187 matches
-
-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări din eneoliticul final
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări din eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VIII-lea, secolele al IX-lea-al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XI-lea-al XII-lea și secolele al
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
din Halstattul târziu pe culmea dealului de la nord-nord-vest de biserica din Movileni; și situl de „la Grădină”, aflat pe un grind de la 500 m est de satul Larga-Jijia, sit ce cuprinde urme de așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura precucuteni, faza II) și perioada Halstatt. Un al treile obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură (1861) din satul Larga-Jijia.
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Încă unul dintre ele este un alt sit arheologic, aflat „la Cireadă”, la 200 m vest-sud-vest de același sat Răducăneni. Aici s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., și secolul al IV-lea e.n. (epoa daco-romană). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1842-1845) din satul Bohotin, și
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
-al X-lea, al X-lea-al XI-lea, al XIII-lea-al XIV-lea și al XIV-lea-al XV-lea; situl de pe „dealul Doamnei”, aflat pe coasta de nord-nord-est, la 2,5 km de Tomești, conține așezări din eneolitic, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XIII-lea-al XIV-lea, și secolele al XIV-lea-al XV-lea. Stema comunei Tomești este formată dintr-
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1784) din Griești; (secolul al XVIII-lea) din Vălenii; (1813) din satul Jigoreni; și ansamblul conacului Petre P. Carp din Țibănești, ansamblu alcătuit din conacul
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al XVII-lea; și așezarea de la „Cotul lui Bogdan” („La Prisacă”, la un cot al Prutului aflat
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al XVII-lea; și așezarea de la „Cotul lui Bogdan” („La Prisacă”, la un cot al Prutului aflat la nord de satul Țuțora
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Eustatie Dabija. În rest, alte trei obiectivă din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologicecel de la „Cetățuie”, de pe malul Siretului, lângă Domnești-Târg, cuprinde o așezare din eneolitic aparținând culturii Cucuteni faza A; iar celălalt, aflat în punctul „la Brazi”, tot lângă Domnești-Târg, a fost atribuită aceleiași culturi arheologice. Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat lângă biserica domnească din Domnești, ridicat în 1928, este clasificat ca monument
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
o comună de sine stătătoare, iar comuna Rediu a căpătat componența actuală. Trei obiective din comuna Rediu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Este vorba de așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
2002 număra 1477 locuitori. Primele urme de locuire au fost relevate recent de arheologul Ciprian Ardelean în estul satului, la locul numit „Pârâul Agrijului” și constau în locuințe din nuiele lipite cu lut. Urmele materiale ridicate de aici datează din eneolitic (4500-3500 î.Hr) și din epoca timpurie a bronzului (3500-2000 î.Hr.) și constau în dălți din silex, ciocane din piatră, șlefuitor, o zdrobitoare de grăunțe, greutăți pentru războiul de țesut vertical. S-au găsit și microlite din obsidian, rocă vulcanică
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
Neamț ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe „Dealul Coșăriei”, la nord-vest de școala generală din Bârgăuani, cuprinde așezări din neolitic și din Epoca Bronzului; situl de pe „Dealul Nedeea” (lângă Ghelăiești) cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni); situl de „la Biserică” din același sat conține o așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. și o necropolă din secolele al XV-lea-al XVIII-lea; situl din „Dealul Davidului” (lângă Homiceni) conține așezări din secolele
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Boghicea, desființată. Comuna Boghicea s-a separat din nou în 2005. Singurul obiectiv din comuna Bâra inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic de „la Cetate”, de lângă satul Rediu. Acest sit cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt și secolul al IV-lea e.n., precum și ale unei cetăți de pământ din secolul al XVIII-lea.
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de „la Mănăstire” cuprinde urmele unor așezări din Epoca Bronzului, perioada Halstatt și secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; așezarea de „la Povarnă” din satul Apostolache, datând din eneolitic (cultura Stoicani-Aldeni), ambele situri aflându-se în satul Apostolache; și cetatea de lângă satul Mârlogea, datând din secolele al IV-lea î.e.n.-I e.n. Al patrulea obiectiv este o cruce de pomenire (de drum) din piatră, datând din 1735 și aflată
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
Ravaru” (lângă satul Petricani) cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni, faza A și o necropolă din secolul al IV-lea e.n. Situl de la „râpa lui Bodai”, de lângă satul Târpești conține urmele unor așezări din multiple perioade: neolitic (cultura pre-Cucuteni), eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea și secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
Singurul obiectiv din comuna Zănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de pe „Dealul Fântânilor”, lângă satul Traian, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul mijlociu (cultura ceramicii liniare) și eneolitic (cultura Cucuteni, faza AB).
Comuna Zănești, Neamț () [Corola-website/Science/301698_a_303027]
-
Săbăoani). Patru obiective din comuna Săbăoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț că monumente de interes local, toate fiind clasificate că situri arheologice: în situl de „la Bisericuța” (satul Săbăoani) au fost găsite urmele unor așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), Epoca Bronzului, secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al VI-lea-al VII-lea, secolele al XIV-lea-al XVII-lea, precum și ruinele fostei biserici romano-catolice (secolele al XIV-lea-al XVI-lea); „la Izlaz
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
lângă satul Nemțișor, datând din secolele al III-lea-al IV-lea e.n.; și situl de la „Poiana Slatinii” (satul Lunca), unde s-au găsit urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Precucuteni), neoliticul mijlociu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Latène, perioada Halstatt (cultura aspectul Canlia), secolele al X-lea-al XV-lea și secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (secolul al XIX-lea) din satul Mănăstirea Neamț, având
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul județean 141, Pelișor - Moșna - Mediaș. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în România preistorică cu material aparținând culturii "Petrești". În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii "Coțofeni", iar din alt loc provin seceri de
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
Ghinoaica), cu așezări din perioada Latène și din secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; situl din partea de sud a văii Scheii, de la confluența Liciului cu Scheianca (același sat), unde s-au găsit așezări din neolitic (cultura Boian) și eneolitic (cultura Gumelnița), precum și o necropolă din Epoca Bronzului; așezarea din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) aflată „la Persu” (tot satul Ghinoaica); așezarea din secolele al IV-lea-I î.e.n. „dinspre Șapte Plopi - la Misica” (satul Vadu Săpat); situl de „la Floreasca
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Țara Codrului. Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Pe tot întinsul comunei Homoroade (incluzând "Drumul Chiliei") s-au identificat urme de așezări omenești preistorice, din vechea Europă: neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș la Ograda Borzului din Homorodul de Sus) și eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgaa la Lunca-Homorodul de Sus). De asemenea, există dovezi ale locuirii acestor zone în perioada daco-tracică, (spre exemplu, descoperindu-se la Chilia o monedă dacică de argint), zona făcând probabil parte din statul dac din perioada Burebista-Decebal, iar
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național: una de la 1660 din cimitirul bisericii
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
fost desființată, satele ei trecând la comuna Pietroșani. În comuna Pietroșani se află siturile arheologice de interes național de la Retevoești. Situl de la „Cotul Mătușii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept al Râului Doamnei, se află urmele unei curți boierești medievale, cu ruinele unei incinte și ale unei biserici din secolele
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]