147 matches
-
metoda este deosebit de eficace, deoarece fiecare cuvânt nu are decât un accent (accentele secundare nefiind accente propriu-zise, ci fenomene de respirație), în timp ce în engleză, întocmirea unei bune statistici ar fi destul de anevoioasă având în vedere accentele secundare și numeroasele cuvinte enclitice și proclitice. Specialiștii ruși care se ocupă de metrică acordă mare importanță faptului că diferitele școli și diferiții autori respectă în mod diferit modelele metrice ideale, că fiecare școală și uneori fiecare autor își are propria normă metrică și subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cărei conținut semantic este precizat de substantiv. Având o valoare referențială puternică, el poate realiza un acord impus de caracteristicile referentului (deci acord semantic), nu de caracteristicile formale ale substantivului. Determinantul definit nu se poate acorda semantic, din cauză că este atașat enclitic substantivului, fuzionând fonetic cu acesta. Exemplele cu acord semantic al adjectivului se găsesc în două tipuri de texte: cele mai puțin îngrijite din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale (forumuri, bloguri, talk-show-uri etc.) și textele literare. În textele literare adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se înțelege acordul de tip adjectival, al adjectivelor și al determinanților, cu sintagma coordonată nominală. Acord tip de acord poate pune în evidență unele caracteristici ale sintagmei coordonate discutate anterior, la acordul predicativ. 3.1. Articolul definit Datorită caracterului afixal enclitic al articolului definit, acesta trebuie repetat la fiecare conjunct. Repetarea nu atrage neapărat o interpretare [+plural]. Exemplele de mai jos pot avea un singur referent (lectură monoreferențială) sau mai mult de unul (lectura non-monoreferențială): (187) a. colegul și prietenul (Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de număr formală (vezi infra, 3.4.). 137 Adj = adjectiv; ArtDef = articol definit; SCoord= sintagmă coordonată. 138 Vezi infra, 3.5. Adjectivul propriu-zis și cel participial. 139 Ca și la articolul definit antepus (vechiul prieten și coleg Ion), spre deosebire de cel enclitic postpus (colegul și prietenul Ion). 140 Niște se poate combina doar cu substantive numărabile la plural și cu substantive masive. Agramaticalitatea exemplului (202)a arată că niște cere ca pluralul nominalului cu care se acordă să fie de tip morfosintactic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adjectivală. Ca atare, în majoritatea limbilor romanice, articolul hotărît s-a dezvoltat din ille, iar, în sardă, în graiurile din insula Mallorca (arhipelagul Baleare) și într-o parte a dialectului gascon din sud-vestul Franței, din ipse. În afară de română, unde este enclitic (urmează substantivului) și conjunct (se atașează substantivului), articolul hotărît este proclitic și independent ca formă, dar dependent ca funcție. Ca atare, la fel ca în familia limbilor germanice, și în familia romanică există două tipuri din punctul de vedere al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sînt esențiale, ele totuși există, căci, de exemplu, în vreme ce în bokmål genul comun este omogen (ca în daneză), în nynorsk se poate face distincția dintre masculin și feminin uzînd de articol, care are forme deosebite pentru feminin singular: art. hot. enclitic -a, art. neh. proclitic ei. S-au făcut unele încercări de unificare a lor (de exemplu, în 1939, prin propunerea unei limbi standard comune, denumite sam-norsk "norvegiana comună"), dar ele nu avut succes. Între limbile nordice, norvegiana este cea mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o scurtare a duratei sunetului pronunțat, dacă acesta este o vocală, un diftong sau o consoană sonoră (consoanele surde nu cunosc fenomenul). Nu are flexiune cazuală, în afară de -s la cazul genitiv, relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Articolul hotărît prezintă situații diversificate în limbile germanice, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se constată faptul că în vreme ce în grupul vestic (germană, neerlandeză, engleză) articolul hotărît este antepus, în grupul nordic (daneză, suedeză, norvegiană) el este postpus (enclitic). Pe de altă parte, engleza are o singură formă a articolului pentru toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen (m. der, f. die [di:], n. das), iar neerlandeza și limbile nordice, una pentru genul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și articolul hotărît plural din daneză. Situații deosebite prezintă articolul hotărît în limbile nordice atunci cînd substantivul pe lîngă care apare este determinat de un adjectiv. Astfel, dacă în daneză substantivul skib "navă" are forma articulată skibet "nava" (cu articolul enclitic -et), pentru a reda formularea nava (cea) mare se folosește o formă specială a articolului hotărît, plasată proclitic: det store skib53 (la fel: hus "casă", huset "casa", det store hus "casa (cea) mare"). În norvegiană și în suedeză, dacă substantivul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă specifică ce se plasează înaintea formei de plural a substantivului. În limba daneză, forma de plural articulată este redată cu ajutorul articolului -ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceea, latina avea regula ca prepoziția să fie plasată înaintea cuvîntului al cărui caz îl indică. Totuși, acest aspect, care are manifestare exclusivă în cazul limbilor analitice, poate fi încălcat în limbile sintetice, căci, de exemplu, limba latină avea conjuncția enclitică que, care realiza coordonarea unor elemente ce prin desinență aveau marcată funcția sintactică, dar care trebuiau să fie în vecinătate: arma virumque cano..."cînt armele și pe bărbatul..." (Virgilius). Aceeași poziție enclitică și în aceleași condiții păstra que și atunci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sintetice, căci, de exemplu, limba latină avea conjuncția enclitică que, care realiza coordonarea unor elemente ce prin desinență aveau marcată funcția sintactică, dar care trebuiau să fie în vecinătate: arma virumque cano..."cînt armele și pe bărbatul..." (Virgilius). Aceeași poziție enclitică și în aceleași condiții păstra que și atunci cînd era corelativ cu sine însuși: terraque marique, "atît pe uscat cît și pe mare". De aici rezultă concluzia că trecerea de la sintetic la analitic a dus la un statut unic al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atît determinanții de individualizare cît și cei calificativi sînt antepuși substantivului determinat și, de aceea, aceste limbi sînt considerate ca reali-zînd un alt tip în comparație cu limbile romanice, tipul cu determinare progresivă. Faptul că în limbile germanice scandinave articolul hotărît este enclitic, oferă cele mai evidente indicii că există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat, dar se plasează după
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o singură formă (ca și cel nehotărît, de altfel) pentru toate genurile, la singular și la plural. În germană, articolul este diferențiat pe genuri și numere și este antepus, ca în limbile romanice occidentale. În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a distinge genul substantivului, nu numai în engleză, ci și în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De altfel, germana este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a preferințelor în raport cu DOOM1) privește un singur substantiv. 2.4. Pentru toate clasele de gen, crește ponderea substantivelor invariabile Invariabilitatea are grade diferite, după cum privește întreaga flexiune (număr, caz) sau numai flexiunea cazuală și după cum substantivul acceptă sau nu atașarea enclitică a articolului, atașare care rezolvă parțial variația flexionară, reducând considerabil contextele de invariabilitate. În limba actuală, crește inventarul tuturor situațiilor de substantive invariabile și al tuturor utilizărilor invariabile. 2.4.1. Crește clasa invariabilelor parțiale Invariabilele parțiale sunt substantive care
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
atașare care rezolvă parțial variația flexionară, reducând considerabil contextele de invariabilitate. În limba actuală, crește inventarul tuturor situațiilor de substantive invariabile și al tuturor utilizărilor invariabile. 2.4.1. Crește clasa invariabilelor parțiale Invariabilele parțiale sunt substantive care acceptă atașarea enclitică (afixală) a articolului, ceea ce limitează mult invariabilitatea, reducând-o la contextele fără articulare (ex.: Se caută ambalatoare, transplant de cornee, Imi place asemenea nume - singular sau plural?). Clasa invariabilelor parțiale este în creștere numerică, având în vedere: (a) îmbogățirea subclasei
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
neadaptate încă la sistemul fonetic și morfologic românesc, al căror semn de neadaptare îl constituie preluarea formei ca atare, de cele mai multe ori, o formă cu finală vocalică (accentuată sau neaccentuată), pentru care există o dificultate fonetică de a-și atașa enclitic desinența de plural și articolul. DOOM2 înregistrează forme invariabile precum: ● Pentru masculine, cele mai multe sunt formații terminate în vocală, accentuată sau neaccentuată, sau semivocala -ǐ; vezi substantivele: *avocado "plantă", bebe/ bebe, bebi, chulo, cowboy, cruzeiro, daimio, dandy, dingo, escudo, *euro, *expresso
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de kanji (id., 91). Alte substantive, multe aparținând unor terminologii în plin avânt (terminologia modei, cea culinară), se comportă, într-o primă fază de utilizare, ca invariabile (vezi Dimitrescu 2008 - sub tipar-; Stoichițoiu-Ichim 2007, 2008 - sub tipar). În absența flexiunii enclitice, încadrarea într-un anume gen, mai ales în cazul substantivelor nonanimate, este arbitrară. De exemplu, Dimitrescu (2004−2005: 166) încadrează substantivul tsunami în clasa masculinelor, iar utilizările contextuale de pe internet indică oscilație de gen (acești tsunami, agenda.liternet.ro, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Dimitrescu (2004−2005: 166) încadrează substantivul tsunami în clasa masculinelor, iar utilizările contextuale de pe internet indică oscilație de gen (acești tsunami, agenda.liternet.ro, 2005, dar aceste tsunami, www.ecoterra-online.ro, 2005). De-abia în cazul folosirii formei cu flexiune enclitică de plural (vezi atașarea lui -uri, infra, p. ), încadrarea la neutre este neîndoielnică. Multe dintre aceste cuvinte sunt pasagere, fiind formații accidentale, care rămân la stadiul de utilizări întâmplătoare, sau sunt pasager invariabile, existând toate premisele integrării lor morfofonetice și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
leva/levă, pizza/pizză, puma/pumă, cobra/cobră) s-au creat deja forme variabile sau sunt pe cale de a se crea (vezi supra, 2.1.3, 2.2.1.1). Pentru un număr destul de mare de substantive, DOOM2 recomandă articularea enclitică (fandango - fandangoul, guru - gurul, hidalgo - hidalgoul, hippy - hippy-ul, libero - liberoul, marabu - marabuul, penny - penny-ul, peso - pesoul, picaro - picaroul), iar pentru altele indică și o formă regulată de G-D (cola - colei, mantra - mantrei, seguidilla - seguidillei, tuia - tuiei). Și chiar dacă, în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cazurilor, utilizarea acestor forme este rară, prezența lor este semnul clar că articularea ar fi oricând posibilă 45. Articularea este primul semn spre o utilizare (parțial) variabilă. ● În alte situații, semnele de variabilitate apar în uz, substantivul primind fie articolul enclitic, fie chiar o desinență de plural; vezi, în acest sens, comportamentul de pe internet al recentului tsunami, pentru care apar 681 de înregistrări ale formei cu desinență de plural -uri și 197 de înregistrări ale formei de plural cu desinență și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
chiar o desinență de plural; vezi, în acest sens, comportamentul de pe internet al recentului tsunami, pentru care apar 681 de înregistrări ale formei cu desinență de plural -uri și 197 de înregistrări ale formei de plural cu desinență și articol enclitic (-urilor); vezi și formele cu flexiune enclitică înregistrate în presă în Dimitrescu (2004−2005): Negocierile cu FMI dezvăluie tsunamiul prețurilor ("Adevărul", internet, 2005, apud Dimitrescu 2004−2005: 166), victimele tsunamiului (id.), riscul de mari seisme submarine și de tsunamiuri ("Revista
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]