exemple de adaptare la situația de comunicare din opera lui I.L.Caragiale. Știe să fie când violent, când
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
a vorbi mult: Marius este un antroponim împrumutat din onomastica apuseană, Chicoș un cuvânt de origine maghiară, iar cuvântul Rostogan ar putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială și starea sufletească a emițătorului, modul lui de a percepe realitatea în diferite momente ale acțiunii, pregătirea lui lingvistică și culturală, statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere semantic modul propriu de exprimare al fiecărui personaj exprimă o anumită stare afectivă, morală și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
pututevaluadistanța care a separat cavaleruldin imaginarul medieval, de cumafostel în realitate.Față de această constatare s-a ajuns la concluzia că istoria este o artăa disputei,iar literatura o măiestrie a imaginației creatorilor,în care istoria poate fi tot atât de veridicăîn imaginarul emițătorului ca și a receptorului. Toate aceste mărturii depinzând însăde mesajul pe care autorul reușea, prin modul de interpretare al textului, săfie receptatde către cei care ascultau narațiunea. Nimic nu reveleazămai bine vocația pur războinicăa clasei conducătoare a evului mediu decât
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
mulți urmăritori și delatori, pentru că el ajunsese acolo și cu împuternicire de la Generalul Rădescu și amiralul Dumitrescu prin care anglo-americanii proiectau un vapor al Armatei Atlanticului, care să treacă de Bosfor și să staționeze în Marea Neagră cu un foarte puternic emițător radio capabil să transmită pentru România, Bulgaria, Basarabia, Ukraina penetrând prin sistemele de bruiaj ale acestor țări. Aici, rolul Bisericii pe care el o ridica în eter devenea și mai important. Strădania era mare, iar urmărirea KGB-ului deopotrivă... Ne
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
un sensibil simț al realității, al posibilităților ei de exprimare, Mariana Cristescu se face înțeleasă pentru că nu-și minte partenerii de dialog și le acordă poezie nedisimulată, nedeviată de la sentimentul care a generat-o. Ea, poeta, este în același timp emițător, mesaj, destinatar, câteodată și decor pregătit complicatului monolog de fapt, pe care îl rostește într-o atmosferă adevărată, la un timp prezent, din care doar gândul mai zboară în trecut, spre un Adam nehotărât căruia i se adresează: „... ce-ți
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
idee să fie expusă interacțiunilor sociale și, dacă într-adevăr e „proastă" să fie sancționată de ceilalți participanți în conversație. În primul rând, asta ar duce la o adresare a unor idei potențial nocive, și o potențială corectare în mintea emițătorului (de preferat în mintea mea mai degrabă decât statul ideii „la murat” în mintea sa și, mai târziu, acționării prin prisma valorilor din spatele ideii). În altă ordine de idei, am fost format într-o școală de gândire care consideră că
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public () [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
alin. (1) lit. b) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. În această enumerare nu se regăsește situația activităților cu surse de radiații sau generatoare de radiații. ... 36. Faptul că activitatea prestată de salariat cu dispozitive emițătoare de radiații în alte condiții decât controlat în cadrul laboratorului de radiologie este o activitate potențial periculoasă pentru acesta nu este suficient pentru aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru
DECIZIA nr. 62 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292433]
-
Nașterea informațiilor de orice tip (false, adevărate sau viciate), modul de distribuție modern (live pe posturile de televiziune în orice moment, în direct pe feed-urile rețelelor sociale), evoluția emițătorilor, răspândirea extrem de rapidă a mesajelor, toate împing spre conturarea unui nou tip de jurnalism, dar și a unei specii noi de ziariști: fact-checkers în timp real. În ultimul deceniu, dezvoltarea tehnologiei, internetul ieftin și succesul colosal al rețelelor sociale au
O nouă specie de jurnalist () [Corola-blog/BlogPost/339216_a_340545]
-
că informațiile pe care le primiți sunt false, când tocmai dumneavoastră oferiți informații care nu sunt veridice? După conferința de presă, cel supărat a fost tot Donald Trump care a postat pe Twitter acest mesaj: Tehnologia s-a schimbat fundamental, emițătorii sunt alții, receptorii și mediile de propagare au evoluat. Însăși meseria de jurnalist este obligată să sufere schimbări mari. Pentru că misiunea canalelor nu va fi doar să difuzeze informațiile live, primele, ci să se îngrijească să fie corecte infromațiile sau
O nouă specie de jurnalist () [Corola-blog/BlogPost/339216_a_340545]
-
p. 190). c) Alături de aceștia ca instanțe captatoare s-au definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
images, and nonverbal behavior”. Când devin receivers, participants ”interpret messages that have been transmitted to them” (Verderber R. F., Verderber K. S., Sellnow D. D., 2010, p. 3). Daniela Cotoară observă că „noile modele ale comunicării” iau în seamă „interșanjabilitatea emițătorului și receptorului, continuitatea comunicării în ciuda tuturor diferențierilor, deosebirile individuale în stăpânirea codurilor comunicaționale, rolul opiniilor și al atitudinilor în procesul comunicării, importanța contextului social și cultural al schimbului (Cotoară D., 2003, p. 120). C. W. Morris și J. L. Austin
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea, echiparea cu emițătoare satelitare și inele ornitologice de identificare și eliberarea ulterioară a 10 exemplare din specia pelican creț (Pelecanus crispus) de pe raza ariei de protecție specială avifaunistică, ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie, Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, după cum urmează: Specii
ORDIN nr. 1.308 din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284097]
-
sau constrânși să nu le contestăm. Iar apoi ca adulți, le căutăm pentru că avem nevoie de ele, fără a ști însă cum să le combatem, dacă este cazul. Pentru că nu ne-a învățat nimeni. Și nu ne putem baza că emițătorii diverselor certitudini pe baza cărora noi luam decizii vor recunoaște că au greșit. La fel, dacă este cazul. Nu într-o societate care nu (re)cunoaște greșeala și nu admite neputința. Pentru că recunoașterea greșelii și a neputinței este semn de
„Trei zile am avut cancer” sau cum am ajuns să mă feresc de medicii care pun un diagnostic fără să clipească () [Corola-blog/BlogPost/338086_a_339415]
-
Ne dorim să evoluăm și să ne autodepășim, unii dintre noi. Alții/altele, rămân la stadiul în care le-a procesat mama-natură prima impresie despre fecundare. Nu pot decât să privesc stupefiată la o pleavă de așa-ziși emițători de text care te atacă net doar pentru că au acumulat niște frustrări legate de inferioritatea lor naturală. Deși am încercat să le fiu un bun prieten, deși am răbdat și mi-am văzut de viața mea, totuși vreau să scriu
CIOCATE SAU CIOCOASE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343286_a_344615]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea, echiparea cu emițătoare satelitare și inele ornitologice de identificare și eliberarea ulterioară a 6 exemplare din specia pelican creț (Pelecanus crispus) de pe raza ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie, Rezervația Biosferei „Delta Dunării“. Articolul 2 Capturarea speciilor de faună sălbatică prevăzute la
ORDIN nr. 2.668 din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275836]
-
în: serviciile de amenajare și dotare integrate (inclusiv preluare logistică, montaj, demontaj, mentenanță, asistență tehnică permanentă etc.), cu echipamente IT (imprimante, laptopuri), echipamente audio-foto-video, cabine de traducere și echipamente de interpretariat pentru traducere simultană, sistem complet de conferință (căști, microfoane, emițătoare și alte echipamente specifice) etc., pentru sala de conferință, sălile de reuniuni, birou-secretariat, holuri și spații anexe de la Palatul Parlamentului, cheltuieli pentru servicii de preluare și manipulare a încărcăturilor 154.400 lei 10. Cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea unui eveniment
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 27 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275829]