109 matches
-
VS, care are o grosime de 4-5 ori mai mare decât a VD. VS este un compartiment de presiune, iar VD de volum. Miocardul conține fibre de colagen, fibrele lui Purkinje și vase de sânge. Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
evoluția febrei, a leziunilor porții de intrare, a localizărilor secundare și a parametrilor biologici. 12.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Uro-genitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Patogenie Endocardul este o structură anatomică slab vascularizată. Germenii grefați pe leziunile endocardice sunt greu accesibili fagocitozei și penetrării antibioticelor, din cauza rețelei locale de fibrină. “Protejați” de fibrină, germenii se multiplică și se eliberează permanent în sânge, recoltarea hemoculturilor fiind indicată indiferent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
slab vascularizată. Germenii grefați pe leziunile endocardice sunt greu accesibili fagocitozei și penetrării antibioticelor, din cauza rețelei locale de fibrină. “Protejați” de fibrină, germenii se multiplică și se eliberează permanent în sânge, recoltarea hemoculturilor fiind indicată indiferent de prezența febrei. Infecția endocardului recunoaște următoarele etape: 1. Prezența leziunilor inițiale, formate din depozite fibrino-trombocitare abacteriene 2. Formarea vegetațiilor infecțioase prin grefarea și multiplicarea germenilor la nivelul leziunilor inițiale, conducând la distrugerea valvelor prin ulcerare și perforare 3. Extinderea infecției la structurile vecine, cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nefritic sau nefrotic, dar și de nefropatie tubulo-interstițială. Tipul de afectare renală condiționează evoluția și prognosticul. Manifestările cardiovasculare se referă atât la afectarea cordului cât și a vaselor sanguine. Afectarea cardiacă se manifestă ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată de boală și de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
acestuia. Se armează LASER-ul și după aplicarea unui dispozitiv de orientare a razei pe suprafața liberă a ventriculului stâng se declanșează impulsul energetic ce va perfora peretele miocardic. De regulă se realizează între 25-30 de canale dinspre epicard spre endocard într-o ordine prestabilită cu ajutorul unei hărți care împarte suprafața liberă a ventriculului stâng prin intermediul unor meridiane și paralele, locul acestora fiind marcat schematic de intersecția meridianelor cu paralelele. Eficiența loviturii este apreciată ecocardiografic prin urmărirea apariției unei turbulențe în interiorul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
71). Pentru această metodă se folosește un LASER holmium:YAG (yttrium-aluminum-garnet) deoarece energia LASER-ului CO2 utilizat în revascularizarea transmiocardică nu poate fi transmisă printr-o fibră flexibilă. Sistemul pentru revascularizarea percutană este astfel conceput încât canalele intramiocardice create dinspre endocard să nu ajungă la suprafața epicardului. În acest fel este mult redusă posibilitatea perforării peretelui liber al ventriculului stâng și apariția tamponadei cardiace. În cazul apariției acesteia, tratamentul este conservator sau se poate practica pericardocenteza (72), dar, uneori, poate fi
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
trei dilatații în formă de cuiburi („sinusurile Valsalva”) [2]. STRUCTURA INIMII - Structura peretelui cardiac. Inima este formată dintr-un strat muscular gros cu o structură complexă (miocardul), învelit la exterior de epicard și tapetata pe dinăuntru de o membrana subțire (endocardul). - Miocardul (Myocardium). Reprezintă structura principala a peretelui cardiac, alcătuită din fibre musculare striate (Myocitus cardiacus) și componenți fibroși inextensibili („aparatul fibros al miocardului”), care servesc că platforma de sprijin pentru elementele contractile și aparatul valvular. - Aparatul fibros al miocardului ansamblează
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
myocytus conducens cardiacus), care în zona apicala se răsfrânge pe pereții laterali ai ventriculelor, împânzind întreg miocardul ventricular. Prin calibrul lor mai mare, prin sărăcia miofibrilelor și prin conținutul lor bogat în glicogen acestea se deosebesc de miofibrele cardiace obișnuite. ENDOCARDUL (ENDOCARDIUM) Întreaga suprafață internă a inimii, endocardul este o membrana asemănătoare intimei vaselor, care căptușește, fiind mult mai groasă în atrii (mai ales în cel stâng) decât în ventriculi, unde apare că o lamă transparență. Dedesubtul endoteliului se așterne un
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
se răsfrânge pe pereții laterali ai ventriculelor, împânzind întreg miocardul ventricular. Prin calibrul lor mai mare, prin sărăcia miofibrilelor și prin conținutul lor bogat în glicogen acestea se deosebesc de miofibrele cardiace obișnuite. ENDOCARDUL (ENDOCARDIUM) Întreaga suprafață internă a inimii, endocardul este o membrana asemănătoare intimei vaselor, care căptușește, fiind mult mai groasă în atrii (mai ales în cel stâng) decât în ventriculi, unde apare că o lamă transparență. Dedesubtul endoteliului se așterne un strat subțire de țesut conjunctiv (Stratum subendotheliale
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
unde apare că o lamă transparență. Dedesubtul endoteliului se așterne un strat subțire de țesut conjunctiv (Stratum subendotheliale), iar sub acesta un strat mai dens format din fibre elastice, colagene și miocite (Stratum myoelasticum). Ultimul strat conjunctiv lax, care leagă endocardul de miocard (Stratum conjunctivum externum), conține capilare sanguine și fibrele Purkynje. Inflexiunile endocardului, fortificate de fibre colagene și elastice, iau parte la formarea valvelor atrioventriculare și semilunare. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de țesut conjunctiv (Stratum subendotheliale), iar sub acesta un strat mai dens format din fibre elastice, colagene și miocite (Stratum myoelasticum). Ultimul strat conjunctiv lax, care leagă endocardul de miocard (Stratum conjunctivum externum), conține capilare sanguine și fibrele Purkynje. Inflexiunile endocardului, fortificate de fibre colagene și elastice, iau parte la formarea valvelor atrioventriculare și semilunare. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
așezate în țesutul grăsos subepicardic, au un traiect sinuos, emanând în unghi drept numeroase ramuri secundare, care pătrund în miocard. Din acestea se desprind în unghi ascuțit buchete de ramuri terțiare și cuaternare, care pot fi urmărite până în stratul subendocardic. - Endocardul parietal nu posedă vase proprii. Cel care acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
apreciază utilizând clasificarea Heath-Edwards. D. SINDROMUL PERICARDIC Pericarditele reprezintă un sindrom produs de inflamația acută sau cronică a celor două foițe pericardice (viscerală și parietală), putându-se întâlni ca o afecțiune izolată sau asociată cu afectarea miocardului și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea atriilor; - ECG-microvoltaj, modificări difuze de fază terminală, aritmii. - Ecocardiografia - Îngroșarea pereților ventriculari și septului interventricular; - Endocard îngroșat [10, 20]. G. SINDROMUL INSUFICIENȚEI CARDIACE EPIDEMIOLOGIE. PREVALENȚA ȘI INCIDENȚA INSUFICIENȚEI CARDIACE Insuficiența cardiacă (IC) este o boală frecvent întălnită, fiind principala cauză de mortalitate în cardiologie. După Braunwald (2005) prevalența insuficienței cardiace crește cu vârsta: 1-2% la persoane
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei, formarea de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei, formarea de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare. în patogenie, este discutată ipoteza unei anomalii de dezvoltare care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acid lactic - Întârzie deteriorarea morfologică și funcțională asociată opririi ischemice. Răcirea se produce din exterior spre interior și este improbabil că ar determina răcirea subendocardului și a septului interventricular, datorită returului prin colateralele mediastinale și bronșice, care pot determina încălzirea endocardului în absența hipotermiei. Răcirea miocardică profundă determină apariția leziunilor miocardice prin cristalizarea lipidelor membranare și prin scăderea performanței de perfuziei ventriculară. Hipotermia, ca metodă de limitare a consumului miocardic de oxigen, și astfel a leziunilor de ischemie, a început cu
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
vorbim de endoteliul vascular gândindu-ne în primul rând la capilarele cele mai abundente care se găsesc în piele, în mușchi, țesutul adipos, care însumează peste 2/3 din volumul corpului și mai puțin la cele care tapisează vasele mari, endocardul și unele cavități. Referindu-ne la diabetul zaharat în care mortalitatea prin complicații cardiovasculare depășește 80% din cazuri, trebuie să facem următoarea remarcă: diabetul devine într-adevăr o boală atunci când endoteliul vascular este profund afectat, exprimându-se sub forma microangiopatiei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
de 2,5-4 μm, cu perete subțire, cu sau fără micelii. Local produce o reacție inflamatorie granulomatoasă. În candidoza diseminată se produc microabcese multiple, iar fungul prezintă caracter invaziv în țesuturi și vase sangvine, producându-se diseminarea în parenchimul pulmonar, endocard, meninge - practic în orice organ. Pacienții cu risc crescut de candidoză sistemică sunt: pacienții transplantați, pacienții cu SIDA, cancer, neutropenie, arsuri extinse, antibioterapie cu spectru larg prelungită sau intensivă, pacienții supuși intervențiilor chirurgicale, pacienții îndelung spitalizați purtători de catetere, sonde
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
reprezintă țesutul contractil care formează cea mai mare parte a inimii, inserându-se la nivelul unui schelet fibros situat în jurul valvelor atrioventriculare și a vaselor mari. El este tapetat la exterior de foița viscerală a pericardului și la interior de endocard, care se răsfrânge pe scheletul fibros al valvelor cardiace, continuându-se apoi cu endoteliul vaselor mari. Unitatea structurală și funcțională a miocardului este reprezentată de celula miocardică cu o lungime de 80-120 cm și o grosime de 10-15 cm, la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
datorită efectului natriuretic. Efectele renale ale peptidelor natriuretice se realizează atât prin acțiunea directă asupra vascularizației renale și funcției tubulare cât și prin antagonizarea efectului sistemului renină-angiotensină-aldosteron [79]. Alți factori umorali Endotelinele sintetizate la nivelul endoteliului vascular dar și a endocardului au efecte cardiace mediate prin intermediul proteinelor Gq, cu activarea sistemului fosfolipazei C - IP3/DAG, stimulând contractilitatea miocardică dar și proliferarea celulară [80]. Hormonii tiroidieni și glucagonul realizează efecte cardiace asemănătoare catecolaminelor, semnificația lor fiziologică în cadrul mecanismelor de reglare ale organismului
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
referință s- au folosit microsfere de albumină pline cu aer , injectate intravenos . Cele două substanțe au fost administrate în zile diferite cu un interval liber de 2 până la 10 zile între administrări . Eficacitatea a fost măsurată în principal prin lungimea endocardului ventriculului stâng ( suprafața internă ) vizibilă înainte și după injectarea OPTISON și a substanței de referință și prin evaluarea de către investigator a vizibilității endocardului înainte și după fiecare injectare . Ce beneficii a prezentat OPTISON în timpul studiilor ? OPTISON a fost mai eficace
Ro_746 () [Corola-website/Science/291505_a_292834]
-
interval liber de 2 până la 10 zile între administrări . Eficacitatea a fost măsurată în principal prin lungimea endocardului ventriculului stâng ( suprafața internă ) vizibilă înainte și după injectarea OPTISON și a substanței de referință și prin evaluarea de către investigator a vizibilității endocardului înainte și după fiecare injectare . Ce beneficii a prezentat OPTISON în timpul studiilor ? OPTISON a fost mai eficace decât substanța de referință în ceea ce privește creșterea vizibilității endocardului ventricular stâng . În primul studiu , OPTISON a crescut cu 7, 8 cm lungimea endocardului care
Ro_746 () [Corola-website/Science/291505_a_292834]
-
după injectarea OPTISON și a substanței de referință și prin evaluarea de către investigator a vizibilității endocardului înainte și după fiecare injectare . Ce beneficii a prezentat OPTISON în timpul studiilor ? OPTISON a fost mai eficace decât substanța de referință în ceea ce privește creșterea vizibilității endocardului ventricular stâng . În primul studiu , OPTISON a crescut cu 7, 8 cm lungimea endocardului care poate fi observată , comparativ cu 3, 7 cm pentru substanța de referință . În celălalt studiu , creșterile au fost de 7, 1 cm pentru OPTISON față de
Ro_746 () [Corola-website/Science/291505_a_292834]