KorAP: Find »[drukola/base=engramă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

133 matches

Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566

adesea spațiul interior în măsură să pună în acord laicul intimității cu o formă superioară de locuire, prin delegație sacerdotală, ca oficianți ai cultului artei. Simbolurile, emblemele, alegoriile etc. constituie mărci ale consacrării unui spațiu privilegiat, ele reflectă, în parte, engrama spirituală a artistului, identitatea sa artistică și devoțiunea sa. Pentru casa Storck, centrul de greutate îl constituie camera centrală aflată la parter, atelierul pictoriței (vezi planșa 5). Casa se evidențiază printr-o combinație interesantă de culoare, zidurile sunt vopsite într-

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363

vin pe căile eferente ajung la placa motorie, de unde sunt transmise fibrelor musculare, determinând contracția acestora; practic, mișcarea, percepută cu ochiul liber, este rezultatul glisării filamentelor de actină printre cele de miozină. Repetarea unui act motor conduce la apariția unor engrame sau secvențe ale actului motor. Acestea vor fi memorate și refolosite la comanda corticală. Mișcările unui adult pot fi recompuse în grupaje sau scheme de mișcare. Aceste scheme se repetă și devin treptat precise și automatizate. Acțiunea motrică este un

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
de mișcare intră în acțiune anumite grupe musculare. Pentru realizarea coordonării schemei de mișcare se utilizează învățarea din greșeli, pornind de la “încercări și erori”, pe care individul le corectează prin repetări. Schema de mișcare va fi memorată sub formă de engrame, ce reprezintă secvențe ale unui program motor, memorizate și reutilizate la solicitarea corticală (Sbenghe, 1987). Cu cât engramele sunt mai bine fixate, cu atât activitățile musculare capătă viteză de execuție, intensitate și complexitate. Mișcarea voluntară este constituită prin selectarea și

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
greșeli, pornind de la “încercări și erori”, pe care individul le corectează prin repetări. Schema de mișcare va fi memorată sub formă de engrame, ce reprezintă secvențe ale unui program motor, memorizate și reutilizate la solicitarea corticală (Sbenghe, 1987). Cu cât engramele sunt mai bine fixate, cu atât activitățile musculare capătă viteză de execuție, intensitate și complexitate. Mișcarea voluntară este constituită prin selectarea și combinarea engramelor memorate. Acestea, după ce au fost memorizate, se pot repeta fără controlul feed back-ului, în mod automat

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
reprezintă secvențe ale unui program motor, memorizate și reutilizate la solicitarea corticală (Sbenghe, 1987). Cu cât engramele sunt mai bine fixate, cu atât activitățile musculare capătă viteză de execuție, intensitate și complexitate. Mișcarea voluntară este constituită prin selectarea și combinarea engramelor memorate. Acestea, după ce au fost memorizate, se pot repeta fără controlul feed back-ului, în mod automat (Albu și colab., 2006, p. 21). 5.3.2. Echilibrul Echilibrul presupune menținerea centrului general de greutate al corpului în interiorul poligonului de susținere. Echilibrul

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510

de scurtă durată se organizează în așa fel încât informația să nu fie memorizată decât în cursul unei singure percepții. Într-un experiment asupra memoriei de scurtă durată L.R.Peterson și M.J.Peterson au prezentat subiecților spre memorare auditivă o engramă din trei consoane CCC; imediat după prezentarea silabei experimentatorul prezenta un număr, cu indicația dată subiectului de a număra plecând de la acest număr înapoi cu trei după bătăile unui metronom, și se opreau din numărat la aprinderea unui bec roșu

Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648

roumaine, „Critique”, 1972, 300; Constantin Ciopraga, Un moment al avangardei literare, CRC, 1974, 8; Crohmălniceanu, Literatura, ÎI, 366-371; Tristan Tzara, „Europe”, 1975, 555-556 (semnează Philippe Soupault, Louis Aragon, Henri Béhar, Roger Vitrac, Serge Fauchereau, Arturo Schwarz, Elenă Gorunescu ș.a.); Negoițescu, Engrame, 18-19; Marin Bucur, L’Ambiance littéraire du début roumain de Tristan Tzara, CREL, 1976, 1; Ion Pop, „Poèmes roumains”, CREL, 1976, 1; Encycl. jud., XV, 1493-1494; Micheline Tison-Braun, Tristan Tzara, inventeur de l’homme nouveau, Paris, 1977; Ko Won, Buddhist

TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773

lipsite de conștiință sau a unei conștiințe lipsite de cunoaștere (în oricare din etapele ei de formare) este un act de gândire abstractă, ruptă de realitate. Creierul uman primește permanent informațiile venite din mediul înconjurător în starea veghe și din engrame intracerebrale în somn. Acest aflux de informații se înscrie pe dubla spirală "cunoaștere-conștientizare". Cunoașterea-conștiință poate fi exprimată prin viu grai sau în scris. Citirea sau auzul unor cuvinte lipsite de posibilitatea de a fi asociate cu ceva cunoscut (adică auzirea

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
creierul "gânditor"), adică contactul cu mediul înconjurător. Omul nu vede, nu aude, nu miroase, nu gustă și nu palpează în somn, dar trăiește teama, frica, groaza, bucuria și plăcerea care sunt produsele engramatice (interioare) ale creierului imaginativ-emoțional provenit din propriile engrame. De aceea, în somn, omul are coșmaruri sau vise plăcute pe care și le amintește la trezire. În starea imaginativ-emoțională a somnului, dubla spirală cunoaștere-conștiință este în plină activitate. Creierul rămâne activ de la naștere la moarte, ca și inima, plămânii

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
Ipoteza "activării - sinteză" (the activation-synthesis hypothesis) a lui Hobsen și McCarley (1977) dă o explicație plauzibilă a ciudățeniei visului, prin impulsurile venite în somnul REM din regiunea sistemului reticular activator ascendent al trunchiului cerebral (creierul "negânditor"). Aceste impulsuri scot din engramele memoriei ale hippocampusului imagini vizuale disparate care, asociate, creează ciudățenia visului. Acest fenomen, din punct de vedere electroencefalografic, se caracterizează prin apariția undelor ascuțite în zonele pontine, geniculate și occipitale, numite "ponto-geniculo-occipitale" (PGO). Schopenhauer (vezi Cap. II, nota 23 și

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
emoționalitatea și culoarea vie. Orbii din naștere sau cei care orbesc înaintea vârstei de 5 ani nu visează cu imagini vizuale, ci au vise sonore. Cei care orbesc după vârsta de 5 ani au avut capacitatea de a-și umple engramele memoriale cu imagini vizuale și au vise vizuale. În anul 2000 apare teoria că visul, ca produs secundar al somnului cu mișcări oculare rapide (REM), nu este atât de dezorganizat cum se susține (Revonsuo Antti). Forma și conținutul visului nu

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
pipăim, avem simțurile echilibrului magnetic și al temperaturii mediului exterior, inclusiv senzațiile provenite din mediul nostru intern. Toată această "furtună" de informații, permanente în starea de veghe, alimentează centrii nervoși ai creierului pentru ca, în somn, creierul să fie alimentat de engramele interioare ale creierului nostru asociativ. Aldous Huxley 29, în cartea sa Ușile percepției (The Doors of Perception), scrisă în 1954, descrie în detaliu experiența omului care consumă mescalină, un alcaloid cu efect psihogenic halucinator, capabil să scoată din engramele creierului

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
de engramele interioare ale creierului nostru asociativ. Aldous Huxley 29, în cartea sa Ușile percepției (The Doors of Perception), scrisă în 1954, descrie în detaliu experiența omului care consumă mescalină, un alcaloid cu efect psihogenic halucinator, capabil să scoată din engramele creierului atât elemente "bune", cât și "rele". Această concepție diferă de concepția lui Sigmund Freud, care, în descrierea subconștientului, folosește ideea "cenzorului deghizat", cel care lasă să treacă numai engramele folositoare existenței și le elimină pe cele dăunătoare. Orarul veghe-somn

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
un alcaloid cu efect psihogenic halucinator, capabil să scoată din engramele creierului atât elemente "bune", cât și "rele". Această concepție diferă de concepția lui Sigmund Freud, care, în descrierea subconștientului, folosește ideea "cenzorului deghizat", cel care lasă să treacă numai engramele folositoare existenței și le elimină pe cele dăunătoare. Orarul veghe-somn este determinat de mișcarea de rotație a Pământului, supranumit orarul circadian, adică aproximativ 24 de ore sau, mai precis, 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde. Oamenii se

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
cadă, se trezește. La trezire descoperă că un tablou atârnat deasupra patului îi căzuse pe ceafă. Maury trage concluzia că, în fracțiunea de secundă care trecuse de la căderea tabloului până la trezire, avusese loc desfășurarea întregului vis, obținut din fragmentele de engrame ale memoriei. Istoria lui Maury rămâne o ipoteză, deoarece se poate ca visul să fi precedat căderea tabloului, deoarece în somnul REM timpul trece cu o altă viteză decât cel perceput în veghe. Joseph Takahashi 30 este un genetician preocupat

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
orb) stabilește diagnosticul de agnozie și indică locul leziunii. Orbul agnozic nu evită primejdia, neștiind că nu o vede; el nu se apără de nimic și este supus incontinuu riscurilor. N.G. continua să viseze în imagini, deoarece le înmagazinase în engrame înaintea accidentului vascular. Vuilleumier a demonstrat persistența activității analizatorului vizual primar la agnosticii vizuali, dovedind că leziunea se află în zonele asociative (Vuilleumier et. al, 2002). El dovedește că analizatorul primar nu este suficient pentru a determina agnozia vederii. Există

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979

Nicolae Manolescu, Necesitatea criticii și critica necesară, RL, 1975, 34; Liviu Leonte, Posteritatea lui Lovinescu, CRC, 1975, 36; Gheorghe Grigurcu, „Confruntări în critica deceniilor IV-VII”, F, 1975, 9; Marcel Pop-Corniș, O panoramă a disputelor criticii postbelice, O, 1975, 46; Negoițescu, Engrame, 193-194; Virgil Nemoianu, „Confruntări în critica deceniilor IV-VII”. Lovinescu și critica de azi, ST, 1976, 10; Negoițescu, Analize, 251-255; Șerban Cioculescu, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, FLC, 1978, 44; Mircea Iorgulescu, Locul lui G. Călinescu, RL, 1978, 47; Marian Vasile

VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

corecția deprinderilor greșite printr-un program etapizat al exersării vorbirii. Deficitul predominant receptiv impune stimularea asociativă a percepției asociația dintre sunet și imaginea vizuală în oglindă, ilustrată sau simulată pe Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 91 calculator a engramei fonoarticulării a fonemelor, asociația dintre sunet și vibrațiile laringiene, nazale, toracale etc., asociația dintre semantica concretă indicată, ilustrată și reprezentată sau semantica abstractă generică reprezentală și cuvântul ca formă sonară sau scrisă - pentru formarea canalelor paraverbale în recepția și decodificarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
prin mimică, fapt ce ar impune un efort ce ar asigura plasticitatea neuronală. Metoda constrângerii induse respectă principiul progresivității în stimulare și principiul adaptării la complexitatea structurilor lexicale administrate. (362) Recuperarea în afazie 105 Metoda de stimulare-facilitare Stimularea urmărește refacerea engramelor gnozico-mnezice și semantice, morfo-sintactice sub aspect structural și operațional de recunoaștere, refacerea praxiei verbale și refacerea engramelor motorii prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele principii: 1. Stimularea auditivă intensivă se referă la administrarea stimulilor verbali auditivi consecvent

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
principiul progresivității în stimulare și principiul adaptării la complexitatea structurilor lexicale administrate. (362) Recuperarea în afazie 105 Metoda de stimulare-facilitare Stimularea urmărește refacerea engramelor gnozico-mnezice și semantice, morfo-sintactice sub aspect structural și operațional de recunoaștere, refacerea praxiei verbale și refacerea engramelor motorii prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele principii: 1. Stimularea auditivă intensivă se referă la administrarea stimulilor verbali auditivi consecvent, la un ritm care se apropie de vorbirea normală; 2. Stimularea senzorială repetitivă se referă la readministrarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
exprimare are un grad de inteligibilitate rezonabil, se admite că încurajarea răspunsului permite formarea unei baze perfective în exprimarea viitoare. Din punct de vedere tehnic, după Voinescu I, se procedează astfel: În afaziile receptive este necesară refacerea, accesibilizarea și reorganizarea engramelor senzoriale și funcției paradigmatice. Stimulii auditivi au caracter colocvial întrebare - răspuns și se administrează bolnavului prin fraze, cu repetiții, asociate cu imagini, mimică, gesturi lăsând timp de decodificare a mesajului. Progresiv, se reduce complexitatea stimulului verbal spre propoziții scurte sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mesaj scris. În afaziile expresive se urmărește restabilirea funcției sintagmatice, încât se pleacă de la stimuli verbali simpli spre cei complecși, de la cuvânt la sintagme, apoi spre propoziții și fraze cu structură lexicală îmbogățită. (48, 344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
48, 344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori pe măsură ce afazia se ameliorează. Facilitarea se realizează prin: 1) repetarea concomitentă, apoi succesivă cu imaginea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori pe măsură ce afazia se ameliorează. Facilitarea se realizează prin: 1) repetarea concomitentă, apoi succesivă cu imaginea, în cazuri foarte grave folosind: - metoda temporală de conectare în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mai mare la prelungirea duratei ședințelor de recuperare. Aplicarea unei metode combinate, în care cuvintele sunt audiate și analizate fonetic în stare de veghe, asigurându-se corectitudinea pronunției, urmând ca în stare hipnotică repetițiile să asigure accesarea mai facilă a engramelor indemne și consolidarea automatismelor pronunției prin noile engrame formate, determină randamente superioare în însușirea, corectitudinea și cursivitatea pronunției, verificabile în faza posthipnotică. Prin hipnoză se reduce controlul barierei conștiinței asupra aspectelor voluntare ale limbajului și se accesează aspectele de automatism

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]