248 matches
-
publică în 1924 broșurile Lespezi și moloz din templul lui Epidaur și Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, apoi Humorul lui Hasdeu (1927), în a cărui personalitate pare să-și proiecteze propriile năzuințe de enciclopedist. Vocația căutătorului prin arii disciplinare diferite și dibăcia polemistului se relevă și în cele douăzeci și patru de fascicule publicate în 1937 și 1938 sub titlul unic Cu privire la... Sunt aici studii comparative din care nu lipsesc datele de biografie literară și problemele
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
1858, iar a doua la începutul lui 1859. Redactor este B. P. Hasdeu. Național și unionist, programul politic răspunde întru totul liniei politice de mai târziu a istoricului. În plan cultural și literar, ambițiile redactorului sunt de pe acum cele de enciclopedist, el anunțând că va publica articole de istorie, filosofie, „storia firească”, beletristică, literatură străină ș.a. Prins însă în campania prounionistă, Hasdeu scrie, ca și în alte periodice la care colabora, articole predominant politice, lăsând realizarea planurilor sale literare pentru vremuri
ROMANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289342_a_290671]
-
datini românești, pe care le consideră derivate din cele romane. Diregătoriul bunei-creștere spre îndreptarea multor părinți și bun folosul tinerimei române (1830), o lucrare de pedagogie practică având aplicare în școală, familie și societate, adună eclectic idei din etica wolfiană, enciclopediștii francezi și din tradiția „moralnică” românească a vechilor cărți religioase și de înțelepciune. Pledoaria pentru educație și învățământ, încrederea în capacitatea rațiunii omenești și în valoarea culturii au drept finalitate „buna norocire” a omului, ale cărui virtuți contribuie la dezvoltarea
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
Octavian Goga), reapare ca director al săptămânalului „Torța” (1945), apoi ca redactor și membru în comitetul de direcție al „Universului”, metamorfozat din 1946, sau ca sporadic colaborator la unele ziare și reviste, între care și „noua” „Viața românească”. Latura de enciclopedist a lui S. este evidențiată și de elaborarea unor lucrări oarecum surprinzătoare. Astfel semnează Monografia orașului Ploiești (1938), de peste nouă sute de pagini format mare, structurată în patru părți, tratând atât istoria localității - care cuprinde și Galeria oamenilor de seamă -, cât
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
au lansat în altă zonă a continentului. Preoți în majoritate, iluminiștii ardeleni nu aveau cum să practice un laicism ca acela voltairian, care viza distrugerea Bisericii („Écrasez l’infâme”), nici să împingă raționalismul până la ateism sau măcar la deism, ca enciclopediștii francezi. Ideologia Ș.A. este un iluminism atenuat, modelat de varianta austriacă, „iosefinistă”, a curentului, fără a avea un caracter universalist, ca în Apus; ar fi fost un nonsens să se preconizeze o limbă universală, în timp ce limba română era împiedicată să
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
pentru prima dată în Europa secolului al XVI-lea de către englezul Elyot (1531) și francezul Rabelais (1532). Aceștia din urmă preluau cuvântul egkukliopaideia folosit de Quintilian cu sensul de „erudiție a retorului latin”. Sensul actual de „cunoaștere universală”, lăsat de enciclopediștii francezi, nu acoperă deloc înțelesul elenistic al lui enkyklios paideia. Oricât ar părea de uimitor, aceasta desemna mult mai mult și mai profund. E drept, în greaca elenistică însemna, pur și simplu, „educație comună, curent, general primită” - așadar, „cultură generală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teme, ca în Octavian Goga între colectivitate și solitudine (1981) sau în Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu (1982). O propensiune mai nouă este încercarea de recuperare a unor valori de prim rang ale culturii din Transilvania (Timotei Cipariu. Ipostazele enciclopedistului, 1993), de integrare a culturii române în mișcarea literară europeană (Convergențe europene, 1995), de studiere a interferențelor (Apropieri literare și culturale româno-maghiare, 1998) și de scrutare critică a valorilor exilului românesc (Reîntoarcerea la Ithaca, 1998). În plină epocă totalitaristă P.
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Valentin Tașcu), Cluj-Napoca, 1980; Tectonica genurilor literare, București, 1980, ed. București, 2003; Octavian Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe iluministe, Timișoara, 1997; Apropieri literare și culturale româno-maghiare, Cluj- Napoca, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca, București, 1998; Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Vlasiu, Drum spre oameni, București, 1961, 124-130; Vasile Drăguț, Picu Pătruț din Săliște, SXX, 1965, 9; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 140-165; Octavian O. Ghibu, Bibliografia operei lui Picu Pătruț din Săliștea Sibiului, BOR, 1976, 3-4; Răzvan Theodorescu, Un enciclopedist al spiritului săsesc, MS, 1985, 4; Al. Zub, Univers rustic, VR, 1986, 8; Mihai Rădulescu, Picu Pătruț, ilustrator al lui E. Sue și S. Gessner, MS, 1986, 4; Octavian O. Ghibu, Copia lui Picu Pătruț după „Divanul” lui D. Cantemir
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
din Galilea” împărțind pe stradă fluturași cu inimioare, jubilând în destănuiri intimiste de tipul I love you. El nu întrupează nici figura de procuror - sau „legislator moral” - atât de simpatică filozofilor idealiști germani, nici naivul „propovăduitor al toleranței” imaginat de enciclopediști. Mântuitorul nostru este, așa cum spune Crezul nicean, „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, adica Om-Dumnezeu, și numai așa Îl putem cunoaște. El este nu doar „Păstorul bun”, ci și „Logos” al creației, temei al tuturor ce sunt, „stâlp și temelie” pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
formării inteligenței europene de mai târziu episodul apologetic (începând cu Pascal și postulatul celui de-al treilea ordin, sesizat prin organul invizibil al „inimii”, până la încercările apologetice ale episcopului Bishop Joseph Butler din Anglia) a fost ignorat fără remușcări de către „enciclopediști”. Critica noțiunii de revelație coincide cu deconstrucția conceptului de inspirație (testimonium Spiritus sancti internum). Această decizie teoretică a modernității deschide drumul cercetării istorico-critice a Scripturilor. Semnificativă pentru poziția radical sceptică a epocii iluministe rămâne opera lui David Hume (Treatise of
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
consultant al Băncii Mondiale pentru reforma educației în Europa de Est (vezi www.sjcsf.edu). La University of Chicago exista înainte de Committee on Social Thought din anii ’30 așa-numitul „curriculum aristotelic”, inițiat de neobositul savant, philosopher at large (propria-i formulă), enciclopedist - a condus faimosul Board of Editors la Encyclopaedia Britannica -, educator reformist, publicist Mortimer J. Adler (1902-2001). Recomand cititorilor situl adlerian www.thegreatideas. În mai multe mari universități americane, dezbaterile în jurul unui core curriculum se leagă și de presiunea studenților, părinților
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lexicoane și dicționare, manuale de gramatică și retorică practică, lucrări de istorie monetară, de istorie antică și biblii. Informația a ajuns până la noi printr-un Conscriptio et Aestimatio librorum Samuelis quondam Köleseri de Keresér. Varietatea titlurilor se explică prin caracterul enciclopedist al studiilor iluministului transilvan, în suita lor cele filologico-istorice ocupând un loc aparte. Cultura orientală antică va reprezenta una dintre temele predilecte. Măcar așa și tot vor fi fost cunoscute, în cercuri mai largi, talmudul babilonian, ceremoniile religioase și civile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cazul lui Petru Maior și E. Murgu în Transilvania și Banat, al lui Fessler Ignăz și Bessenyei György în Ungaria, al lui A. Kollar în Slovacia. Atenuând ceea ce mi se pare prea categoric spus în legătură cu influența lui Voltaire și a enciclopediștilor francezi asupra mișcării de regenerare, voi arăta că preferințele se îndreaptă, poate în mod egal, spre filosofia lui Herder. Omul de cultură german este un mare provocator. Gândirea sa, reflectată într-o filosofie a istoriei umanității, câștigă adeziunea multor intelectuali
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să ne înțelegem pe noi înșine în contemporaneitate. Un patrimoniu ale cărui origini ideologice se regăsesc în Enciclopedia lui Diderot, operă care a influențat profund mediile magistraților, funcționarilor, notabililor locali, adică acea categorie de oameni ce a condus Revoluția. Reapariția enciclopediștilor în sânul inteligenței oficiale indică un spirit de continuitate între 1780 și 1800. E tocmai ceea ce se întâmplă în intervalul 1790-1848 în răsăritul continentului. Capitolul VI „CORIDOARE CULTURALE” ÎN EUROPA EST-CENTRALĂ. CĂRȚI ȘI BIBLIOTECI ÎN MEDIILE AULICE DIN TRANSILVANIA, BANAT
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
chiar și în raport cu cele mai rafinate maniere săsești), în fine, intră în anturajul spiritual al Iluminismului german. Suntem în deceniile de mijloc ale Secolului Luminilor, iar Prusia lui Frederic al II-lea face eforturi vrednice de admirația și de sprijinul enciclopediștilor francezi. Europa francofonă câștigă teren, Aufklärung-ul protestant german întâlnindu-se pe nesimțite cu misiunea culturală a lui Maupertius, D’Alambert, Diderot, Helvetius, La Mettrie, Voltaire. Să fie oare o întâmplare că mediile nord-germane favorizează masiva pătrundere a culturii franceze sau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Zürich în anul 1573. Nu știm cu exactitate când a ajuns acest exemplar la Alba-Iulia. Credem că în cercul savantului episcop lectura ei nu putea fi decât întâmplătoare. Ea stârnește o curiozitate explicabilă doar prin faima lui Honterus de cărturar enciclopedist, cu însemnate contribuții la dezvoltarea culturii transilvănene. Supoziția noastră se bazează pe faptul că cele două cărți (din cele patru ale ediției definitive) aflate în biblioteca iluministă (cartea I și a III-a) înfățișează o imagine învechită a universului, aceea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și neabătut curând unul altuia o trimiteți”. Se vede că o colaborare strânsă între intelectualitatea ecleziastică și aceea laică, între profesorii școlilor orășenești și educatorii satelor pregătește momentele mai bune ale vieții culturale: deplasarea interesului spre acea diversitate tematică afină enciclopediștilor. Mai apoi, organizarea școlilor, criteriile de selecție a directorilor lor, a profesorilor, exigențele și erudiția cărturarilor, toate aduc un aer proaspăt. Banatul se familiarizează cu Europa; recuperarea nu se mai lasă așteptată. Pretențiile cresc pe fondul multiplicării relațiilor cu Transilvania
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Principiul comparat al limbilor fino-ugrice, recunoscut fiind de Gabelenz senior ca întemeietor al gramaticii comparate; Dobrentei GĂbor (1785-1851), fondatorul primei serii a revistei Erdely Muzeum (din care au apărut 10 numere sub formă de caiete în anii 1814-1818), era un enciclopedist cu vaste cunoștințe de limbă și literatură maghiară, germană și latină, geografie și istorie, un cărturar de formație iluministă; Kazinczy Ferenc (1759-1813), scriitor și coordonator al vieții literare maghiare. Informațiile asupra acestei laturi a personalității lui Körösi Csoma SĂndor mi-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a modului de mediere a omului la cunoaștere, prin noile tehnologii, creierul uman se debarasează de exigențele încărcării, pentru a se deda chemărilor procesării, interpretării, semnificării. Cultura, educația și comunicarea nu se mai pot clădi pe o supoziție lineară și enciclopedistă privind cunoașterea. Nu mai constituie un obiectiv acapararea de informații, cumularea simplă, stocarea mecanică a cunoștințelor. Dacă pedagogia de altădată era gândită pentru a-l ajuta pe individ să dobândească tot mai multă cunoaștere, astăzi aceasta ar trebui să se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
organizațiilor, inaccesibilă teoriilor rațional-formale moderne. Cunoașterea este orientată aici de experiențele trăite, și nu de imperativul respectării unui set formalizat de norme. e) Critica postmodernă de tip cultural își propune atacarea „discursurilor hegemonice”, demontarea marilor metanarațiuni („narațiunea despre emancipare”, „narațiunea enciclopedistă”); acest fapt ar duce mai întâi la o disoluție a sistemului ierarhic consacrat al cunoașterii și învățării și apoi la reconstrucția analizei în domeniul sociouman din perspectiva discursului critic. Pentru a se realiza acest ciclu, ar fi necesară îndeplinirea câtorva
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a vieții lui a fost, după pozitivism, cultul patriei și al rasei portugheze. A vorbit despre "rasă" și despre "geniul popular" ca nimeni altul. Spre deosebire de acești trei scriitori filosofi și revoluționari, Eça de Queiroz (1860-1900) nu era nici filosof, nici enciclopedist și a încetat repede de a fi revoluționar. Opera lui e un monument al literaturii portugheze moderne; singurul de altfel pe care timpul, departe de a-l întuneca, îl valorifică neîncetat. Dar prin admirabilele sale romane, Eça de Quieroz a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
planul reglementărilor, nu am avut probleme deosebite și, de aceea, mi-a fost lesne să dau răspunsurile (în afară de graba Comitetului), dar, în afara dificultăților care pot apare în orice raport, în cazul de față, era o situație specială: trebuia să fii enciclopedist al dreptului, deoarece Pactul are legătură cu mai multe ramuri ale dreptului; din fericire, lucrasem în mai multe zone ale dreptului și cred că am putut să mă descurc. Cât privește însă măsurile (datele cu privire la acțiunile de ordin social-politic), acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
repetă el, probabil ca să abată atenția lui Noimann. „Am studiat și eu totuși Medicina, știu cine posedă uter și cine nu...” „Am afirmat Întotdeauna și afirm și acum că dumneavoastră sunteți un om cât se poate de doxat. Un adevărat enciclopedist...” „De ce mă luați peste picior?” Întrebă stomatologul. „Nu vă iau peste nici un picior”, replică ironic falsul Satanovski. „De altfel”, adăugă el, „piciorul dumneavoastră e pe mâini bune... Cât despre uter...” „Spuneți odată ce aveți de spus și nu mă mai chinuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
curator al muzeului! Tresărind, vizitatorii înregistreză surprinși impunătoarea apariție, a unui bărbat sărit de cincizeci de ani, de statură peste medie, cu membre herculene, chelie lucie, cu fața trasă, smeadă și cu barbișon doctoral, vegheat de sus, de sub fruntea de enciclopedist, exagerat de bombată, de o pereche de ochelari cu rama neagră, groasă, de bagà. Cum neagră în întregime este și costumația ineditului amfitrion, care poartă cu distincție aristocratică un smoching rasat, doar plastronul alb, orbitor de alb, al cămășii sale
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]