327 matches
-
riscurilor de a amesteca și de a confuziona”. Credem că răspunsurile la problemele morale se pot găsi privind valorile și normele și, în același timp, privind spre chipul persoanei care înseamnă chemare, fragilitate și sărăcie. CONCEPTUL DE LEGE NATURALĂ ÎN ENCICLICA HUMANAE VITAE Introducere După mai bine de patruzeci și cinci de ani de la publicarea enciclicii Humanae vitae, credem că este necesară o lectură atentă și critică pentru a pune în lumină soliditatea, dar și validitatea ei actuală. Scopul nostru este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pot găsi privind valorile și normele și, în același timp, privind spre chipul persoanei care înseamnă chemare, fragilitate și sărăcie. CONCEPTUL DE LEGE NATURALĂ ÎN ENCICLICA HUMANAE VITAE Introducere După mai bine de patruzeci și cinci de ani de la publicarea enciclicii Humanae vitae, credem că este necesară o lectură atentă și critică pentru a pune în lumină soliditatea, dar și validitatea ei actuală. Scopul nostru este să facem o analiză a fundamentelor care stau la baza ei și susțin argumentele în favoarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ei și susțin argumentele în favoarea demnității persoanei umane și a vieții sale, dăruite în mod continuu și abundent de Dumnezeu. În cazul nostru ne interesează modul în care conceptul de lege naturală, ce pare să stea la fundamentul elaborării aceleiași enciclice, este pus în evidență și permite, în același timp, o reflecție solidă legată de problemele privitoare la demnitatea persoanei umane. 1. O lectură critică a enciclicii H.V. Înainte de toate ar trebui să ținem cont de faptul că motivațiile care fac
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în care conceptul de lege naturală, ce pare să stea la fundamentul elaborării aceleiași enciclice, este pus în evidență și permite, în același timp, o reflecție solidă legată de problemele privitoare la demnitatea persoanei umane. 1. O lectură critică a enciclicii H.V. Înainte de toate ar trebui să ținem cont de faptul că motivațiile care fac obiectul poziției doctrinale a Magisterului se referă la schimbările din interiorul societății, fapt care determină în mod inevitabil schimbări la nivelul raporturilor dintre persoane și, prin
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Orice om care se simte îmbogățit de istorie trebuie să trăiască propria sa istorie și să plăsmuiască istoria, nu doar să o suporte în mod pasiv”. Pentru a ne apropia tot mai mult de înțelegerea conceptului de lege naturală în enciclica Humanae vitae, vom face referire la discursul actualului Papă Benedict al XVI-lea, „Către participanții congresului internațional promovat de către Universitatea Pontificală din Lateran, cu ocazia celei de-a 40 a aniversări a enciclicii HV”, 10 mai 2008. În conținutul acestuia
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de înțelegerea conceptului de lege naturală în enciclica Humanae vitae, vom face referire la discursul actualului Papă Benedict al XVI-lea, „Către participanții congresului internațional promovat de către Universitatea Pontificală din Lateran, cu ocazia celei de-a 40 a aniversări a enciclicii HV”, 10 mai 2008. În conținutul acestuia am identificat două afirmații care ne interesează in mod deosebit. În primul rând, Papa reamintește că legea naturală stă la „baza recunoașterii adevăratei egalități între persoane și popoare [...] recunoscută ca izvorul din care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
referire”. În al doilea rând, el atrage atenția asupra importanței vieții umane și asupra salvgardării persoanei care pretinde o „adeziune deplină la legea scrisă în inima oricărei persoane”. Prin urmare, dacă citim cu atenție izvoarele pe care se fondează aceeași enciclică, există un adevărat dialog între enciclicile care fac referire la doctrina lui Toma de Aquino (nota nr. 9 - Cf. S. Thom., Sum. Theol. I-II, q. 94, a. 2 - asupra preceptelor legii naturale) și documentele Conciliului Vatican al II-lea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
imutabile, în cazul nostru este imutabil „ceea ce pentru noi este natural, deoarece aparține aceleiași noțiuni de om” (de exemplu, omul este un animal). În schimb sunt mutabile „lucrurile care urmează natura” (de exemplu dispozițiile, acțiunile). Este de menționat că insistența enciclicii asupra legii naturale se bazează pe raportul dintre lege și înclinațiile naturale. Teologul dominican consideră că înclinația este o „lege înscrisă în profunzimea oricărei ființe, în mod strict legată de forma acesteia” (omul este rationalis naturae individua substantia). Instanța care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
spre un mod nou de a fi. Acest fapt demonstrează că omul este o ființă culturală care „prin umanitatea lui este chemat să dezvolte din punct de vedere istoric o cultură în care să-și exprime creativitatea libertății sale”. În ce privește enciclica H.V., autorul francez afirmă că este vorba de o ambiguitate legată de conceptul de natură, deoarece utilizează un concept biologic al naturii umane ce contrazice viziunea personalistă a Conciliului Vatican II. În orice caz, el își dă seama că în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
francez afirmă că este vorba de o ambiguitate legată de conceptul de natură, deoarece utilizează un concept biologic al naturii umane ce contrazice viziunea personalistă a Conciliului Vatican II. În orice caz, el își dă seama că în conținutul aceleiași enciclici, ordinea biologică nu este impusă în mod necondiționat decât în măsura în care este legată de o valoare personală și transcendentală. Ceea ce H.V. dorește să sublinieze, dincolo de orice deficit lingvistic, este faptul că responsabilitatea este strâns legată de o „supunere” față de ordinea biologică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și certitudinea că „în trup și prin acesta, omul este deschis spre Altul, spre Noi al comunității și spre lumea care îl înconjoară”. 3. Vocea lui Dumnezeu și legea în intimitatea conștiinței După ce am analizat problemele care izvorăsc din contextul enciclicii, ultimul pas este de a identifica locul - „sanctuarul” (GS 16) unde are loc procesul în care se descoperă legea lui Dumnezeu și vocea sa, într-o atmosferă de ascultare și intimitate. Referindu-ne la GS 16 nu vorbim de „legea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Concluzie Teologul redemtorist Bernhard Häring ne indică și sintetizează drumul de parcurs în societatea de astăzi, atât de complexă și dinamică, în lumina semnelor timpurilor, în termeni de fidelitate față de conștiință și față de Magister și, bineînțeles, în direcția voită de enciclica H.V. (în special, numerele 23, 24, 27 și 28). Pe baza acestor caracteristici amintite, el afirmă că fidelitatea față de conștiință îi unește pe creștini cu ceilalți oameni în căutarea adevărului. Intenția documentului GS nr. 16 este să indice cu claritate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică de trup și suflet care, în orice alegere, se angajează în toată realitatea sa. Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire, în scrisoarea enciclică, Evangelium vitae, afirma că „Evanghelia demnității persoanei și Evanghelia vieții sunt o unică și indivizibilă Evanghelie”. Aceasta înseamnă că a vesti Evanghelia corespunde cu vestirea demnității persoanei, a vieții și a istoriei sale. Persoana umana are pentru Papa o valoare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să spunem că nu există o eutanasie dublă - activă și pasivă, ci numai o eutanasie activă. Ea se referă la cazul unei persoane muribunde, sau care suferă de o boală necruțătoare, care o conduce în foarte scurt timp la moarte. Enciclica Evangelium vitae (nr. 65) înțelege prin eutanasie, în sens adevărat și propriu, o acțiune sau o omisiune care din natura sa și în intențiile sale produce moartea, cu scopul de a elimina orice durere. Întrebarea care-i preocupă pe cercetătorii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
terminală, însă în mod progresiv s-a ajuns la includerea în această categorie și a nou-născuților cu diferite malformații. Cu timpul, a devenit tot mai dificil să se precizeze termenii în discuție. 3. Pentru o viziune creștină a bolii în enciclica Evangelium vitae 3.1. Conspirația împotriva vieții Este important să spunem că, la originea enciclicii Evangelium vitae, se află o situație de abandonare și de ofensă adusă vieții umane, prin diverse forme, în toate părțile lumii, și în faze diferite
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nou-născuților cu diferite malformații. Cu timpul, a devenit tot mai dificil să se precizeze termenii în discuție. 3. Pentru o viziune creștină a bolii în enciclica Evangelium vitae 3.1. Conspirația împotriva vieții Este important să spunem că, la originea enciclicii Evangelium vitae, se află o situație de abandonare și de ofensă adusă vieții umane, prin diverse forme, în toate părțile lumii, și în faze diferite ale vieții umane. Gravitatea situației este legată de „cultura morții” care caracterizează timpurile noastre, generată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
incipientă; exaltarea subiectului a cauzat fenomenul relativismului moral, definit ca un „pericol foarte grav și mortal”, pentru că a creat o confuzie gravă între binele și răul legat de dreptul fundamental la viață. 3.2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În introducerea enciclicii Evangelium vitae, Sfântul Părinte relevă faptul că „prezenta enciclică, rodul colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca un „pericol foarte grav și mortal”, pentru că a creat o confuzie gravă între binele și răul legat de dreptul fundamental la viață. 3.2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În introducerea enciclicii Evangelium vitae, Sfântul Părinte relevă faptul că „prezenta enciclică, rodul colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără și slujește viața, orice viață umană!” (nr. 5). Se observă că enciclica reprezintă intervenția oficială a Bisericii și răspunsul ei față de sfidarea situației actuale, cu privire la amenințările la adresa vieții umane. Se subliniază greșeala morală gravă față de uciderea persoanei inocente, a avortului procurat și a eutanasiei, care se descoperă ca o dezordine morală „intrinsecă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de Sfânta Scriptură, care este constantă și unanimă în Tradiția vie a Bisericii și care este în mod repetat afirmată de Magisterul ei. Fundamentul nu este reflecția umană, ci „inteligența credinței” Bisericii. G. Russo, în cartea sa dedicată aprofundării acestei enciclici, surprinde un aspect demn de luat în seamă: „Se pare că pentru acest Papă, a vesti Evanghelia, datorie principală a Succesorului lui Petru, înseamnă a-l vesti pe om, a vesti viața, a vesti Evanghelia vieții. O evanghelie care, traversându
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sistematică, am aprofundat noile probleme etice și factorii culturali și sociali, pentru a ajunge, spre sfârșit, la noile sfidări ale medicinei și geneticii, punând în evidență optica creștină, în mod deosebit Magisteriul Papei Ioan Paul al II-lea, exprimat în enciclica Evangelium vitae. Chiar titlul vorbește despre noutatea temei care, dincolo de tratarea noastră, rămâne un studiu deschis față de cercetarea antropologico-etică ulterioară, care se pune, în ceea ce privește filosofia și morala catolică, într-o atitudine de ascultare față de magisteriul Bisericii și față de științele umane
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și însoțește persoana în această lungă călătorie existențială, în continuu orientată spre realizarea obiectivelor pline de semnificație. „În fond vrem un singur lucru - «viața fericită», viața care este pur și simplu viață, pur și simplu «fericire»”, scria Papa Ratzinger în enciclica sa despre speranță. Dacă ne lăsăm conduși de dorința prezenței lui Dumnezeu, căutarea noastră va aduce roade, deoarece vom putea descoperi o fericire «infinită», prezentă deja în acel aici și acum al multor situații pe care persoana le trăiește: în
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de formare pentru a ajunge la o viață consacrată Domnului în mod fericit nu poate fi limitată numai la bunăvoința individuală a persoanelor sau la o condiție particulară (un capitol general despre bucurie, cele-brarea unui an special, sau lectura unei enciclice) ci trebuie să se regăsească printre prioritățile educative ale unei existențe în sintonie cu valorile carismatice și cu obiectivele motivaționale care sunt esența consacrării. Persoanele consacrate învață să fie fericite numai dacă știu să integreze bogățiile pe care le au
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spațiul public românesc 3.1. Dimensiunea socială ca specific al creștinismului 8 De o doctrină socială creștină se vorbește pe larg și explicit începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de când Papa Leon al XIII-lea a publicat, în 1891, enciclica Rerum novarum. Ea aduna reflecțiile pe care creștinismul european le elaborase în contact cu revoluția industrială; apărută în Anglia în ultimele trei decenii ale lui 1700, aceasta se răspândise pe continent, transformând radical viața tuturor persoanelor și familiilor implicate în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]