187 matches
-
la sud cu Brașov și Covasna, iar la nord cu județul Suceava. Descoperirile arheologice ne arată că teritoriul județului Harghita a fost locuit încă din paleolitic, trecând apoi la neolitic zona aparținea arealului "culturii liniare", "culturii Boian" și "Precucuteni". În eneolitic pe teritoriul județului pătrund comunitățile "culturilor Tisa, Bodrogkeresztúr" și apoi "culturile amforelor sferice", iar trecerea la epoca bronzului îi aparține "culturii Ciomortan", suprapusă de "cultura Wietenberg". La începutul perioadei târzii a epocii bronzului pe teritoriul județului Harghita pătrund purtătorii "culturii
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național: una de la 1660 din cimitirul bisericii
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte și de alta a pârâului Sărata. În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire datează din eneolitic și au fost găsite în partea de sud-vest și în cea de est a localității, aparținând culturii Aldeni II-Stoicani (sit arheologic în punctul numit ). Cele mai importante descoperiri arheologice le reprezintă cele de pe dealul Cetățuia și de pe platoul Poiana Scorușului
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
IIb, straturi folosite de arheologi pentru identificarea perioadelor cronologice ale culturii Monteoru. Arheologii au identificat în această așezare o cetate întârită cu bolovani și cu un șanț de apărare, precum și locuințe care prezintă o oarecare continuitate cu alte urme din eneolitic ce reprezintă extremitatea sud-vestică a culturii Cucuteni B. În complexul sit arheologic de la Monteoru, s-au găsit și urme ale altor culturi arheologice din Transilvania, sudul Munteniei, Basarabia și Ucraina. Pe colinele de lângă dealul Cetățuia se găsesc mai multe cimitire
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Economia Epocii Bronzului se baza pe creșterea oilor, caprelor și porcilor. În cultura Wietenberg vitele mari au fost folosite, alături de cabaline pentru tracțiune și hrană. În timpul Epocii Bronzului s-a constatat o evoluție importantă, în special pe plan economic față de eneolitic. S-au înmulțit, în același timp, și manifestările artistice, reprezentate de cultura Gârla Mare, prin statuetele complex lucrate din lut. Ideea generală despre Epoca bronzului este aceea că se instalează cultele uraniene, solare. Ca argumente sunt folosite unele motive ornamentale
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
vest-sud-vest de Satu Nou), cu așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolele al XI-lea-al XII-lea; situl de la „Promoroace-Nord” (la marginea de nord-vest a aceluiași sat), ce conține așezări din eneolitic (cultura Cucuteni una faza A, alta faza AB), secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al VIII-lea-al X-lea și al XVI-lea-al XVII-lea; ultimul sit, tot în zona localității Satu Nou, la „Șesul
Comuna Șcheia, Iași () [Corola-website/Science/308115_a_309444]
-
-lea-al III-lea e.n., secolele al VIII-lea-al X-lea și al XVI-lea-al XVII-lea; ultimul sit, tot în zona localității Satu Nou, la „Șesul lui Ștefan”, în partea de sud-est, cuprinde urme de așezări din eneoliticul final (cultura mormintelor cu ocru), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VI-lea (epoca migrațiilor) și din secolele al
Comuna Șcheia, Iași () [Corola-website/Science/308115_a_309444]
-
Ploscuțeni. Trei obiective din comuna Homocea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără un sit arheologic, aflat pe dealul Bisericii de la Lespezi și care cuprinde urmele unei așezări din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și ale uneia din Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea. Celelalte două monumente sunt biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Lespezi, ridicată în 1809 și clasificată drept monument de arhitectură; și monumentul eroilor
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
Biserica "Nașterea Maicii Domnului". 84. VN-I-S-m-B-0637901 - Așezare sat Lespezi , punctul "Dealul Bisericii", la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului", din Epoca Medieval Timpurie. 85. VN-I-m-B-0637902 - Așezare sat Lespezi , punctul "Dealul Bisericii", la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Epoca Eneolitic. În satulLespezi s-a descoperit în urmă cu câțiva ani un artefact din fildeș de mamut, piesă foarte rară în România. Unealta ,un fel de dăltiță, a fost descoperită în urma cercetărilor arheologice desfășurate în anul 1963 sub conducerea Mariei Bitiri
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
din Halstattul târziu pe culmea dealului de la nord-nord-vest de biserica din Movileni; și situl de „la Grădină”, aflat pe un grind de la 500 m est de satul Larga-Jijia, sit ce cuprinde urme de așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura precucuteni, faza II) și perioada Halstatt. Un al treile obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură (1861) din satul Larga-Jijia.
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în cartierul Podei, la sud-est de oraș, pe malul drept al Trotușului, unde se află urmele cetății Utidava (perioada La Tène, cultura geto-dacică, secolele I î.e.n. - I e.n.), precum și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru). Alte șapte obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfânta Treime” (1809) din cartierul Gura Slănicului; casa Borisof (1890); biserica „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1849); ansamblul bisericii
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Eustatie Dabija. În rest, alte trei obiectivă din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologicecel de la „Cetățuie”, de pe malul Siretului, lângă Domnești-Târg, cuprinde o așezare din eneolitic aparținând culturii Cucuteni faza A; iar celălalt, aflat în punctul „la Brazi”, tot lângă Domnești-Târg, a fost atribuită aceleiași culturi arheologice. Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat lângă biserica domnească din Domnești, ridicat în 1928, este clasificat ca monument
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
America precolumbiană cuprindea triburi de vânători-culegători, dar și civilizații agricole dense în Mexic (mayași, azteci), regiunea Anzilor (incași) si pe Valea Mississipi (). Nu existau animale domestice. Nu era practicată metalurgia bronzului sau a fierului, societățile aflându-se încă în stadiul eneoliticului. Roata, de asemenea, nu fusese inventată. Mayașii și aztecii utilizau ideogramele ca sistem de scriere. Europenii au desfășurat expediții maritime și terestre de explorare, ceea ce a dus la stabilirea unor contacte durabile și substanțiale între ariile de civilizație anterior-separate. Pe lângă
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
s-au descoperit diferite obiecte din cremene, vase de argilă din neolitic etc. În anii 3500 - 4000 î. Hr. Pe moșia satului se afla o așezare umană, pe vatra căreia s-au descoperit obiecte casnice, mai ales vase din lut din eneolitic, din epoca pietrei și aramei (mileniile IV - III î. Hr). La sfârșitul mileniului II există 2 sate care au fost arse. În epoca romană exista un sat ce fusese distrus în 376 e.n. de către huni. Îm preajma Iezărenilor Vechi sunt
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
și unelte de cremene, din oase de animale și oale din lut. Alte 4 sate au apărut aici în anii 3500-3000 î.e.n., pe vetrele cărora au fost descoperite urme de case arse, vase de argilă și alte obiecte casnice din eneolitic. De asemnea, au fost descoperite urmele unei locuințe din epoca bronzului (anii 1400-1300 î.e.n.). În epoca dacică târzie (perioada Carpilor, sec. II-IV, pe teritoriul orașului s-au dezvoltat două localități, pe vatra cărora au fost găsite urme de locuințe, cuptoare
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
Numele culturii provine de la așezarea descoperită la Cernavodă, pe Dealul Sofia, pe malul drept al Dunării. I datează de la sfârșitul eneoliticului, din mileniul IV î.e.n. Cultura a fost creată de o populație provenind din stepele nord-pontice, care a migrat continuu. Aria de răspândire acoperă mai ales Dobrogea, estul Munteniei și nord-estul Bulgariei.. Așezările descoperite sunt situate pe pe înălțimi dominante sau
Cultura Cernavodă () [Corola-website/Science/327971_a_329300]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Gâtul Grecului”, la marginea de nord-vest a satului Parincea, unde s-au găsit urme ale unei așezări fortificate din eneolitic (cultură Cucuteni, faza A), iar celălalt, clasificat că monument de arhitectură, este biserică de lemn „Sfanțul Nicolae” din satul Parincea, construită în 1702 și cu transformări din 1894.
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea. Situl de peste Baltă cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., secolele al IV-lea-al V-lea, secolul al V-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea (Evul Mediu
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului. Aceste date demonstrează că o eventuală investiție în realizarea unor lucrări de canalizare nu ar găsi nici un impediment, fiind foarte ușor de realizat. Apa freatică pe platouri se găsește cantonată la adâncimi doar de peste
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni cuprinde trei așezări preistorice una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.); trei necropole una din secolele al II-lea-al III
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn. Tot mai mult se perfecționează ceramica. Temperaturile înalte utilizate de cuptoare
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]