7,011 matches
-
a nenumitului, a mulțimii din propria interioritate rămîn nefinalizate, devenind expresia unei stagnări. Toate aceste discrete căutări erau efectul și se manifestau sub presiunea unei culturi poetice asumate și asimilate. Blagianismul, deschiderea către spații largi à la Eugenio Montale, melancolia eminesciană, necuvintele lui Nichita Stănescu, aluziile mitologice au o prezență difuză și delicată în textele lui Ilie Constantin. Într-o asemenea textură au loc arhetipurile, dar și o lume desubstanțializată, neînfăptuită („Zeul cel singur umblă prin univers,/ se fecundează lacom pe
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
de o impresionantă vechime". Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni". "Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică". "Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o "tradiție culturală neîntreruptă", văzută eminescian: "ea nu înseamnă altceva decât înaintarea organică după legi proprii și nu este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea și tradiția au generat specificul, care nu se capătă cu vremea ( și aici, G.
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
cei amintiți mai înainte, C. Rădulescu-Motru și M. Ralea, nu ocolește defectele psihicului și mentalității românului, îi recunoaște calitățile, dar nu o dată se contrazice, mai ales conjunctural. Românul are o propensiune spre arhaitate, revelând un străvechi fond etnic. Atitudinea este eminesciană și sadoveniană. Împotrivirea față de civilizație ar fi ca o pavăză contra noilor veniți, a străinilor. Lui G. Călinescu, înainte de război, i se pare că orășanul cu deosebire, nu are spirit constructiv, nu este edil, ba din contra, este indolent. Nu
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
urmă, dar și de lirica autorului, o combinație sintetică între cele două soluții programatice enunțate mai sus. Titlul actualului volum, Pururi tînăr, înfășurat în pixeli ( între noi fie vorba, nu sună deloc grozav) sugerează prin parafrazarea high-tech a celebrului vers eminescian tocmai această combinație între tradiție și avangardismul tehnic, între poezia română clasică ( superclasicizată, dacă este permis) și jocurile pe calculator. Spre deosebire de cărțile de poeme și cele de proză, acest volum pune în evidență fața diurnă a autorului, modul în care
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
Gheorghe Pituț respectă sofisticata tehnică a sonetului, ci și polifonica, proteica, sculpturala lui muzicalitate. Ne aflăm în fața unui poet-cărturar, cu depline puteri asupra limbajului, fără complexe "în fața limbii gânditoare", țesând din concepte și metafore o nesfârșită partitură, o postmodernă glossă eminesciană ( cum bine scrie Romul Munteanu în a sa doctă prefață). Căutătorul de adevăr, la maturitate, înclină balanța în favoarea elanului etic, fără însă să renunțe de tot la acel "plaisir du texte", la virtuozitatea estetică bună conducătoare de performantă frumusețe gratuită
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
pe Agârbiceanu de toată seva nouă și viguroasă a prozei sale de început. La o scară mai mică, un lucru similar s-a petrecut cu Samson Bodnărescu, pe care nu-l mai putem citi altfel decît ca pe un epigon eminescian, deși atunci cînd își publica poeziile muzicale și pesimiste, Eminescu era încă acela de dinainte de 1870, un emul zglobiu al lui Alecsandri și Bolintineanu. Iată două cazuri de epigonism paradoxal. Neșansa lui Agârbiceanu nu se oprește aici. Întîia parte a
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
va fi de părere că este în limba lui Hogaș o "lavă fumegîndă, strălucitoare, luxuriantă" care ne-ar duce cu gîndul la Eminescu ori la "lirismul poematic" de la începuturile literare ale Hortensiei Papadat-Bengescu. Nimic, în fond, la Hogaș din natura eminescienei insule a lui Euthanasius ori din feminina senzualitate a Femeii în fața oglinzii. Natura lui Hogaș e turistic-etnografică, așa cum vom vedea, într-o limbă literară împestrițată de moldovenisme (venghercă, ogheal, smidă, medean etc.), iar senzualitatea se reduce la ocheadele ușor libidinoase
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
ar putea ajunge la înțelegerea "hermeneuticii" de un atare gen, prin însușirea terminologiei semiotice, la ce bun? Ce-ar putea afla în privința esenței de factură estetică a poemului? "Mariana Neț face de fapt considerații savante asupra «rămășițelor pămîntești» ale sonetului eminescian. Noi preferăm să citim considerații, fie și savante, asupra sonetului". În fine relevăm un aspect al comicului literaturii mediocre, se pare nescontat de critic, însă care transpare în mod obiectiv din cartea d-sale. Ne referim la relația dintre productul
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
de pomeniri le va fi făcut numai Dumnezeu le va fi știind"). Dar și depărtarea în timp se face simțită, nu numai prin turcisme și grecisme; ci și, de pildă, în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
are ca profesor pe Johann Caspar Herterich, iar colegi pe Oscar Obedeanu și pe Ludovic Dolinski. Că legătura pictorului cu universul literaturii, și al poeziei în mod special, este una constantă și puternică o dovedește și interesul profund pentru poezia eminesciana. Marcat, în mod sigur, de moartea poetului, dar și de lecturile susținute din scrierile acestuia, el realizează, în 1890, un portret elaborat al lui Eminescu a cărui reproducere i-o trimite lui Titu Maiorescu. Această înțelegere vastă a lumii reale
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
dacă asemenea aberații s-ar mărgini la un domeniu cum este istoria (și a limbii). Dar dăm peste ele și în filosofie și în sociologie și în alte discipline. Dl Ilie Bădescu, acela care, în anii comunismului, găsea în gîndirea eminesciană elemente protomarxiste, a publicat și el de curînd o carte despre care, cu excepția unei note din Observator cultural, n-a existat în nici o revistă o critică serioasă. Judecînd după nota cu pricina, dl Bădescu persistă în impostură cu o nonșalanță
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
cîndva-ntr-o casă...". Ultimul poem este și cel mai reușit din volum: Geneză sau Cele douăsprezece poeme ale gigantului ou. Aici Gheorghe Pituț își asumă decorativismul și manierismul imaginilor, iar oul dogmatic din obsesiile noastre moderne se epicizează și se colorează eminescian. Mitul genezei pe care îl dezvoltă aici poetul nu mai este valorizat ca posedînd sensurile ultime ale cunoașterii, ci devine o poveste între altele, ba chiar de același tip cu povestirile fantastice din relatările de călătorie. Singurul lucru care ne
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
mai este valorizat ca posedînd sensurile ultime ale cunoașterii, ci devine o poveste între altele, ba chiar de același tip cu povestirile fantastice din relatările de călătorie. Singurul lucru care ne provoacă o vagă strîngere de inimă este parfumul pronunțat eminescian (și luciferian) al unora dintre versuri: "Un glas din marea carapace/ trecu prin turn cu sunet blînd:/ cînd va fi rău veniți încoace/ cum v-ați născut, alunecînd// căci eu v-am dat luminii grele/ s-o stăpîniți din zări
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
văzut dezvoltat de poeții romantici în jurul vechilor eroi naționali" (p. 88), iar Nicolae Filimon îl introduce în romanul său Ciocoii vechi și noi. Literatura romantică și proza realistă își creează și își împrumută eroul. Mai târziu, Tudor apare în invocațiile eminesciene din articolele anti-liberale scrise în anii '80; iar în 1922, în drama lui N. Iorga care îi este dedicată. "Iorga este cel care pecetluiește metamorfoza literară începută cu aproape un veac în urmă, prima care face dintr-un conducător politic
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
pe aceia nou veniți. Autoritatea intelectuală a doamnei Rodica Subțirelu, impusă ca poetă, redactor șef și animator cultural de înalt și meritat prestigiu, este, de altfel, bine cunoscută. Pentru început, doamna profesoară dr. Corina Popescu ne-a introdus în Comicul eminescian - un umor fără umoare, așa cum și-a intitulat ea alocuțiunea.Însoțind expunerea cu imagini adecvate, doamna dr. Corina Popescu a ilustrat cu numeroase exemple un atribut al creației lui Eminescu despre care se vorbește mai rar: umorul. Au fost reliefate
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
umoare, așa cum și-a intitulat ea alocuțiunea.Însoțind expunerea cu imagini adecvate, doamna dr. Corina Popescu a ilustrat cu numeroase exemple un atribut al creației lui Eminescu despre care se vorbește mai rar: umorul. Au fost reliefate forme ale umorului eminescian precum ironia, satira, caricaturalul, causticitatea, vehemența, grotescul. A fost încă un argument care dovedește complexitatea preocupărilor marelui poet și jurnalist.El nu a rămas indiferent față de relele epocii sale, pe care le-a combătut în variate moduri. N-a fost
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
la cele de grup. I s-au acordat numeroase distincții și premii la expoziții internaționale jurizate, cel din urmă fiind Marele Premiu la Concursul Internațional “Aurel Baesu” Piatră Neamț în 20014. Este și managerul unor proiecte internaționale, cum ar fi:” EMINESCIANA”, “A.R.T.E.”, “SALONUL PROFESORILOR DE ARTE VIZUALE” și autorul unor albume de artă. Deține lucrări de artă în muzee și instituții din țară și străinătate. Participa la tabere și simpozioane internaționale de creație. Este prezentată în publicații de specialitate. Citește
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar emoțiile
LORD OF THE DANCE la Iasi pe 6 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/94653_a_95945]
-
și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar emoțiile
Lord Of Dance Iasi [Corola-blog/BlogPost/94667_a_95959]
-
și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar emoțiile
Lord Of Dance [Corola-blog/BlogPost/94669_a_95961]
-
și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar emoțiile
Bilete Lord Of Dance [Corola-blog/BlogPost/94670_a_95962]
-
și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar emoțiile
Concursuri [Corola-blog/BlogPost/94633_a_95925]
-
Citind textul, suntem gata-gata să-l repudiem pe Mihail Gălățanu pentru că a răscolit acest mâl al suficienței inepte, chiar dacă a făcut-o cu dezgust. Dar... Poemul lasă să se străvadă, undeva, foarte departe, ceva din frumusețea parcă ireală a creației eminesciene. Constituit ca un puzzle al prostiei omenesti, textul lui Mihail Gălățanu evocă totusi, indirect, fulgurant, si eminescianismul. La sfârsitul lecturii, ne simțim asfixiați de stupiditatea lumii si ne gândim cu groază cum ar fi dacă poezia lui Eminescu n-ar
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
în acest caz formele sînt susținute și de ecouri literare: ele apar la Eminescu, în texte foarte cunoscute, Glossa („Te întreabă și socoate”), Scrisoarea I („Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate”) ș.a. Dar chiar fără prestigiul textului eminescian, si in cazul verbului există condițiile variației regionale și preferință pentru formele (mai scurte, măi expresive) fără sufix. Oricum, s-ar părea că mass-media și mai ales Internetul, considerate de unii instrumente și simboluri ale globalizării, pun în circulație regionalisme
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
Pavel Șușară Scurt preambul Nici o altă personalitate a culturii noastre nu pare să fi stîrnit fascinația și pasiunea pe care le-a prilejuit, într-un timp relativ scurt, Constantin Brâncuși. Nici măcar existența umană și culturală eminesciană, pe departe cea mai prezentă în spațiul interesului public românesc pe un interval care depășește limitele stricte ale unui secol, în care un destin romantic se confundă, pînă la absorbție, cu amplitutinea mitologică și cu freamătul metafizic al unei opere
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]