KorAP: Find »[drukola/base=enciclopedie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...155 >

3,859 matches

Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495

și biobibliografice publicate în diferite reviste de cultură, ziare și volume colective. Așa se explică și apariția acestui volum ce pune în valoare personalități din domeniul științelor, culturii și sportului românesc, pentru realizarea căruia au fost studiate mai multe dicționare, enciclopedii și monografii locale în vederea stabilirii acelor vâlceni (născuți în/sau adoptați de județul Vâlcea), care în 2014 au împlinit vârste „rotunde” și „semirotunde” și întrunesc condițiile necesare prezenței într-o astfel de lucrare. După această selecție, am format un grup

VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745

vreme ce mi-a amuțit pământul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-acasă...” Sic tranzit gloria mundi... Bibliografie: -Ion Dodu Bălan- Octavian Goga, Monografie, ed. Minerva, 1975; -Ioan Scurtu și colab. Enciclopedia de istorie a României, Ed. Memoria, București 2002; -Dan Brudașcu, Octavian goga otrăvit...Pro Seculum Nr. 4. -Mircea Goga, Vetura Goga „Privighetoarea lui Hitler” Ed. RAO, București, „2007; -Suciu Sebastian, Octavian goga, Iubiri din tinerețe. Istorie și cultură, 2010M. Partajează

Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375

atitudine”. (Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”). Altruismul este definit ca opusul egoismului. Mai simplu și lămuritor, altruismul este grija pentru binele altor persoane și acțiunea de ajutorare, salvare a lor, în caz de nevoie. Enciclopedia internațională de științe sociale, definește altruismul psihologic ca „o stare motivațională cu scopul de a crește bunăstarea altora", altruismul psihologic fiind în contrast cu egoismul psihologic ce se referă la motivația de a crește bunăstarea personală. Din nefericire, n-am învățat să

NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/_nevoia_de_altruism_vavila_popovici_1392066912.html [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]
Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476

câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din latina și greaca veche. Culegerea de texte acoperă o perioadă întinsă de timp începând cu secolul VI î.Hr. până în secolul al XIII-lea. Dar să trecem în revistă, făcând recurs la izvoarele itorice ale antichității

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192

potere „a putea“, rom. eu pot cu sl. pot „sudoare, transpirație“, adică ceea ce rezultă în urma muncii depuse de un om puternic (cu vlagă). Pentru corespondența munte: forță, putere a se compara și ebraic rum „înălțime, ridicătură“ cu gr. romê „forță“ (Enciclopedia civilizației române, București, 1982, p. 682). Concluzia noastră este că, la origine, dac însemna „oamenii pământului“ (get fiind probabil o dublură sinonimică de origine elenă) apoi când dacii au fost numiți locuitorii care au preferat muntele și probabil creșterea animalelor

DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436

din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri.[ Sursă de documentare: comuna Pecineaga = WIKIPEDIA Enciclopedia on-line libera. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pecineaga, Constanta] Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290

Liturghierul (1508), prima carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Îmbolnăvirea și stingerea din viață l-au surprins tot la datorie, scriind Monografia orașului Ocnele Mari, lucrare ce urma să fie inclusă în volumul al doilea al Enciclopediei vâlcene, în curs de finisare și publicare. Ne-a onorat cu recenzarea cărții noastre „Gh.N. Dumitrescu în relație cu Vâlcea”, ne-a oferit, cu dedicație, monografia sa din 2006 „Civilizația sării- Copăcel la 510 ani”, iar noi i-am pus

IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841

de carte și pentru ideea de a alege Movila Miresii ca primitor al cărților, pe care Organizația de Femei șiOrganizația Județeană de Tineret s-au străduit să le adune cu drag, pentru a fi oferite bibliotecii movilene. Personal ofer o Enciclopedie a limbii române, o lucrare științifică care poate fi de folos cadrelor didactice și elevilor, ca să vorbim și să scriem corect românește și să ne clarificăm, poate, înțelesul atâtor cuvinte. Mai dăruiesc o carte de poezii scrise de poetul Octavian

ORGANIZAŢIA MUNICIPALĂ DE FEMEI A PSD BRĂILA, INIŢIATOAREA ACŢIUNII ,,O CARTE PENTRU FIECARE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Organizatia_municipala_de_fe_cornelia_viju_1385891909.html [Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841]
Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438

Acasa > Cultural > Artistic > MAREA ENCICLOPEDIE A SPIRITUALITATII ROMANESTI - VOL. XLIV Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Marea Enciclopedie a Spiritualității Românești se scrie din mers ca o închegare istorică Ajunsă la al 44-lea volum

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
Acasa > Cultural > Artistic > MAREA ENCICLOPEDIE A SPIRITUALITATII ROMANESTI - VOL. XLIV Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Marea Enciclopedie a Spiritualității Românești se scrie din mers ca o închegare istorică Ajunsă la al 44-lea volum. marea enciclopedie a spiritualității noastre „PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR-1950-2010” de Constantin Toni Dârțu, președintele Filialei Iași a Ligii Scriitorilor și directorul revistei

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
SPIRITUALITATII ROMANESTI - VOL. XLIV Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Marea Enciclopedie a Spiritualității Românești se scrie din mers ca o închegare istorică Ajunsă la al 44-lea volum. marea enciclopedie a spiritualității noastre „PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR-1950-2010” de Constantin Toni Dârțu, președintele Filialei Iași a Ligii Scriitorilor și directorul revistei „Moldova literară”, a devenit, pe drept cuvânt, o paletă policromă care cuprinde toate nunațele strădaniilor intelectualității noastre puse în

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
filozofia ce se desprinde din glosa lui Protagoras din Abdera, care spunea: „Omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cât și a celor ce nu sunt, întrucât nu sunt”. Aceasta este miezul mesajului dat de autor prin marea enciclopedie la care lucrează de un deceniu și mai bine. Despre volumele acestea am scris de fiecare dată când au apărut, ajungând la concluzia la ceea ce spunea Nicolae Iorga: „Cultura poporului fără cărți pentru dânsul nu se poate”. Și fără cultura

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
lucrare de proporții nu este un dicționar, fiindcă acesta, conform DEX, este o lucrare lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, aranjate într-o anumită ordine, de obicei alfabetică. Lucrare masivă de care este vorba este o enciclopedie, citez tot din DEX, care spune că acest cuvânt este format din grecescul enkyklia care înseamnă „ansamblul științelor“ și paideia care înseamnă „educație/învățătură”. Este o lucrare care tratează sistematic termeni din toate domeniile de activitate, fie pe probleme, fie

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
tratează sistematic termeni din toate domeniile de activitate, fie pe probleme, fie pe domenii. Nu acest lucru face lucrarea domnului Dârțu? Studiind fișele a celor peste o mie de personalități din toate domeniile creative și de activitate, incluse în această enciclopedie am ajuns la concluzia că în societatea românească din ultimii 60 de ani se câștigă bani numai cu ajutorul banilor. Prin muncă și creație se câștigă doar pâinea cea de toate zilele, cu toate că omul de cultură creator dăruiește societății în care

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
au pictat zeci de biserici. Și acest volum se încheie, ca toate celelalte, cu numele personalităților cuprinse în volumele anterioare. Parafrazândul pe Grigore Vieru, cu care începe prezentul volum, pot să spun că atunci când m-am văzut în paginile acestei enciclopedii, m-am simțit ca femeia care naște: am strigat în sinea mea de bucurie și durere. Fiindcă fiecare enciclopedie înseamnă o recunoaștere pentru cel inclus și declanșează un catharsis, o purificare. Purifică lucrurile, faptele, creațiile, dar și sufletul celui care

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
anterioare. Parafrazândul pe Grigore Vieru, cu care începe prezentul volum, pot să spun că atunci când m-am văzut în paginile acestei enciclopedii, m-am simțit ca femeia care naște: am strigat în sinea mea de bucurie și durere. Fiindcă fiecare enciclopedie înseamnă o recunoaștere pentru cel inclus și declanșează un catharsis, o purificare. Purifică lucrurile, faptele, creațiile, dar și sufletul celui care este inclus și al celui care citește aceste volume. Purifică faptele, metamorfozând trăsăturile realității în forme pure și armonioase

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
Toni Dârțu pot spune, cum zicea odată filozoful grec Constantin Tsatsos, că există lecturi pentru a fugii de lume (aici nu este cazul), și lecturi pentru a te menține în mijlocul lumii prin reprezentanții de vârf ai neamului nostru, cum este enciclopedia PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR (1950-2000) de Constantin Toni Dârțu. Referință Bibliografică: Marea Enciclopedie a Spiritualitatii Romanesti - Vol. XLIV / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
pentru a fugii de lume (aici nu este cazul), și lecturi pentru a te menține în mijlocul lumii prin reprezentanții de vârf ai neamului nostru, cum este enciclopedia PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR (1950-2000) de Constantin Toni Dârțu. Referință Bibliografică: Marea Enciclopedie a Spiritualitatii Romanesti - Vol. XLIV / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă

VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164

basarabeni care și-au împlinit destinul departe de vatra strămoșească? Mă refer nu doar la prosperitatea materială, în primul rând la cea profesională. Cum credeți, nu s-ar putea crea un Club al basarabenilor din afară pentru a alcătui o enciclopedie a personalităților de origine basarabeană? La sigur am descoperi multe lucruri interesante. Eu personal știu doar de un singur laureat al Premiului Nobel cu sorginte de la noi. Iulia GOREA-COSTIN: Cu părere de rău, nu prea ne cunoaștem personalitățile, nu totdeauna

DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/raia_rogac_1462434318.html [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
descoperi/cunoaște și recunoaște valorile umane... Am avut o discuție în acest sens cu ex-președintele Emil Constantinescu, care se referea la necesitatea organizării unui forum/sfat al personalităților notorii din lume de origine basarabeană și editarea, în consecință, a unei enciclopedii. La Strasbourg și la București m-am străduit că ajut la promovarea personalităților și valorilor autentice, organizând expoziții de pictură, spectacole, lansări de cărți, CD, filme, între care spectacolele jubiliare ale maestrului Eugen Doga „ În oglinda clipelor” și „Toamna romantică

DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/raia_rogac_1462434318.html [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197

bilingv maghiaro-german, de acum înainte, cu un „patriotism“ greu de înțeles în zilele noastre, editorii nu vor mai publica textul ilustratelor decât în maghiară. Textele bilingve maghiaro-germane vor reapărea abia în ultimii ani ai Primului Război Mondial, când situația devenise disperată. -------------------------------------------------------- [1] Enciclopedia României, vol.I, Statul, București, 1938, p.456. [2] Aurel Tripon, coordonator, Monografia-almanah a Crișanei, Județul Bihor, Tipografia Diecezană, Oradea, 1936,.p.327. [3] Gelu Neamțu, Alexandru Roman și Academia Română (1866-1897) în Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca

ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428

în1940, apoi în 1944, reflectate în articole publicate la rubricile Bucovina, file de istorie, Cronicile Gulagului stalinist, Istorie orală sau Golgota Bucovinei. Prin ținuta artistică și bogăția informațiilor oferite, noua ediție a revistei Mesager bucovinean se constituie într-o mică enciclopedie dedicată nordului Bucovinei și, totodată, într-un vibrant apel la solidaritate cu locuitorii acestei încercate provincii istorice. O solidaritate de care sunt datori nu doar bucovinenii de pretutindeni, ci noi toți, oriunde ne-am afla. (Ioan Popa, membru al Consiliului

„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE by http://uzp.org.ro/mesagerul-bucovinean-la-o-noua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
Corola-blog/BlogPost/375422_a_376751

imagistic al activității marelui profesor, astfel că, prin cărțile publicate de domnia sa, se pun bazele istoriei medicinei moderne din Cluj, și nu numai. Fapt ce ne îndeamnă să spunem că, însăși, profesor dr. Ștefania Kory Calomfirescu va rămâne în paginile enciclopediei medicale o personalitate marcantă din istoria culturii neamului nostru. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Ștefania Kory Calomfirescu- Despre marele profesor Iuliu Hațieganu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor

ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- DESPRE MARELE PROFESOR IULIU HAȚIEGANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472670855.html [Corola-blog/BlogPost/375422_a_376751]
Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931

Proza Mirelei - Ioana Borchin sau reminiscența Paradisului pierdut, Prefață la Apa, Timișoara, Editura Mirton, 2016, p. 5 - 19; Iulian Chivu, Prefață la Etern într-o eternă noapte-zi, Editura Mirton, Timișoara, 2016, p. 7 - 19; Doina Bogdan-Dascălu, Borchin, Mirela-Ioana, în Academia Română, Enciclopedia Banatului, 2, Literatura, ediția a II-a, Editura David Press Print, Timișoara, sub tipar. În periodice: Nadia Obrocea, Mirela-Ioana Borchin, Prelegeri de lingvistică (2010), „Philologica Banatica”, 2011, p. 124-128; Eugen Dorcescu, Despre inițierea în suferință, „Orient latin”, XXII, 2015, nr.

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304

prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București; Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București; Constantinescu, Olimpiu, (1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție și Consum, Chișinău; Ghinoiu, Ion, (2008), Mică enciclopedie de tradiții românești, Editura Agora, București; Ghinoiu, Ion, (2002), Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București; Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București; Ghinoiu, Ion, (1999), Zile și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]