147 matches
-
exemplu, structura morfematică a cuvântului cu băieții cuprinde: radicalul cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică băieț(raportat la cuvântul de bază băiat), cuvântul flectiv cu (marcă a cazului acuzativ) și flectivele propriu-zise de tip desinență -iși tip articol hotărât enclitic -i (mărci pentru genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ). III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate În literatura de specialitate (cf. Gramatica, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai mică referentul către care trimite substantivul însoțit, față de care se plasează întotdeauna proclitic: un copil, o fetiță, niște copii, unui coleg, unei colege, unor colegi; * articol posesiv-genitival care marchează
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu îndeplinește funcții sintactice, având doar rol de marcă a diferitelor categorii gramaticale ale substantivelor/ elementelor pe care le însoțește: A luat-o de soție pe fata cea mică a împăratului, pe cea care era cea mai frumoasă. articolul hotărât enclitic -a = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul posesiv-genitival a = marcă pentru cazul genitiv al substantivului împăratului și pentru genul și numărul substantivului fata; articolul hotărât enclitic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enclitic -a = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul posesiv-genitival a = marcă pentru cazul genitiv al substantivului împăratului și pentru genul și numărul substantivului fata; articolul hotărât enclitic -lui = marcă pentru genul masculin, numărul singular, cazul genitiv; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă, alături de adverbul mai, a gradului de comparație superlativ relativ de superioritate (cea mai frumoasă). III.2.3. Adjectivul se definește 94, prin raportare la criteriul semantic, ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un tratat de medicină etc. V.2.1. Stilurile funcționale orale ale limbii române au următoarele caracteristici 141: (a) la nivel fonetic/fonologic: * încălcări ale normelor limbii române literare actuale în conversația familiară și în cea curentă (nepronunțarea articolului hotărât enclitic: copilu, domnu; arhaisme, regionalisme fonetice, forme populare etc.) vs. respectarea normelor în vigoare în conversația oficială; * fonetisme arhaice, regionale, populare etc. în stilul beletristic oral ca marcă a literaturii populare, în general, a fenomenului circulației creațiilor colective, dar și cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de bază constă în: 'determinări interne ("paradigmatice") pentru funcțiuni interne (relaționale [= genul, numărul) și determinări externe (sintagmatice; perifaze) pentru funcțiuni externe (nerelaționale [= cazul, gradele de comparație])'; română corespunde acestui tip romanic chiar mai bine decît alte limbi romanice prin caracterul enclitic al articolului sau hotărît, prin dublă marcare (desinența și alternante fonetice) a unor forme flexionare sau prin înlocuirea fără excepție a exprimării sintetice a gradului comparativ cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincție între "noi" inclusiv și exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncția "și" este enclitica și are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal."331 În cazul niciunei altei macrofamilii nu există atît de puține trăsături comune ale limbilor componente, fapt care pare a le da dreptate numeroșilor critici ai existenței acestei familii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România; două dialecte: gheg (la nord de rîul Shkumbi) și tosc la sud; elemente de vocabular (cîteva zeci de cuvinte) comune cu română, explicabile printr-un substrat comun sau printr-un vechi contact lingvistic; articolul hotărît enclitic, ca în română familia indo-europeană, limba izolată; considerată și singura limba vie dintr-un ansamblu de limbi traco-ilirice; aparține grupului satem de limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tratat de lingvistică generală, 1971) etc. 170 Formă verbală care expriumă o acțiune limitată la stadiul său inițial. 171 Preluat din Reinhard Sternemann și Karl Gutschmidt, Einführung în die vergleichende Sprachwissenschaft, Akademie-Verlag, Berlin, 1989, p. 86. 172 Cliticele (proclitice sau enclitice) sînt o "clasa de forme, prezența numai în unele limbi, caracterizată prin capacitatea de a manifesta simultan trăsături de cuvinte autonome și de forme lipsite de autonomie; ocupă o poziție intermediară între morfemele mobile și cuvintele de sine stătătoare. Că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
metoda este deosebit de eficace, deoarece fiecare cuvânt nu are decât un accent (accentele secundare nefiind accente propriu-zise, ci fenomene de respirație), în timp ce în engleză, întocmirea unei bune statistici ar fi destul de anevoioasă având în vedere accentele secundare și numeroasele cuvinte enclitice și proclitice. Specialiștii ruși care se ocupă de metrică acordă mare importanță faptului că diferitele școli și diferiții autori respectă în mod diferit modelele metrice ideale, că fiecare școală și uneori fiecare autor își are propria normă metrică și subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
adjectivală. Ca atare, în majoritatea limbilor romanice, articolul hotărît s-a dezvoltat din ille, iar, în sardă, în graiurile din insula Mallorca (arhipelagul Baleare) și într-o parte a dialectului gascon din sud-vestul Franței, din ipse. În afară de română, unde este enclitic (urmează substantivului) și conjunct (se atașează substantivului), articolul hotărît este proclitic și independent ca formă, dar dependent ca funcție. Ca atare, la fel ca în familia limbilor germanice, și în familia romanică există două tipuri din punctul de vedere al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sînt esențiale, ele totuși există, căci, de exemplu, în vreme ce în bokmål genul comun este omogen (ca în daneză), în nynorsk se poate face distincția dintre masculin și feminin uzînd de articol, care are forme deosebite pentru feminin singular: art. hot. enclitic -a, art. neh. proclitic ei. S-au făcut unele încercări de unificare a lor (de exemplu, în 1939, prin propunerea unei limbi standard comune, denumite sam-norsk "norvegiana comună"), dar ele nu avut succes. Între limbile nordice, norvegiana este cea mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o scurtare a duratei sunetului pronunțat, dacă acesta este o vocală, un diftong sau o consoană sonoră (consoanele surde nu cunosc fenomenul). Nu are flexiune cazuală, în afară de -s la cazul genitiv, relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Articolul hotărît prezintă situații diversificate în limbile germanice, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se constată faptul că în vreme ce în grupul vestic (germană, neerlandeză, engleză) articolul hotărît este antepus, în grupul nordic (daneză, suedeză, norvegiană) el este postpus (enclitic). Pe de altă parte, engleza are o singură formă a articolului pentru toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen (m. der, f. die [di:], n. das), iar neerlandeza și limbile nordice, una pentru genul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și articolul hotărît plural din daneză. Situații deosebite prezintă articolul hotărît în limbile nordice atunci cînd substantivul pe lîngă care apare este determinat de un adjectiv. Astfel, dacă în daneză substantivul skib "navă" are forma articulată skibet "nava" (cu articolul enclitic -et), pentru a reda formularea nava (cea) mare se folosește o formă specială a articolului hotărît, plasată proclitic: det store skib53 (la fel: hus "casă", huset "casa", det store hus "casa (cea) mare"). În norvegiană și în suedeză, dacă substantivul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă specifică ce se plasează înaintea formei de plural a substantivului. În limba daneză, forma de plural articulată este redată cu ajutorul articolului -ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceea, latina avea regula ca prepoziția să fie plasată înaintea cuvîntului al cărui caz îl indică. Totuși, acest aspect, care are manifestare exclusivă în cazul limbilor analitice, poate fi încălcat în limbile sintetice, căci, de exemplu, limba latină avea conjuncția enclitică que, care realiza coordonarea unor elemente ce prin desinență aveau marcată funcția sintactică, dar care trebuiau să fie în vecinătate: arma virumque cano..."cînt armele și pe bărbatul..." (Virgilius). Aceeași poziție enclitică și în aceleași condiții păstra que și atunci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sintetice, căci, de exemplu, limba latină avea conjuncția enclitică que, care realiza coordonarea unor elemente ce prin desinență aveau marcată funcția sintactică, dar care trebuiau să fie în vecinătate: arma virumque cano..."cînt armele și pe bărbatul..." (Virgilius). Aceeași poziție enclitică și în aceleași condiții păstra que și atunci cînd era corelativ cu sine însuși: terraque marique, "atît pe uscat cît și pe mare". De aici rezultă concluzia că trecerea de la sintetic la analitic a dus la un statut unic al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atît determinanții de individualizare cît și cei calificativi sînt antepuși substantivului determinat și, de aceea, aceste limbi sînt considerate ca reali-zînd un alt tip în comparație cu limbile romanice, tipul cu determinare progresivă. Faptul că în limbile germanice scandinave articolul hotărît este enclitic, oferă cele mai evidente indicii că există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat, dar se plasează după
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o singură formă (ca și cel nehotărît, de altfel) pentru toate genurile, la singular și la plural. În germană, articolul este diferențiat pe genuri și numere și este antepus, ca în limbile romanice occidentale. În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a distinge genul substantivului, nu numai în engleză, ci și în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De altfel, germana este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din punct de vedere didactic (când le făcea), străluceau prin claritate și metodă... Care dintre foștii lui elevi (vorbesc de puținii care au mai rămas) nu-și amintește de pildă sugestiva comparație cu care Burlă obicinuia să explice fenomenul alipirei encliticelor la cuvintele vecine? "Un singur accent pe ambele cuvinte" ne spunea el. "Enclitica adăpostită sub accentul cuvântului care-l precede, întocmai cum trecătorul surprins de ploaie se adăpostește sub umbrela prietenului pe care norocul i l-a scos în cale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]