310 matches
-
de fapt, perfect imuni la frumusețea genului) și dincolo de scepticismul procurorilor la fel de conjuncturali. În Postmodernismul românesc, Cărtărescu punea degetul pe rană, numind clar decalajul teoretic în care se află o bună parte a poeziei contemporane (descinsă din Blaga și din emulii acestuia). La vremea aceea, verdictul a produs rumoare. Acum e reluat, în esență, fără menajamente (dar și fără agresivitate, ce rost ar avea?) cu privire la o anumită direcție a poeziei tinere. Decât aceștia, Mircea Cărtărescu s-a arătat de două ori
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
Patriarhiei, încearcă să arunce asupra României sămânța vrajbei și a neîncrederii. De acolo de unde se va fi aflând, Khomeyni probabil că zâmbește fericit: dacă tot n-a reușit să-l asasineze pe Rushdie, măcar s-a ales cu un neașteptat emul pe malurile Dâmboviței!
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
nou sub soare: toate aceste acțiuni cu masca pe față sunt suficient de grăitoare la nivel simbolic pentru a nu ne lăsa duși de nas de cei aflați în spatele mișcărilor.) Josef Djiugașvili își alegea pseudonime simplist-primitive: "Soso", "Koba", "Stalin". Astăzi, emulii săi au la dispoziție o infinitate de posibilități, dintre care nu puține se termină în "dot.com". E singurul progres pe care umanitatea l-a înregistrat într-un secol de experimente violente, soldate cu milioane de morți, în care sectanții
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
Tracia) care va trece apoi în viziunile din Eminescu din Memento mori". Cu toate că - oare de ce? - "marele poet nu-l va reține (...) pe Asachi în Epigonii săi". Mișcarea criticului pe scala istorică e foarte degajată: "Asachi ilustrează o paradigmă clasică fără emuli direcți (în acest sens, Cioculescu nu greșea), totuși productiv în măsura în care o vom regăsi, luată de fiecare dată pe cont propriu, la parnasienii de la sfîrșitul secolului XIX, ca Duiliu Zamfirescu, la sonetiștii din secolul XX, de la Codreanu la Doina Sălăjan și
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
se putea regăsi în atari reflecții antidogmatice. Dar d-sa avansează comentînd și poezia lui Doinaș într-un duh pe deplin cooperant. Dac9ă mai vîrstnicul bard ne propune pe alocuri secvențe de grație cosmică, sub durata cărora "totul pare aievea", emulul său percepe natura abstractă a viziunii, epura conținută în "materialitatea triumfătoare": "Lectorul înțelege însă perfect sensul stihurilor: materia care constituie universul este infinit mai fină, deci mai delicată și vulnerabilă, decît o concepem noi, în general". Un gust al cunoașterii
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
unele de un dramatism convingător, altele cu iz de cochetărie) alcătuiesc o rețetă convenabilă! Un punct major al interesului exegetic și neapărat moralist al autorului Accidentului l-a reprezentat Proust. Nu se va fi simțit junele brăilean, mutatis mutandis, un emul al celebrului francez? Oare n-am putea interpreta agitația sa mondenă cu măgulitoare inserții în high-life drept un reflex, fie și impalidat, redus, pe meridianul valah, prin accentele unor dezamăgiri amare, al diligențelor autorului lui Swann care nu se da
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
avem, istoria literaturii n-are cum fi lungă. Nici rotundă. Și mai cu seamă săracă este în dramaturgie, unde un vîrf de secol XIX privește o desfășurare cam plată. Ceea ce nu înseamnă că maniera lui Caragiale nu și-a avut emulii interbelici. Cel mai de rîs (sic!) dintre ei este Tudor Mușatescu, la ale cărui comedii se merge și astăzi, fără probleme de sincronizare. Însă nu comediile, ci un fel de neo-momente și schițe cuprinde volumul din 1990, de la editura Eminescu
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
Constituție. Ales prin vot direct, președintele nu poate fi însă suspendat decât tot prin vot direct, pe calea referendumului. Ceea ce s-a și petrecut, cu un rezultat zdrobitor (75% dintre votanți au fost împotriva suspendării) pentru inițiatori. Constituția - realizată de emulul iliescan, A. Iorgovan - nu prevede nici o consecință a acestui vot, deși el este direct. Se revine, altfel spus, la statu quo ante, oponenții președintelui nefiind, nici măcar moral, afectați. Să recapitulăm. Așadar, un partid de dreapta (PNL-ul) rămâne la putere
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
este imensă. Cu atât mai mult, cu cât scrisoarea în care Vladimir Tismăneanu era amenințat cu moartea conținea și tăieturi din publicațiile "Tricolorul" și "România Mare". Iată la ce se poate aștepta o personalitate de talia lui Vladimir Tismăneanu din partea emulilor unui partid extremist. Iată unde s-a ajuns datorită iresponsabilității unor partide politice obsedate doar de căpătuirea membrilor săi, de menținerea la putere și de perpetuarea aranjamentelor oneroase de la un ciclu electoral la altul. Pe fondul luptelor oarbe pentru avantaje
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
putem prezuma un atac indirect la adresa lui E. Lovinescu, care tocmai publicase monografia sa în două tomuri consacrate Maiorescului și care, prin prestigiul său de căpetenie a școlii critice din interbelic, îl irita mai mult decît probabil pe mai tînărul său emul. Pe de altă parte, ambiția defel comună a ultimului dorea o confruntare "sportivă" cu orice autoritate în domeniu, așadar și cu cel socotit un întemeietor al disciplinei critice pe aceste meleaguri. Supoziție ce se justifică și prin minimalizările la care
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
a evoluat cvartetul austriac al trompetistei/fluegelhornistei Michaela Rabitsch și al ghitaristului Robert Pawlik. Virtuozitatea și tehnica impecabilă sunt trăsăturile definitorii ale Trio-ului Marian Petrescu din Finlanda. Emigrat de tânăr în acea țară scandinavă, pianistul își asumă condiția de emul al unor modele precum Oscar Peterson sau Bill Evans. Bravura sa interpretativă mi-l amintește, totodată, și pe irezistibilul Leonid Cijik al anilor 1980. Competent susținut de parteneri (Mihai Petrescu/contrabas și britanicul Keith Hall la baterie), Marian Petrescu îi
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
ani. Poeți ca Ferdousi, Omar Khayyam, Moulavi, Saadi, Hafez, puțin cunoscuți în Europa, dar genii în adevăratul sens al cuvântului, mari și originali inventatori de lumi și limbaje poetice, au fost imitați, începând cu sfârșitul secolului al XV-lea, de emulii lor, sub neliniștea și presiunea unui trecut prea încărcat de glorie, încât se părea că la umbra acestuia nu înflorește decât epigonismul. Imitând forma în detrimentul conținutului, neuitând obscurul cod ideatic-cultural-filozofic, în absența căruia poezia persană clasică nici nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
traduce, a scrie.“ Cuvintele acestea par să trădeze gândirea unui european, dacă vreți, a unui prozator român din perioada interbelică (îmi vine în minte Camil Petrescu). Ele aparțin lui Sadegh Hedayat și sunt spuse într-o discuție cu unul dintre emulii săi, când literatura persană învăța alfabetul modernității. Și el e obsedat de „arderea etapelor“, de principiile scriiturii, de sincronism... Lucrurile par să se petreacă la fel în toate literaturile care au avut „complexul“ întârzierii la festinul modernității. Sesizând la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
stare a se transpune în pielea unui erou caragialesc, neputînd fi decît un spectator al pieselor lui Nenea Iancu. Gata a aplauda din sală, a se entuziasma, dar la o igienică distanță ireductibilă. Admirator înmănușat al lui Caragiale, pretinsul său emul e incapabil de cinism, nu numai prin ținuta scriiturii, ci și printr-un vector de "naivitate", de candoare ce-i nutrește pînă și cele mai ample gesturi polemice. Balcanismul pe care-l exaltă e teoretizant, nicidecum trăit. E un snobism
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
printre ultimii, dacă nu ultimul bandit manierat pentru care banii sunt mai puțin decât felul de a trăi periculos, și cu această imagine pe ecran, Michael Mann adăugă și el strălucire legendei urbane. Însă regizorul nu se înscrie ca banal emul, ci analizează legenda aducându-i în același timp serviciile pe care ea le oferă în contrapartidă cinematografului cu personaje precum Bonnie și Clyde, Al Capone etc.. O interesantă mise en abîme o constituie scena în care John Dillinger privește un
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
Este o plăcere să descoperi (fie și în publicații modeste, care nu anunță că reinventează literatura) parfumul trecutului. C.V.-ul lui Marin Ioniță Cu prilejul împlinirii vârstei de optzeci de ani, cuceritorul, prin franchețe și umor, scriitor Marin Ioniță (cândva, emul al lui Nicolae Labiș, la Școala de Literatură), isi schițează - în revistă ARGEȘ nr. 7/ 2009 - un C.V. care poate fi opus, ca model de simplitate, autoironie și bun-gust, autoglorificărilor pline de pretiozități la care recurg alți autori în împrejurări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
adevărate pogromuri intelectuale, începînd prin a-i anatemiza pe Anna Ahmatova și Mihail Zoșcenko, în discursul său din 1946 consacrat revistelor Zvezda și Leningrad. O isterie a denunțurilor, o campanie împotriva "comploturilor" au fost deopotrivă aporturile ideologului sovietic și ale emulului său de pe malurile Dâmboviței. Sub egida unei strategii leninist-staliniste de distrugere a "vechii culturi" și de edificare a uneia noi, orientate de "umanismul" comunist, Leonte Răutu și-a propus a teroriza umanismul tradițional din România, de facto marea majoritate a
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
care gîngurește vorbe dulci ca orice muritor)". Iarăși, "rezon". Prin retorica d-sale deretorizată, printr-un umor pliat pe tendința circumspecției, pe, totuși, vitalitatea ce însă ocolește rupturile tranșante, singularizarea formală a sfîșierilor, Al.Cistelecan e cel mai de seamă emul prezent, pe tărîmul criticii, al lui Caragiale. L-au preludat într-o anume măsură Șerban Cioculescu, a cărui vervă spirituală se revărsa mai îmbelșugat în oralitate și-n paginile de amintiri, și Cornel Regman, pe linia aceluiași haz ardelenesc ce
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
care gîngurește vorbe dulci ca orice muritor)". Iarăși, "rezon". Prin retorica d-sale deretorizată, printr-un umor pliat pe tendința circumspecției, pe, totuși, vitalitatea ce însă ocolește rupturile tranșante, singularizarea formală a sfîșierilor, Al.Cistelecan e cel mai de seamă emul prezent, pe tărîmul criticii, al lui Caragiale. L-au preludat într-o anume măsură Șerban Cioculescu, a cărui vervă spirituală se revărsa mai îmbelșugat în oralitate și-n paginile de amintiri, și Cornel Regman, pe linia aceluiași haz ardelenesc ce
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
poet georgian, care, plictisit de elogiile cu care i-au fost întâmpinate volumele, se hotărăște să-și anuleze, practic, opera tipărită. Tot ce pune pe hârtie e destinat direct flăcărilor. Iar în inițiativa aceasta radicală e urmat neabătut de grupul emulilor săi, în care, printr-un noroc, va pătrunde, în cele din urmă și Angelo. Adunările au un aer de necruțătoare conspirație: "Urmă o nouă rundă de scris, în timpul căreia se întâmplă un mic incident. La un moment dat, unul dintre
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
a vreunei idei filosofice particulare". Pentru a-și extinde sinecdoca reflexivă printr-o largă acoladă existențială: "Poezia lirică este corul în drama vieții - lumea. Poetul liric este un cor alcătuit armonios din tinerețe, bătrînețe, bucurie, simpatie și înțelepciune". La rîndu-i, emulul român al autorului Diotimei își varsă asocierile vizionare, cu tonalitate de rugă, în potirul salutar al muzicii: "Dacă aș rămîne în vidul ce de acum înainte are / A nevăzuților mișcare / Și în sine strălucește pe cînd mă contemplă / Cu văpaia
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
rezervă o analiză psihologică amănunțită și binevenită. Alt „studiu de caz" din amintirile autorului. Mai întîi, o prezentare a personajului. Era „domnul Papu" un om de serioasă cultură, prea puțin cunoscut, pe care Tudor Vianu îl avea printre asistenții și emulii săi apropiați și iubiți. Pentru tînărul adolescent care era atunci Ion Vianu, prezent, uneori, la discuțiile dintre cei doi, Papu își lua un avînt extraordinar, iar plimbarea sa prin cultură era „o cavalcadă romantică prin pădurea teutoburgică" (p. 165) - în timp ce
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
de alta, în intimitatea din Hieronymus Stube exercita acele farmece atît de salutare pentru frumoșii prin spirit, dăruiții tineri" (p. 142). Înțelegem din aceste cuvinte că Tudor Vianu continua să ducă o „viață dublă": în cercul intim de prieteni și emuli, în „secretul" unor convorbiri personale, Vianu aducea în juru-i pe tinerii Ion Negoițescu, Ion Fruzetti, Nicolae Balotă și, de bună seamă, pe Edgar Papu. Aceștia îl considerau un stîlp de neclintit al rezistenței culturale românești, care suferea rigorile regimului ca
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
abia mărturisită, chinuia ființa interioară a tatălui său („nenorocirea" asumată). Gîndul se poate îndrepta - precum scrie Ion Vianu - la „conversiuni" de pe „drumul Damascului". 9. În orice caz, de atunci Tudor Vianu și-a supravegheat spusele și faptele. Prietenii apropiați și emulii încep să distingă în convorbirile cu el afirmații bizare, noi. Lui Ion Negoițescu îi spune: „Pe d-ta nu te impresionează că, pentru prima oară, se tipăresc în România, traduceri, în serii de opere complete?" Iar cînd acesta îi replică
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
Conan Doyle un revelator pentru raporturile dintre Statul represiv și individ. Nu-mi surâde ideea de a-l lega pe Sherlock de statul liberal englez și pe Maigret de pulsiunile autoritare de tip Vichy ale statului francez. Culmea inocenței ideologice, emulul mai degrabă al lui Lucien Goldman decât al lui Bourdieu, măcar în pasajul care urmează, o atinge când explică felul în care romanul polițist își întinde picioarele în patul procustian al realității: „Contradicția pe care romanul polițist de la începuturile sale
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4885_a_6210]