100 matches
-
Enotul, numit și câine enot și viezure (bursuc) cu barbă, este un animal nou în fauna României. La noi a pătruns din URSS, unde a fost introdus în prima jumătate a sec. XX. S-a extins, fiind întâlnit sporadic în întreaga țară. Face parte din
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
Este un animal de amurg și noapte, aparițiile diurne fiind întâmplătoare. Blana are o culoare între gălbui-roșcat și cafeniu-închis, cu spicul perilor de culoare neagră. Pe spate, pe obraji și picioare domină nuanțe mai închise, iar ventral cele deschise (brun-gălbui). Enotul are un fel de "favoriți", aflați la baza gâtului, care îl fac ușor de recunoscut. Trăiește în special în apropierea apelor, rar în zone cu umiditate mai scăzută. Nu este foarte legat de un anumit loc, deși își petrece mult
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
care cei 6-8 pui lipsiți de vedere sunt îngrijiți în vizuină timp de 4-5 săptămâni. După 3-4 luni cățelandrii devin independenți și părăsesc vizuina pentru ca, toamna, să se mute în zone potrivite pentru hrănire, străbătând la nevoie mari distanțe. Câinele enot, de asemenea, cunoscut sub numele japonez tanuki (Nyctereutes procyonoides) este o specie care seamănă cu Ratonul spălător dar care aparține familiei canidelor, fiind unicul reprezentant al speciei de Nyctereutes care hibernează. Acest reprezentant al canidelor cu morfologia corpului scurtă și
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
un oportunist decât un adevărat prădător. Stârvurile, ouăle, insecte, puii, melcii, micile rozătoare, broaștele și chiar broaștele râioase la al căror venin se pare că rezista, constituie principala sa alimentație, completată totuși cu unele vegetale sau ciuperci. În timpul toamnei, greutatea enotului crește considerabil pentru ca acesta să-și constituie rezervele de hibernare. Cu toate acestea, hibernare nu este sistematică deoarece depinde de temperatura ambiantă. În cazul în care aceasta nu coboară sub -5 °C, enotul poate să rămână activ sau în stare
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
unele vegetale sau ciuperci. În timpul toamnei, greutatea enotului crește considerabil pentru ca acesta să-și constituie rezervele de hibernare. Cu toate acestea, hibernare nu este sistematică deoarece depinde de temperatura ambiantă. În cazul în care aceasta nu coboară sub -5 °C, enotul poate să rămână activ sau în stare de repaus doar pentru câteva zile. Cu obiceiuri mai degrabă nocturne, enoții sunt animale destul de solitare la care nu se observă o structură socială prea dezvoltată, comună celorlalte canide, cu toate că anumite exemplare se
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
toate acestea, hibernare nu este sistematică deoarece depinde de temperatura ambiantă. În cazul în care aceasta nu coboară sub -5 °C, enotul poate să rămână activ sau în stare de repaus doar pentru câteva zile. Cu obiceiuri mai degrabă nocturne, enoții sunt animale destul de solitare la care nu se observă o structură socială prea dezvoltată, comună celorlalte canide, cu toate că anumite exemplare se bucură totuși de prezența altor enoți pe lângă ei. Morfologie Enotul este o specie de câine cu corpul scurt și
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
în stare de repaus doar pentru câteva zile. Cu obiceiuri mai degrabă nocturne, enoții sunt animale destul de solitare la care nu se observă o structură socială prea dezvoltată, comună celorlalte canide, cu toate că anumite exemplare se bucură totuși de prezența altor enoți pe lângă ei. Morfologie Enotul este o specie de câine cu corpul scurt și îndesat, picioarelor scurte și părul des si lung. La adulți, lungimea de la cap la capătul corpului variază de la 50-70 centimetri, la care se adaugă o coada 15-25
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
doar pentru câteva zile. Cu obiceiuri mai degrabă nocturne, enoții sunt animale destul de solitare la care nu se observă o structură socială prea dezvoltată, comună celorlalte canide, cu toate că anumite exemplare se bucură totuși de prezența altor enoți pe lângă ei. Morfologie Enotul este o specie de câine cu corpul scurt și îndesat, picioarelor scurte și părul des si lung. La adulți, lungimea de la cap la capătul corpului variază de la 50-70 centimetri, la care se adaugă o coada 15-25 cm. Înălțimea greabănului este
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
des si lung. La adulți, lungimea de la cap la capătul corpului variază de la 50-70 centimetri, la care se adaugă o coada 15-25 cm. Înălțimea greabănului este de aproximativ 25-30 cm. Prin silueta sa, aspectul său facial și perii săi lungi, enotul se aseamănă cu ratonul spălător numai că are o coadă mai scurtă și de culoare uni spre deosebire de raton a cărui coadă este mai lungă și în formă de inele. Deseori, în traducerile dicționarele întocmite în pripă confuzia dintre cele două
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
numai că are o coadă mai scurtă și de culoare uni spre deosebire de raton a cărui coadă este mai lungă și în formă de inele. Deseori, în traducerile dicționarele întocmite în pripă confuzia dintre cele două specii este foarte frecventă Greutatea enotului variază în funcție de sex, vârstă și anotimpuri și poate oscila între 4 și 6 kg vara, și între 6 și 10 kg în timpul iernii. RATONUL SPALATOR "Origine" Originar din Extremul Orient până la începutul secolului XX e aria sa de răspândire se
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
din regiunile Europei și unele regiuni din Asia fostei URSS, din Karelia în Moldova trecând prin Marea Baltică, Belarus și Ucraina, precum și în sectoarele din Federația Rusă, Caucazul, Kazahstan și insula Sahalin din Asia Orientală. În anii 1940-1950, dezvoltarea reproducției de enoți este mai intensă în URSS, în special din cauza necesităților importante ale Armatei Roșii în această perioadă. Anumite animale au scăpat de la aceste crescătorii au reușit să scape sporind astfel populația sălbatică. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, blana
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
de 9 000 animale au fost lăsate în natură între 1948 și 1955. Specia a cunoscut mai apoi o expansiune rapidă în nordul, centrul și vestul Europei. Primele exemplare observate în țările învecinate au fost în Finlanda, în mijlocul anilor 1930. Enotul a colonizat mai apoi Europa de Vest. Între 1935 și 1984, enoții colonizează 1.4 milioane de kilometri pătrați de teritoriu . Specia este considerată frecventă în regiunile situat în sudul Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Belorusia, Ucraina, Moldova, Rusia, în nordul și estul
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
1948 și 1955. Specia a cunoscut mai apoi o expansiune rapidă în nordul, centrul și vestul Europei. Primele exemplare observate în țările învecinate au fost în Finlanda, în mijlocul anilor 1930. Enotul a colonizat mai apoi Europa de Vest. Între 1935 și 1984, enoții colonizează 1.4 milioane de kilometri pătrați de teritoriu . Specia este considerată frecventă în regiunile situat în sudul Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Belorusia, Ucraina, Moldova, Rusia, în nordul și estul Poloniei și în estul României. Expansiunea sa a încetinit în
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
de asemenea unei rate ridicate de mortalitate (vânătoare, captură și de accidente de automobil). Cu toate acestea, în timpul anilor '90, s-a înregistrat o expansiune reînnoită în Germania, evidențiată printr-o creștere sensibile a numărului de exemplare omorâte de vânători. Enotul - Tanuki, câinele mistic în Japonia TANUKI este în mitologia japoneză, un yōkai (spirit ) al pădurii, inspirat de câine enot căruia japonezii îi atribuie anumite puteri magice. Maestrul deghizărilor, e considerat capabil să-și schimba forma după cum și-ar dori. Tanuki-i
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
90, s-a înregistrat o expansiune reînnoită în Germania, evidențiată printr-o creștere sensibile a numărului de exemplare omorâte de vânători. Enotul - Tanuki, câinele mistic în Japonia TANUKI este în mitologia japoneză, un yōkai (spirit ) al pădurii, inspirat de câine enot căruia japonezii îi atribuie anumite puteri magice. Maestrul deghizărilor, e considerat capabil să-și schimba forma după cum și-ar dori. Tanuki-i sunt adesea reprezentați cu o pălărie de paie, o sticlă de sake, o burtă proeminentă pe care ar folosi
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
considerat patronul orașului polonez Olsztyn. Olsztyn a semnat acorduri de înfrățire cu următoarele orașe: Olsztyn este localizat în valea rîului Łyna, care împarte orașul în două părți. Pădurile ce-l înconjoară sunt casa animalelor sălbatice: căprioara și elanul european, vulpea, enotul, mistrețul. În aceste locuri trăiesc în jur de 150 de specii de păsări. Există 11 lacuri în cadrul orașului, multe dintre care cele mai se află în partea de vest a Olsztyn-ului. Cele mai mari sunt Lacul Krzywe , cunoscut sub denumirea
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
europeane. O paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și verde, țiclete. În cadrul Mazury, multe specii de animale interesante pot fi întâlnite: enot, mistreț, arici, hermelina, busuc, lup, cerb, vidra. Sielawy - Regele peștilor Ziua Recunoștinței este asociată cu legendele despre domnitorul apelor mazuriene, Sielawy , care posedă puteri magice și care se presupune că a trăit în abisul Śniardwy. Una dintre legende spune despre
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
mare parte are coastă spre Marea Ohotsk, este vizitată uneori de animale indigene regiunilor arctice, precum morse. În insulele Honshū, Shikoku, Kyūshū și Hokkaidō,două grupuri de animale predomină: cele din pădurile cu frunze căzătoare din Coreea și China, precum enotul, căprioare shika, "Aix galericulata" (o rață sălbatică), "Theclinae" (un fluture); sau din pădurile conifere din Siberia, precum ursul brun, "pika" (un mamifer înrudit cu iepurele), ierunca, șopârla obișnuită, "Pungitius pungitius" (un pește cu nouă țepi). În Japonia se găsesc circa
Fauna Japoniei () [Corola-website/Science/316779_a_318108]
-
cu climă diferită, forțându-le să se adapteze și făcând posibil procesul de speciație allopatrică. Migrațiile din Plio-Pleistocen spre Africa includ caprinele, în două valuri, cu aproximativ 3,2 și 2,7 - 2,5 milioane de ani în urmă; câinele enot ("Nyctereutes") cu aproximativ 2,5 milioane de ani în urmă și specii ale genului "Equus" cu aproximativ 2,3 milioane de ani în urmă. Specii de antilope aparținând genului "Hippotragus" au migrat cu aproximativ 2,6 milioane de ani în
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus") sau cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"). Mamiferele sunt reprezentate de mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), vidră ("Lutra lutra") sau enot ("Nyctereutes procyonoides"). Flora este constituită din specii arboricole (salcie, răchită, plop tremurător) și elemente (stuf, papură) ierboase specifice zonelor umede: nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris") sau piciorul cocoșului ("Ranunculus
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor. Amenajările piscicole care au fost realizate sunt: Parcul se întinde
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
netedă. Coadă este în mod normal (dar nu întotdeauna) cupata de la 2/3 din lungimea naturală. Rasă a fost dezvoltată pentru a fi câine de vânătoare. Deși de multe ori folosiți pentru vizuini, în special pentru bursuc, vulpe, si câine enot, Jadgterrier-ii sunt, de asemenea, folosiți pentru a hartui mistreți și a scoate iepurii din tufișuri. De asemenea se folosește această rasă pentru luarea urmei de sânge. Datorită inteligenței lor și adaptabilității, Jagdterrier-ii pot fi animale de companie bune, dar trebuie
Jagdterrier () [Corola-website/Science/326240_a_327569]
-
din Kochi a montat o cameră cu infraroșu timp de șase luni din octombrie 1994 până în aprilie 1995 într-o încercare de a captura un exemplar pe film dar tot ce au prins pe film au fost alte animale precum enoți. Între 4 și 9 martie 1996 un grup de oficiali ai grădinilor zoologice, oficiali guvernamentali municipali și iubitori de animale din toată țara au căutat vidra de râu în zonele în care aceasta a fost observată ultima dată. Zonele căutate
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese pe uscat. Eretele de stuf ("Circus aeruginosus") își ia și el tributul, mai ales printre puii de bizami. Ocazional bizamul este prins de vidre ("Lutra lutra"), pisicile și câinii semisălbatici, enoți ("Nyctereutes procyonoides"), nurci ("Mustela lutreola"), dihori ("Mustela putorius") și alți prădători care-l pot surprind pe uscat. Lista animalelor din Kazahstan, care se hrănesc cu bizam (+ + + dușmanii principali, ++ dușmanii obișnuiți, + dușmanii rari): Bizamul, datorită modului său de viață semiacvatic are
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]