KorAP: Find »[drukola/base=emisar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...56 >

1,393 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

râul receptor, colectând și apele adunate de colectoarele secundare. Schema paralelă sau etajată (figura 1.3) este specifică localităților a căror relief se prezintă sub formă de terase separate cu diferență de nivel între ele și care sunt cvasiparalele cu emisarul. Fiecare terasă este prevăzută cu un colector secundar ce varsă apele în colectorul principal, a cărui traseu este oblic și conduc apele în stația de epurare. Schema ramificată (figura 1.4) este specifică localităților mici, nesistematizate, fiind alcătuită dintr-un

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prin rigole. La deversarea în cursul de suprafață trebuie prevăzute minim un desnisipator și un separator de grăsimi și uleiuri. De asemenea și la industrii se recomandă sistemul separativ, apele convențional curate (de spălare, răcire, pluvialeă se varsă direct în emisar, iar apele uzate industriale sunt trimise în rețeaua publică de canalizare după o prealabilă preepurare. 1.4.3. Sistemul mixt Sistemul mixt reprezintă o combinație între cele două sisteme de canalizare prezentate anterior (sistemul unitar și cel separativ). Acest sistem

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Mureș este de 100 ha. În această situație debitul de ploaie total căzut pe suprafața orașului este de 177 l/s. Repartiția acestui debit: - evaporație și infiltrație = 45 l/s; - influent în S.E. Tg. Mureș = 68 l/s; - deversat în emisar prin camerele deversoare = 64 l/s. TOTAL Qpl =177 l/s b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
54 l/s (cf.AQUASERV) 3. Debitul mediu de apă furnizat (facturată la alți operatori (în zonele limitrofeă = 24 l/s 4. Debitul pluvial (177 l/s), din care (repartiție statisticăă:infiltrație și evaporație - influent în S.E. Tg. Mureșdeversat în emisar 177 l/s 45 l/s 68 l/s 64 l/s 55 5. Debite care ajung în S.E. datorate surselor de suprafață și a izvoarelor canalizate = 60 l/s (cf.AQUASERVĂ 6. Debitul de apă produsă în anul 2002

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
externi Reprezintă cantitatea de apă uzată facturată operatorilor de apă care deservesc localitile limitrofe Tg. Mureș(atât agenți economici cât și populație). Operatorii sunt: SURM, Contranscom Bența,S.C. Scorillo SRL Ieșiri din sistem Reprezintă ieșirile din sistemul unitar direct în emisar, care au fost cuprinse la facturare, dar nu ajung în stația de epurare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debite din diverse surse Debite care intră în sistemul de canalizare din diverse surse: izvoare canalizate, drenaje, cursuri de suprafață care

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
externi Reprezintă cantitatea de apă uzată facturată operatorilor de apă care deservesc localitățile limitrofe Tg. Mureș(atât agenți economici cât și populație). Operatorii sunt: SURM, Contranscom Bența,S.C. Scorillo SRL Ieșiri din sistem Reprezintă ieșirile din sistemul unitar direct în emisar, care au fost cuprinse la facturare, dar nu ajung în stația de epurare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debite din diverse surse Debite care intră în sistemul de canalizare din diverse surse: izvoare canalizate, drenaje, cursuri de suprafață care

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apă, se consideră 7%. 2.2. Repartiția debitului uzat pe tronsoanele de calcul 2.2.1. Trasarea rețelei de canalizare publică Având planul de situație al unei localități (cu străzi, curbe de nivel, emisar) se pot alege colectoarele principale și secundare (tronsoanele de calcul) și se efectuează trasarea întregii rețele de canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și anume: - se va

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
alte frecvențe decât cele din tabelul 2.17. 3. Pentru un ansamblu de obiective de importanță mai mare decât a unității cu caracter social sau economic în care sunt situate, la dimensionarea hidraulică a sistemului de canalizare de la racord până la emisar, trebuie avute în vedere debitele mai mari de ape meteorice, ce corespund frecvenței dictate de obiectivul de importanță mai mare. Se stabilesc, totodată, și soluțiile de protecție contra inundațiilor de orice fel cauzate de sporurile de ape meteorice provenite din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de suprafață provenite din cursuri mici de apă, văi și depresiuni ce traversează perimetral unitățile cu caracter social sau economic de orice fel, să fie îndepărtate prin conducte proprii independente de rețeaua de canalizare a folosinței, spre cel mai apropiat emisar, realizându-se astfel îndepărtarea apelor mari de viitură de pe suprafața care se canalizează, precum și apărarea zonelor inundabile din perimetrul construit. În cazurile în care colectarea apelor din surse de suprafață în rețeaua de canalizare a folosinței nu poate fi evitată

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a folosinței respective, care pot aduce prejudicii terenurilor și celorlalte folosințe situate în aval, dacă acestea au o clasă de importanță mai mare. Debitele de apă meteorică colectate de pe versanți în canalele de gardă se evacuează, pe cât posibil, direct în emisari, nu în rețeaua de canalizare a folosinței. Evacuarea acestor ape în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de îngheț. 2.7.1.5. Deversoare Deversoarele sunt construcții folosite în sistemul unitar de canalizare având ca scop evacuarea unei părți din apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în aval dimensiuni mai mici, prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizare având ca scop evacuarea unei părți din apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în aval dimensiuni mai mici, prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este dat de relația: (2.39) în care n0 este coeficientul de diluare, adică raportul dintre cantitatea de ape de ploaie și cea uzată. De fapt

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
amestecate cu apele de ploaie, calculul raportului de diluare, n, respectiv al coeficientului de diluare, n0, se poate efectua cu suficientă exactitate. Astfel, determinarea consumului biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar, după deversor, se face folosind relația: (2.40) în care: CBO5e,am - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar; c - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apelor uzate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar, după deversor, se face folosind relația: (2.40) în care: CBO5e,am - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar; c - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apelor uzate amestecate cu apele de ploaie; în general, se poate considera că are o valoare cuprinsă între 50¸100 % din consumul biochimic de oxigen al apelor uzate; C - consumul biochimic

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
zile, al apelor uzate amestecate cu apele de ploaie; în general, se poate considera că are o valoare cuprinsă între 50¸100 % din consumul biochimic de oxigen al apelor uzate; C - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu apele de ploaie; în general, se poate considera că are o valoare cuprinsă între 50¸100 % din consumul biochimic de oxigen al apelor uzate; C - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se impune determinarea cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm, ce poate fi evacuată direct în emisar, cu îndeplinirea condițiilor normativelor în vigoare, rezultă din ecuația: (2.41) Dacă din debitul de ape meteorice și uzate, în amonte de deversor, Qc se scade

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se impune determinarea cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm, ce poate fi evacuată direct în emisar, cu îndeplinirea condițiilor normativelor în vigoare, rezultă din ecuația: (2.41) Dacă din debitul de ape meteorice și uzate, în amonte de deversor, Qc se scade Qadm se obține cantitatea de apă care trebuie transportată mai departe sau înmagazinată. Din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
până la valoarea căreia nu trece peste deversor nici un fel de apă. Determinarea acestui parametru se face cu ajutorul graficului din figura 2.104. Cu ajutorul acestui grafic se determină:raportul dintre debitul Q și al apelor uzate q; posibilitatea de autoepurare a emisarului, exprimată prin valoarea s, în funcție de calitatea și viteza de curgere a apei emisarului, conform tabelului din figura 2.108 (categoriile I și a II a din tabel, pot fi asimilate cu categoria I din normativ, categoria a II a cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
parametru se face cu ajutorul graficului din figura 2.104. Cu ajutorul acestui grafic se determină:raportul dintre debitul Q și al apelor uzate q; posibilitatea de autoepurare a emisarului, exprimată prin valoarea s, în funcție de calitatea și viteza de curgere a apei emisarului, conform tabelului din figura 2.108 (categoriile I și a II a din tabel, pot fi asimilate cu categoria I din normativ, categoria a II a cu categoria a II a, iar categoria a IV a cu categoria a III

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
timpul maxim de acumulare. În cele mai multe cazuri, când nu există lucrări speciale de acumulare, k = 1;înălțimea medie N a precipitațiilor, în semestrul de vară, conform datelor meteorologice. Cantitățile de apă mai mari decât debitul critic total sunt deversate în emisar. Alcătuirea deversoarelor Deversoarele sunt alcătuite, din punct de vedere constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mai mari decât debitul critic total sunt deversate în emisar. Alcătuirea deversoarelor Deversoarele sunt alcătuite, din punct de vedere constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare. Dimensiunile și forma camerei de deversare depind de tipul deversorului. Deversorul propriu-zis poate fi de mai multe feluri. Cel mai răspândit este deversorul lateral simplu (cu lamă simplă deversantăă (figura 2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]