5,918 matches
-
seminarii, cele dintâi școli de preoție pe care le aveau românii. După ele se îndreptară toate celelalte, care răsăriră mai mult în veacul al XIX-lea pe acest pământ ardelean.“ Nicolae Iorga, Istoria românilor în chipuri și icoane De la instruirea empirica, la știință educației Pe masura ce societatea devenea mai complexă și comunitățile se măreau, școala începea să capete tot mai multă însemnătate. Faptul de a merge la școală se transformă într-o ocupație în sine, părinții devenind tot mai dispuși să-și
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
A. Stroia. Certificatul de nastere că poet al lui George Peagu este semnat de însuși Nichita Stănescu, prezentat în facsimil în acest nou volum de poezie. „În matricea stilistica a creației, George Peagu are ca punct generic analogia. Un detaliu empiric și, imediat, un transfer de imagine. Dezvoltarea imaginii este fie enumerativa, fie tehnic alegorizanta. Construcția morfologica este fie diptică, fie triptică. Poetul se lasă dominat de materia poetica ori o supune unei - deopotrivă - tragice reflecții. Omul din poezia lui George
Z3 (AL TREILEA ZÂMBET) (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1344009077.html [Corola-blog/BlogPost/340885_a_342214]
-
pământul presărat cu oasele străbunilor din vatra satului până sus pe culmea Babiței, unde ne închinăm în fața troiței ridicate înaintea intrării în Templul Sfântului Baia, un sfânt al tuturor posibilităților.” Templul „Baia Balkan” debutează ca un roman al cunoașterii primitive, empirice, al credințelor în mituri și minuni. Templul ocupă locul central, ce oferă culoarea locală. În jurul acestui templu cresc tradițiile, se nasc legendele, prind contur aventurile. Volumul se deschide cu un spectacol ceremonial ce are rolul de a ne face cunoștință
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/_baia_balkan_o_cronica_sociala_semnata_ileana_andrei_cudalb_canberra_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
muncă. O cercetare a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale arată că „economiile actuale depind tot mai mult de generarea de idei noi și de capacitatea de a le valorifica. În ultimele decenii, au apărut metodologii solide care permit studiul empiric al influenței capitalului uman asupra PIB-ului unei țări și, implicit, asupra creșterii ei economice. Concluzia care reiese cu claritate din aplicarea sistematică a acestor metodologii, atât în interpretări moderate, cât și în interpretări optimiste ale ritmului de dezvoltare economică
Cum să creezi creștere economică cu ajutorul inovației by https://republica.ro/cum-sa-creezi-crestere-economica-cu-ajutorul-inovatiei [Corola-blog/BlogPost/337957_a_339286]
-
teoretice și discursive aflate în conexiune cu spațiul politic, așa cum sunt sociologia, antropologia, relațiile internaționale și studiile europene, studiile de securitate, jurnalismul și științele comunicării. Sunt încurajate, în acest sens, atât demersurile de natură normativă, cât și cele de factură empirică, în ideea configurării unui dialog democratic între reprezentanții comunității academice și specialiștii în științe sociale și politice, pe de o parte, și profesioniștii diverselor arii de competență din spațiul socio-politic, jurnaliști, comentatori și analiști politici, precum și publicul larg, pe de
Emanuel Copilaș este noul coordonator al colecției Colloquium by http://revistaderecenzii.ro/emanuel-copilas-este-noul-coordonator-al-colectiei-colloquium/ [Corola-blog/BlogPost/339364_a_340693]
-
aproape nicăieri în lume evidențele nu par să susțină această credință. De exemplu, scăderea taxării bogaților în Statele Unite de la 91% în 1963 la 35% în 2003 nu s-a tradus în creșteri fabuloase ale PIB-ului. În urma a numeroase cercetări empirice, chiar Banca Mondială sau FMI au renunțat la a mai susține ideea ca prosperitatea bogaților se transformă în prosperitate generală - într-un studiu recent, FMI susține că, de fapt, creșterea veniturilor celor mai bogați 20% din populație duce, pe termen
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate by https://republica.ro/trei-argumente-pentru-eliminarea-plafonului-la-asigurarile-sociale-si-de-sanatate-o-perspectiva-de-stanga [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
de dolari); și 10% din PIB-ul Zonei Euro. Impresionant? Fără îndoială. Dar asta nu e totul. Titlul studiului e The Socio-economic Contribution of Religion to American Society: An Empirical Analysis („Contribuția socio-economică a religiei la societatea americană: O analiză empirica”). Studiul a fost publicat în revista de specialitate Interdisciplinary Journal of Research on Religion, și are doi autori, Brian J. Grim, de la Georgetown University în Washington DC, si Melissa E. Grim de la Newseum Institute în Washington, DC. Îl puteți citi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/12-trilioane-de-dolari/ [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
a trinității ar avea rezolvarea fie prin faptul că există o singură persoană divină, fie că sunt trei persoane distincte, si nu părți ale unui întreg. Prin el nominalismul reduce realitatea la indivizii concreți, pe care îi cunoaștem prin contact empiric. Duns Scot [1265-1308 ] a fost călugăr franciscan , profesor la Oxford, Paris și Colonia, desfășurând o activitate filosofica plină de subtilități. În problema universaliilor recunoaște triplă lor existența că și cei din timpul sau, dar consideră că aceste universalii nu sunt
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
reamintesc că filosofia lui sintetiza gândirea unei paradigme ancorate în Tradiție, în sensul că accentul era pus pe contemplarea lumii ideilor. Platon spune că aceasta este cunoașterea adevărată. Adică ceea ce ține de lumea ideilor era cunoașterea sigură, iar cunoașterea realității empirice era cunoașterea aproximativă, nesigură. Odată cu modernitatea, se schimbă această viziune și cunoașterea sigură devine cunoașterea lumii vizibile, iar cunoașterea aproximativă devine cunoașterea lumii supranaturale. Bineînțeles, știința modernă se dezvoltă pornind de la aceste premize, punând accentul pe experiment empiric, pe verificarea
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Editura Teologie și Viaţă_se_poate_afla_oricand_intr_un_dialog_onest_cu_stiinta_0.html [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
cunoașterea realității empirice era cunoașterea aproximativă, nesigură. Odată cu modernitatea, se schimbă această viziune și cunoașterea sigură devine cunoașterea lumii vizibile, iar cunoașterea aproximativă devine cunoașterea lumii supranaturale. Bineînțeles, știința modernă se dezvoltă pornind de la aceste premize, punând accentul pe experiment empiric, pe verificarea rezultatelor în cadrul unei anumite teorii, după aceea, pe matematizarea teoriilor, pe matematizarea fenomenelor fizice. Se încearcă să fie pus absolut totul într-o ecuație, și, cu cât avem o ecuație mai clară, care să descrie fenomenele fizice, cu
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Editura Teologie și Viaţă_se_poate_afla_oricand_intr_un_dialog_onest_cu_stiinta_0.html [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
literaturii române, luptând la baionetă împotriva indiferenței și nerecunoștinței contemporanilor lui Eminescu. Epistolarul Henriettei, de necontestat ca veridicitate istorică, poate fi însă acuzat de subiectivism, de parti-pris, ținând cont de împrejurările și datele personale ale disperatei surori, transformate într-o empirică și improvizată soră medicală, înger salvator în perioada în care Eminescu s-a aflat în grija acesteia:10 aprilie 1887 - 14 aprilie 1888. Aceasta și-a propus să scrie la fiecare trei zile un mesaj către Cornelia Emilian, informând asupra
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! by http://uzp.org.ro/o-noua-ipoteza-privind-cauzele-mortii-lui-eminescu-tratamentul-cu-morfina/ [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
se pare c‑au ajuns prin 3.000 î.e.n. (cu o paranteză interesantă, găsită pe Wikipedia, în care prima țară cucerită ar fi fost România). În fermele în sistem intensiv, spre deosebire de gospodăriile tradiționale, cu grajduri și cotețe, oamenii au transformat empiricul în știință. Au despicat trinitatea într‑un stufăriș de parametri, pe care îi controlează și îi reglează ca să crească generica performanță. Animalul are un rol de îndeplinit, cu succes maxim. Bunăstarea lui, normată legal și dezbătută moral, nu e doar
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
El tot căutase să pornească o afacere, era febra întreprinzătoare de după Revoluție, așa că și‑a dat demisia și, după cocoșei, a continuat cu pui de carne precrescuți, găini pentru ouă de consum, chiar și o serie de purcei. Un început empiric și cu multe împrumuturi. „În primii ani, ne‑am pus casa garanție la bancă de vreo șase ori.” Așa au cumpărat în ’93 prima fermă, în Crăiești, Mureș. O dărăpănătură cu patru hale, cu țevile pleznite și încălzită cu cărbuni
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
a ne folosi de cine știe ce argumente ale apologeticii obscurnatist-religioase pentru a apăra pe sârmanul Dumnezeu de contraofensiva declanșată de profeții profani ai ideologiei „scientismului ateist”, mai ales că personal credem că între știință autentică și religia adevărată, între cunoașterea obiectivă, empirica, experimentală, și cunoașterea prin revelație, nu există o prăpastie de proporții astronomice, metafizice, nu pot de fapt să existe contradicții atât de ireconciliabile, de incompatibilitate absolută, mai ales că în ultimă instanță atât descoperirile științifice precum și revelațiile divine s-au
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1484331624.html [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
în genere știință. De aceea, neavând interes și nici access în lumea spirituală, dar după omul credincios tot atât de reală, practic știință nu poate demonstra nici că Dumnezeu există, nici că Dumnezeu nu există. Tot astfel, cunoașterea obținută numai pe cale științifică, empirica, experimentală, reprezintă doar o „paradigmă culturală” în continuă schimbare și reevaluare, de înțelegere a vieții, a omului, a naturii, a cosmosului, dar nu a lui Dumnezeu, care fiind spirit și iubire nu este o entitate fizică, materială și naturală, nu
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1484331624.html [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
pentru recruți ori ținând cont de activitățile anterioare. Problema pe care mi-o pun este cine sau ce poate hotărâ, stabili, dacă o persoană este creativă. Dacă acest aspect nu se încadrează în liniile trasate de o gândire logică, sistematică, empirică atunci care sunt criteriile după care se ghidează? Un răspuns relativ ar fi acela că însuși criteriile sunt unele creative, enunțate de persoane cu un dovedit spirit creativ, însă, în acest caz, nu intervine iarăși factorul de „experiență”? Ori, dacă
PĂRĂSIT DE CREATIVITATE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Parasit_de_creativitate.html [Corola-blog/BlogPost/350812_a_352141]
-
existenței și deci, ca nihilismul nu este valid. Așadar, în urma acestei necesități metafizice împart realitatea în trei nivele de cunoaștere: • în primul rând realitatea experienței senzoriale, a simțurilor, a aparențelor, pe care o cunoaștem în urma intuiției sensibile și a investigației empirice, prin știință. Este tot ceea ce dobândim în urma experienței individuale sau colective (precum istoria sau cultura), raportarea la această lume sensibilă făcându-se prin estetică. • în al doilea rând este realitatea experienței suprasenzoriale, lumea ideilor, a formelor pure, o extensie a
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_1_constantin_popa_1339404393.html [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
pentru cine citește, nu pentru mine. Eu am scris, nu am tratat o temă, sau mai multe. Tot ce știu eu este că lupul, cavalerul, trubadurul sunt alter-egouri vii, concomitente, în timp și spațiu, cu mine, deși anterioare eului meu empiric. Eul artistic, cel mai adevărat și mai profund, n-a avut liniște până nu le-a identificat. Simt, ca să zic așa, și ca să nu ne pierdem umorul, cu o concretețe amețitoare, și iarba, și tufișurile prin care umblam, pe vremea
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
poezie. Dar, fie că e dicteu automat, fie că e creație de laborator, fie că e trăită sau nu, poezia nu-i rămâne creatorului. Ea trebuie transmisă... Eugen DORCESCU: La mine nu a fost niciodată dicteu automat. Eul meu, cel empiric, și cel artistic, nu scapă, în nicio împrejurare, de sub controlul unei anumite lucidități, spectrale, astrale, abisale. Numește-o cum dorești. Chiar m-a indispus, și încă mă indispune, cunoscuta manieră suprarealistă. Dar, firește, n-o contest. Adesea, lucrez mult, sub
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
diferite aspecte ale muncii sale. Cercetările în fizică teoretică i-au făcut pe mulți savanți să îl considere în primul rând un matematician. A inventat geometria carteziană care includea algebra; prin prisma legilor sale ale refracției a dezvoltat o înțelegere empirică a curcubeielor; a propus o abordare naturalistică a formării sistemului solar. A inițiat în filozofie „spiritul geometric” (opus „spiritului de finețe” instituit, ca mod de gândire, de către contemporanul său Blaise Pascal) și s-a aflat în căutarea unei științe care
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1454112521.html [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
nu gravitează în două lumi separate. Ceea ce se trăiește nu este ceea ce ni se spune nouă, fără a fi totuși diferit în mod tranșant. Notele esențiale se circumscriu unui portativ existențial. În general, eul liric nu se confundă cu eul empiric. Oricum, în cazul lui Ioan Es. Pop, nici dacă ar dori cu tot dinadinsul, cel de-al doilea n-ar putea să compară natural în ordinea lucrurilor ce stârnește lumina existenței celui dintâi: „Nu l-a prevestit nicio aură/nu
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
existenței se află transcendența (Dumnezeu), la care noi, ca existență, ne raportăm prin limbajul lucrurilor. Vasăzică, deși transcendența nu poate fi arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în natură, iată că ajungem la
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în natură, iată că ajungem la antinomia libertății: unindu-se cu natura, ea se distruge ca libertate; contrazicând natura, ea eșuează ca Dasein empiric. Dasein-ul sau subiectul vital vrea să dureze în natură, iar existența dorește absolutul. Cum ambele tendințe se reflectă în condiția umană, iată cauza pentru care în lume există două forme de morală: una a măsurii, pentru care eșecul nu are
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
vedere, o orhidee-n floare primită cadou lângă chiuveta din porțelan cu model bătrânul devenea mai bătrân tânjind după vânătoarea cu zimbrii furtuni în sufletul iernii glasuri din păduri cu urși grizzly rătăciți glasuri din prerii oceane aparte și medici empirici numărând pahare și farfurii linguri și lingurițe în ordine, cum se cuvine așteptând Miezul Nopții cu daruri bătrânul se petrecea mai bătrân De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În inimă cicatrice adâncă cireși pârguiți și doruri acute
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]