137 matches
-
pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori pe măsură ce afazia se ameliorează. Facilitarea se realizează prin: 1) repetarea concomitentă, apoi succesivă cu imaginea, în cazuri foarte grave folosind: - metoda temporală de conectare în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mai mare la prelungirea duratei ședințelor de recuperare. Aplicarea unei metode combinate, în care cuvintele sunt audiate și analizate fonetic în stare de veghe, asigurându-se corectitudinea pronunției, urmând ca în stare hipnotică repetițiile să asigure accesarea mai facilă a engramelor indemne și consolidarea automatismelor pronunției prin noile engrame formate, determină randamente superioare în însușirea, corectitudinea și cursivitatea pronunției, verificabile în faza posthipnotică. Prin hipnoză se reduce controlul barierei conștiinței asupra aspectelor voluntare ale limbajului și se accesează aspectele de automatism
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Aplicarea unei metode combinate, în care cuvintele sunt audiate și analizate fonetic în stare de veghe, asigurându-se corectitudinea pronunției, urmând ca în stare hipnotică repetițiile să asigure accesarea mai facilă a engramelor indemne și consolidarea automatismelor pronunției prin noile engrame formate, determină randamente superioare în însușirea, corectitudinea și cursivitatea pronunției, verificabile în faza posthipnotică. Prin hipnoză se reduce controlul barierei conștiinței asupra aspectelor voluntare ale limbajului și se accesează aspectele de automatism lingvistic, care sunt mai puțin afectate în afazie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială a obrajilor, buzelor, limbii, fonației și respirației care să asigure reorganizarea engramelor motorii sub aspect planificator și programatic. Bolnavul se controlează vizual în oglindă și prin facilitare tactilă și proprioceptivă efectuează gradat trei tipuri de exerciții, care asigură inițierea și coordonarea mișcărilor: - exerciții nespecifice pentru inițierea și coordonarea mișcărilor nearticulatorii ale limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sau inițierea verbală din partea logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini, perifraze explicative sau silabisirea treptată a întregului cuvânt, dacă începutul cuvântului nu este suficient în declanșarea engramei expresive. Exercițiile de lexie expresivă repetată, dacă sunt posibile, favorizează refacerea fluenței verbale, fapt constatat imediat la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică trebuie însă folosită cu prudență la bolnavii afazici, pentru ca aceștia să nu-și caute permanent un
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
apelează la membrul indemn. Dintre tehnicile de reabilitare a grafiei, desemnate de Voinescu I, enumerăm: - Copierea cuvintelor începând cu aceeași literă sau grupate în categorii semantice, tipărite în scriere de mână și de tipar, asociată cu pronunția lor permite formarea engramelor lexico-grafo-articulatorii. - Reconstrucția grafică a cuvintelor din litere izolate și a propozițiilor din cuvinte separate permite atât recunoașterea literală și lexicală, evocarea acestora, dar mai ales sinteza grafică. - Scrierea după dictare antrenează engramele auditiv-grafice. - Denumirea imaginilor sau obiectelor în scris solicită
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de tipar, asociată cu pronunția lor permite formarea engramelor lexico-grafo-articulatorii. - Reconstrucția grafică a cuvintelor din litere izolate și a propozițiilor din cuvinte separate permite atât recunoașterea literală și lexicală, evocarea acestora, dar mai ales sinteza grafică. - Scrierea după dictare antrenează engramele auditiv-grafice. - Denumirea imaginilor sau obiectelor în scris solicită evocarea semantic-grafică. - Scrierea cuvintelor care încep cu o anumită literă asigură antrenamentul evocării pe baza discriminării literale. - Răspunsul în scris la diferite întrebări, cu sau fără facilitare, reprezintă o etapă de dificultate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gurii. Logopatul trebuie să controleze presiunea aerului cu propria mână sau prin artificiile vizuale, atât în fața gurii educatorului, cât și în fața propriei guri. Fonemul p este neînsoțit de vibrațiile corzilor vocale și poate fi dobândit ușor de către elevii surdomuți întrucât engrama sa labiofacială este vizibilă, neprovocând dificultăți în labiolectură. Ceea ce poate crea dificultăți este reglarea intensității sonore la hipoacuzici. După articularea analitică a consoanei se trece la etapa sintetică, prin exersarea articulării în cadrul unor silabe simple sau cuvinte conținând silabe simple
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poziție inițială, apoi în poziție mediană și finală. Se aleg propoziții în care sunetul apare frecvent îSorb supa. Soarele este sus. Sanda sare sus etc.). Este obligatorie o audiție repetată de 3 - 4 ori, chiar expusă lent, pentru a întări engrama senzorială, apoi se trece la o repetiție începută simultan cu logopedul, apoi după el cuvânt cu cuvânt, pentru a se menține ritmul expunerii și durata expirației. Ulterior se repetă propoziții scurte, după expunerea completă a recuperaționistului. Se introduce fonemul s
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în mod independent. Metoda analizei este dublată de sinteza fonetică a cuvântului care este exersat în propoziții de diverse complexități. Dacă nu s-a obținut articularea sau sonorizarea corectă a fonemului, nu se insistă din prima ședință, dat fiind dificultățile engramei articulatorii pentru această consoană. Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului j - Desonorizarea lui j în ș poate fi corectată prin tehnica descrisă anterior, prin reantrenamentul pronunției consoanei z în timpul emisiei căreia se modifică poziția vârfului limbii din interdental în alveolar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
t, dar pronunță sunetele ș, e sau i în mod consecutiv, după cum e cazul îce sau ci). Prin exerciții repetate, se ajunge să se emită sunetele ce, ci prin contopirea rostiri celor trei sunete: tșe sau tși. Intuirea și memorarea engramei fonomimice permite unor subiecți cu deficit de auz să poată reuși să articuleze corect fonemele ce sau ci în cadrul unor cuvinte care le conțin: ceai, cer, cioc, cinci, fără să fie nevoie deprinderea analitică a complexului fonemic. Odată emise în cadrul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar îl pronunță; - exerciții de diferențiere a sunetului l de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite intensități sonore; Exerciții speciale de de demutizare și corectare a lambdacismului - exerciții de respirație orală și vocalizare cu gura întredeschisă și vârful limbii plasat pe incisivi. Logopatul palpează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
oglinda lângă sine pentru ca subiectul să facă o comparație apropiată a propriei poziții de articulare cu cea predată, iar fiecare cuvânt se pronunță pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a propriei poziții de articulare cu cea predată, iar fiecare cuvânt se pronunță pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu cea predată, iar fiecare cuvânt se pronunță pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
simptome inexplicabile. Astfel, voluntarii ajung până la “nevroza inițială”, cu alte cuvinte la acele psihotraume din trecutul foarte îndepărtat care au provocat schimbări profunde, dramatice, în felul de a fi al Eu-lui transcendent, al sufletelor în fond. Odată decodate aceste enigme/engrame, în termenii altor autori, voluntarii simt un salt calitativ al înțelegerii propriei vieți, ceea ce le permite îmbunătățirea substanțială a vieții lor psihice. <notelist> 1. Drăgănescu M., Informația materiei, Ed. Academiei Române, București, 1990 2. Polchinski J., String Theory, vol. I, Cambridge
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
II, București, 1990 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Serile-n sat la Ocișor”, CNT, 1971, 34; Al. Călinescu, Fantasticul ironic, CRC, 1971, 37; Dana Dumitriu, „Curente estetice contemporane”, RL, 1972, 34; Al. Călinescu, Autenticitatea viziunii, CRC, 1975, 51; Negoițescu, Engrame, 158-160; Sorin Titel, Note de călătorie, RL, 1977, 9; Popa, Dicț. lit. (1977), 431-432; Cristea, Fereastra, 244-250; Constantin Hârlav, „Crișan”, ST, 1978, 4; Doina Uricariu, „Vitralii”, LCF, 1979, 9; Cornel Munteanu, „Temeri”, TR, 1985, 20; Valeriu Cristea, Ruzalia din Ocișor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
vom descoperi un focar de spiritualitate modernă și totuși aplecat spre obârșie, capabil să ne mijlocească participarea vital necesară la curentele de idei și la marile controverse ale timpului.” Zece rubrici permanente („Cetatea totală”, „Tabulae”, „Antologia rușinii”, „Repere”, „Simptome”, „Situații”, „Engrame”, „Etos”, „Contur”, „Ex-libris”) reunesc multe dintre semnăturile cele mai prestigioase ale exilului românesc. Revistă de critică literară de remarcabilă ținută, C. se evidențiază și prin atitudinea intelectuală constant protestatară. Vehemenți destructori ai „ordinii” ceaușiste, semnatarii textelor publicate cercetează fenomenul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
2/1986, rubrica „Cetatea totală”), ajungând până la considerații filosofice precum cele ale lui Vintilă Horia din Morala și rațiunea. Despre o aporie husserliană (4/1985). Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și Ion Negoițescu dețin, în exclusivitate, rubricile „Situații”, „Repere” și, respectiv,„Engrame”, în vreme ce „Simptome” este semnată alternativ de G.C. Vorke și Gelu Ionescu. Studii și comentarii de literatură română și universală semnează, fără a deține o rubrică, și Ion Caraion (Poeți și «Poezii din închisori», comentariu de mari dimensiuni asupra unui volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
este imprimată în noi pe vecie și mesajul asigurator asociat cu ea ne revine din străfundurile ființei ori de câte ori cineva îndrăznește să ne mângâie sau să ne atingă foarte ușor. Este vorba despre o impresie de reamintire de natură subliminală, o engramă agreabilă din trecutul nostru afectiv. Cei care știu să atingă deliberat transmit o tandrețe care ușurează apropierea. Ei dețin o reală putere. În anumite condiții, seducția beneficiază de interconectarea tuturor simțurilor noastre, care favorizează astfel foarte mult receptarea tandreței. Mesajele
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
luau de subsuori, pentru că nu putea merge noi spre ei. Ne ajutau, ducându-ne în brațe. Senzațiile provocate de mâinile lor pe subsuorile noastre ne-au lăsat pe creier legături sinaptice. Atunci când „ne mănâncă” în zona subsuorilor se naște o engramă legată de noțiunea de ajutor. Gestul declanșat de micromâncărime nu este unul de seducție stricto sensu, dar arată limpede că îi suntem celuilalt cu adevărat foarte simpatici și ar vrea să ne poată fi de ajutor. În ziua în care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
lor, în funcție de locul de pe față și de pe corp în care apar, vezi La Synergologie, de Philippe Turchet (Les Éditions de l’Homme, 2000, 313 p.) Filosofii și lingviștii George Lakoff și Mark Johnson arată în ce fel produce creierul nostru engrama raportului cu spațiul și în ce mod trăiește corpul această realitate. Vezi: George Lakoff și Mark Johnson, Philosophy of the Flesh, Basic Book, New York, 1999. Pentru informații mai bogate despre procesul emoțional care provoacă micromâncărimile, vezi mai ales: K.M. Heilman
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174; Baltag, Polemos, 200-205; Dorcescu, Embleme, 134-138; Manu, Eseu, 163-165; Poantă, Radiografii, I, 126-130, II, 47-50; Grigurcu, Poeți, 131-133; Cristea, Faptul, 92-95; Grigurcu, Critici, 562-565; Tomuș, Mișcarea, 103-110; Cristea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
cu caracter confesiv, în fapt, mai vechi însemnări diaristice publicate în 1997 de Editura Dacia sub titlul Ora oglinzilor. Textele critice au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX și Viața Românească, fie în volume ca Însemnări critice, Scriitori contemporani, Engrame sau În cunoștință de cauză (volum care conține texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu are farmec și textele surprind prin prospețime. Eseurile despre Heidegger și prietenia ratată dintre filozoful
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
celui din urmă dintre Măgureni? De la același Bogdan-Pitești și de la metresa lui polonă, A.K., pornește secvența următoare a Investigațiilor lui Ion Vianu, în care, decriptând convenabil trei surse, cu instrumente fin psihanalitice, eseistul vede, în rodnicul - istoricește - an 1916, engrama unei crime neînfăptuite. Cartea de căpătâi a adolescentului Mateiu, Arivistul lui Félicien Champsaur are în centru, după tipicul melodramatic de sfârșit de secol al XIX-lea, un omor bine ticluit și încă și mai bine mascat. Subiectul, așa cum îl rezumă
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]