228 matches
-
Mulțumim, încă o dată, cu această ocazie juriului, care a făcut selecția materialelor antologate, format din: • prof. dr. Cornel Boteanu (scriitor, doctor în filologie); • prof. dr. Monica Grosu (scriitoare, doctor în filologie, membru USR); • acad. prof. dr. Cristian Petru Bălan (scriitor, eminescolog, membru al USR și Academiei Româno-Americane de Arte și Științe); • prof. dr. Narcisa Boldeanu (etnolog, doctor în filologie); • prof. drd. Adina Voica Sorohan (poetă, doctorand în filologie); • Gheorghe A. Stroia (coordonator proiect, scriitor, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și
ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE – PROIECT… BUN DE TIPAR!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370730_a_372059]
-
eceste texte i-au fost citite direct criticului, iar restul, o mare parte, i-au fost lăsate pentru a le citi singur, mai târziu. Din cuprinsul scrisorii de mai sus, pe care destinatarul ne-a încredințat-o, rezultă că prestigiosul eminescolog și ctitor-inițiator al Muzeului Literaturii Române, îi explică acestuia, într-un limgaj delicat, colocvial, cum îi era obiceiul, cauza care l-a împiedicat să-i citească manuscrisul în întregime: maladia oculară, cu care se lupta de mai multă vreme. S-
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
s-a îngrijit o perioadă de timp. Acum a cunoscut comedioarele lui Vasile Alecsandri, ”Iorgu de la Sadagura”, „Creditorii”, „Zgârcitul risipitor”, „Rusaliile în satul lui Cremene”, „Millo director sau Mania posturilor”etc. Pe 16 aprilie 1863 Eminescu dispare din școală, unii eminescologi punând accent pe faptul că a murit Pumnul și Eminescu n-avea de ce să mai stea la școală. Adevărul este altul. După ce se vede respins cu o bursă de la liceul din Botoșani, apare o trupă de actori a lui Tardini-Vlădicescu
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
a doua a interviului pe care Constantin Barbu i l-a acordat lui Costin Cretu: - De ce vorbește Eugen Simion despre Eminescu drept „victima recentă a fanteziei negre“ dezlănțuite împotriva lui Maiorescu? - Academicianul Eugen Simion este obraznic și impertinent. Există câțiva eminescologi „țări“, care cunosc Eminescu și în opera și în viață. O chintesența de eminescologi. Cu care anti-eminescologul Simion nu poate polemiza niciodată. Pentru că nu știe carte și chiar dacă ar fi vrut să se specializeze în Eminescu nu ar fi fost
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
Cretu: - De ce vorbește Eugen Simion despre Eminescu drept „victima recentă a fanteziei negre“ dezlănțuite împotriva lui Maiorescu? - Academicianul Eugen Simion este obraznic și impertinent. Există câțiva eminescologi „țări“, care cunosc Eminescu și în opera și în viață. O chintesența de eminescologi. Cu care anti-eminescologul Simion nu poate polemiza niciodată. Pentru că nu știe carte și chiar dacă ar fi vrut să se specializeze în Eminescu nu ar fi fost în stare fiindcă nu-l ține celulă. Nici în broșură lui despre Proza lui
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
i-a fost furată crucea de pe mormânt din cimitirul Flămânda. Tot acum alți doi profesori mi-au trezit dragostea față de limba românâ. Este vorba de profesorul Miron Holban și de profesorul Augustin Popescu, mai târziu, Augustin Z.N. Popp, marele eminescolog care și-a închinat întreaga viață culegerii de manuscrise eminesciene, fotografiilor, actelor etc. Profesorul Miron Holban mi-a trezit dragostea de literatură prin felul cum ne vorbea despre scriitori, cum ne diseca opera literară, cum ne corecta ortografia, cu blândețe
NEVOIA DE MODELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341986_a_343315]
-
nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân' la Mare/ Vin Muscalii de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin ... După ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astăzi în viață - profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu - a încercat să deslușească misterul bolii și morții poetului prin prisma contextului politic de la acea vreme, scriind cartea „Boala și moartea lui Eminescu”. În rezumat, scriitorul leagă soarta lui Eminescu de implicarea acestuia
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
sănătos, limba populară. S-au scris și se vor mai scrie mii de pagini despre el cât va trăi limba română. Viața lui, puțină cât a fost, a fost aruncată pe tarabă de diferiții biografi, de la Octav Minar până la ultimul eminescolog, tălmăcind-o și răstălmăcind-o. Prinsă din vârtejul cotidianului, viața lui a căzut pradă vulgului și anecdoticului, repovestită de contemporanii lui, prieteni sau neprieteni, și reluată în biografiile succesive care mai de care mai bizare. Eminescu în primul rând a
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
Petru Bălan, se poate spune, cu siguranță, că este de o certă valoare filologică, având în vedere multitudinea detaliilor inedite surprinse de autor. Prin dubla sa valență literară și științifică, prin împletirea într-un tot unitar a cercetărilor unor distinși eminescologi, asumându-și riscul ca punctul de vedere propriu să nu fie unanim acceptat, Cristian Petru Bălan aduce un omagiu unic prin amploare și consistență Geniului creator eminescian. Mai mult, studiul de față depășește bariera impusă de o pură exegeză și
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
Vasilescu - fostul secretar al teatrului din Oradea, Tomiță Caragiu - fostul director al Teatrului din Ploiești - unde am lucrat câțiva ani, Ion Toboșaru - profesor de estetică la IATC, eruditul Mircea Zaciu - orădean prin naștere și clujean prin expresie universitară, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, eminescolog de suflet, George Pruteanu, lingvist și doctor al limbii române, Constantin Mălinaș, o enciclopedie de cultură, Artur Silvestri, regretat promotor cultural... Georgeta NEDELCU: La noi, mai mult ca în alte țări, există în aceste timpuri, o uimitoare neglijență spirituală, care
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
enoriașilor li s-au adăugat - veniți din tot orașul și împrejurimi - ziariști, editori și scriitori care fie i-au fost studenți și doctoranzi, fie au frecventat cenaclul literar condus de profesorul I. Rotaru. Printre participanți a fost domnul Nae Georgescu - eminescolog și poeții: Paula Romanescu, Ion Rațiu (conducătorul cenaclului actual „Ion Rotaru ” care se desfășoară la Centrul Cultural ”Clubul seniorilor” situat in Parcul Plumbuita ) Victoria Milescu, Elena Armenescu, Rodica Subțirelu (redactor al revistei Cronica timpului), Rodica Elena Lupu, Corneliu Zeană, Claudia
COMEMORARE SUB SEMNUL SĂRBĂTORII NAȚIONALE A CULTURII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377400_a_378729]
-
și le fac medalii mari de aur,-/ în genunchi, le-nchid în inimă și plâng.” (Radu Gyr, Baladă pentru Eminescu, în Balade, Ed.Lucman, București, 2006) Poem apărut în revista <>, numărul din 15 Iunie 1939, închinat lui Mihai Eminescu. ------------------------------------ Ne-eminescolog, dar iubitor de Luceafăr Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț, +15 Ianuarie, 2016 Referință Bibliografică: NISTOROIU C Gheorghe - PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1841, Anul VI, 15 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
laureaților celei de-a IV-a ediții a Premiilor „Eminescu, ziaristul”, prin care vor fi acordate distincțiile UZPR scriitoarei Lucia Nenati Olaru, filologului Dan Toma Dulciu, un neobosit cercetător al lucrărilor lui Mihai Eminescu, și prof. dr. Theodor Codreanu, reputat eminescolog, premiat de Academia Română pentru excelența în cercetarea literară cu privire la poetul național. O distincție specială „Eminescu” va fi acordată, în cadrul evenimentului, ... Citește mai mult Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România continuă tradiția acordării Premiilor „Eminescu, ziaristul”, începută în anul 2013, care celebrează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
laureaților celei de-a IV-a ediții a Premiilor „Eminescu, ziaristul”, prin care vor fi acordate distincțiile UZPR scriitoarei Lucia Nenati Olaru, filologului Dan Toma Dulciu, un neobosit cercetător al lucrărilor lui Mihai Eminescu, și prof. dr. Theodor Codreanu, reputat eminescolog, premiat de Academia Română pentru excelența în cercetarea literară cu privire la poetul național. O distincție specială „Eminescu” va fi acordată, în cadrul evenimentului, ... III. UN ULTIM OMAGIU PROF. DR. MIRCEA CHIOREAN. ȘI ÎNGERII SE ODIHNESC CÂTEODATĂ..., de Daniela Gîfu, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
scriere, vor apărea aceste epistole inedite! Scrisorile lui MIHAI EMINESCU către VERONICA MICLE, au fost păstrate printr-un miracol, în străinătate și au fost tipărite în România, venind să contrazică și să depășească o bună parte din studiile unor eminenți eminescologi și asta nu prin speculații, ci prin slova scrisă de însăși mâna poetului, fără putință de tăgadă. Dintr-odată am devenit posesorii unui tezaur inestimabil, pentru cultura și literatura română și asta grație griji pe care succesorii poetei, începând cu
LECTURI BINECUVÂNTATE: „DULCEA MEA DOAMNĂ, EMINUL MEU IUBIT !” de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374380_a_375709]
-
printre care se regăsesc: Dr. VARVARA BUZILĂ - director științific al Muzeului Etnografic al Moldovei din Chișinău, ziaristul moldovean OCTAVIAN SCUTELNICU (medic osteopat Ploiești), PAVEL DAVIDOV (Canada), colecționar de artă (porțelan) și deținătorul unei impresionante colecții de cactuși, jurist MIHAI COSTIN (eminescolog, Fondatorul Salonului Internațional Eminescu - Palatul Parlamentului), pictorul bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ (ilustratorul cărții). Bresla literară vrânceană va fi reprezentată la manifestare de GHEORGHE A. STROIA (în calitate de editor al cărții și moderator, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe), IONEL MARIN
INVITAŢIE LANSARE DE CARTE: RELIEF STELAR/ STELLAR RELIEF de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374062_a_375391]
-
literaturii sătești și la Orientul propusese ca, întovărășit de Vasile Dumitrescu-Păun, să culeagă folclor din Moldova. În 1869 își pusese în gând să conferențieze în Maramureș despre poezia populară.” (A.Z.N. Pop, 1978:102). Am putea spune, nu ca eminescologi, nici nu ne permitem să afirmăm acest lucru, ci doar ca modești observatori, că la Mihai Eminescu, basmul popular a fost o pasiune exprimativă a libertății interpretărilor, a jocului luminii în întunericul teluric, a prezentării altfel a eului din fiindul
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
ediție începând cu recitarea unor versuri din opera marelui poet - pentru a urmări cu emoție părerile și amintirile unor personalități de renume precum pictorul Sabin Bălașa, profesoara Margareta Labiș, sora poetului dispărut mult prea devreme, profesorul Ion Coja sau marele eminescolog Constantin Barbu, invitați de marcă ai emisiunii. E foarte adevărat că în clipa decesului toate cotidienele au semnalat trecerea în eternitate a poetului, aducându-i rânduri laudative, găsind în acest moment tragic un subiect de senzație. Sigur că nimeni n-
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
nici nu începusem să mă iau în serios. La Festivalul de la Suceava, au fost niște întâlniri benefice pentru mine, oameni care mi-au dat încredere și imboldul de a trece la o altă etapă. În primul rând, criticul literar, renumit eminescolog, prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, care făcuse parte din juriu și mi-a spus că i-au plăcut mult textele mele, reținuse chiar anumite pasaje din ele; și atunci mi-am zis că, dacă un astfel de om, de
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
laureaților celei de-a IV-a ediții a Premiilor „Eminescu, ziaristul”, prin care vor fi acordate distincțiile UZPR scriitoarei Lucia Nenati Olaru, filologului Dan Toma Dulciu, un neobosit cercetător al lucrărilor lui Mihai Eminescu, și prof. dr. Theodor Codreanu, reputat eminescolog, premiat de Academia Română pentru excelența în cercetarea literară cu privire la poetul național. O distincție specială „Eminescu” va fi acordată, în cadrul evenimentului, poetei și jurnalistei Carolina Ilica, unul dintre cei mai prolifici traducători de poezie românească. Vor susține „Laudatio” prof. univ. dr.
UZPR DECERNEAZĂ PREMIILE „EMINESCU, ZIARISTUL” de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378072_a_379401]
-
precum apartenență etnică și multiculturalism, multiculturalism și pluralism, pluralismul cultural etc. Sub titlul Universalitatea operei eminesciene, profesorul face o prezentare (preocupare a sa din ce în ce mai susținută) a monumentalei lucrări, unică în spațiul literar românesc, Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, realizată de reputatul eminescolog, acad. Mihai Cimpoi (publicată la Editura „Gunivas” din Chișinău), subliniind importanța covârșitoare a acesteia pentru eminescologie și literatura română, punctând câteva idei susținute de autor, între care: „personalitatea intelectuală singulară în literatura română” a lui Mihai Eminescu, „vocația sa indiscutabilă
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
bunul Mirune" din Ștei, de lângă Beiuș, autorul culegerilor Poezii poporane de sub poalele Bihorului (publicate din 1869 în Convorbiri literare 12) care l-au familiarizat pe Eminescu, de timpuriu, cu folclorul transilvan. Nota lui D. Murărașu (deși nu este probată de eminescologi) poate proveni și din aceste dese referințe la "Sătmar": "...A fost bun prieten cu Miron Pompiliu și va fi străbătut regiunea Bihorului ori a Sătmarului..." 13. De asemenea, să re-atragem atenția că Perpessicius ridica această problemă: "majoritatea textelor populare, doine
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mircea Popa, Contemporanul nr. 15, 8 apr. 1988, p. 10, Și totuși George Marchișiu...). Elementele "pre-eminesciene" (vezi art. lui C-tin Mălinaș, Mihai Eminescu. Pre-debutul de la Oradea, 1864, în Familia, nr. 1, 2000, pp. 68-75) sunt unanim recunoscute de renumitul eminescolog D. Vatamaniuc: "Eminescu debutează în climatul cultural transilvănean provocat de lepturiști și în acest context își începe și activitatea ziaristică, cu articole politice..." (vezi art. Poezia "lepturiștilor" din Oradea, Luceafărul, nr. 13, 26 martie 1988 și Un debut neconfirmat, Luceafărul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
biografică" și face ample referiri despre folclorul transilvănean și M. Eminescu (M. Eminescu, Opere, VI, Cap. Note și variante, Poeme originale de inspirație folclorică, Călin-Nebunul, pp. 475-485).21 Acest citat din însemnările lui M. Eminescu este urmărit de mai mulți eminescologi: el figurează și în Fragmentarium, ediție îngrijită de Magdalena D. Vatamaniuc, 1981.22 Cercetătoa rea va adăuga și textul lui Eminescu care este notat pe aceeași pagină verso: "Prelegeri publice (Să le țin în Maramureș) 1. Geniul națio nal 2
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Deși, într-adevăr acesta a făcut studiile la Viena, în aceeași perioadă cu M. Eminescu, 1869-1872 (la Institutul "Santa Barbara"), preotul A. Covaciu nu figurează nicăieri pe listele prietenilor din jurul lui M. Eminescu. "Confuzia Lucaciu-Covaciu" nu este probată de nici un eminescolog până la această dată. Dar cine dintre sătmăreni nu și-ar dori încă un nume așezat lângă cel al lui M. Eminescu? În cercetarea literară e nevoie de documente concrete. C. Pe urmele lui Al. Grama: reacții "antieminesciene" ale preoților greco-catolici
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]