9,846 matches
-
minunată textură perversă, alcătuită din imagini culturale și cuvinte purtătoare de încărcătură simbolică, dar, în egală măsură, frazele ar putea fi purtătoarele unor înțelesuri secunde, alephiene. Cum spuneam, vocea naratorului își schimbă deseori tonalitatea, nivelurile discursului sunt multiple, registrele variază. Enunțurile par formulate în oglindă, iar afirmațiile lasă impresia subliminalului. Textul este un joc serios, practic fără reguli și limite, căci câmpul de manevră textuală este multidimensional, deopotrivă în spațiu și în timp. În eseul Poezia de după poezie, Emilian Galaicu-Păun scrie
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
mai obraznic ton posibil: Vedeți că v-a căzut ceva! Omul mi-a răspuns cinstit: Nu mi-a căzut. Eu am aruncat." Este ca o fabulă tableta lui Perjo. La sfîrșit se formulează morala. Care se detașează și grafic de enunțul propiu-zis. Care pică greu, frămîntă. Pe cel care este de partea autorelui. Pe cel ce nu, îl irită, îl stuchește, îl sucește și-l răsucește, pînă amețește. De ciudă că observă ce se crede că nimeni nu poate vedea: prostia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
încă o dată, el este un creator de axiome, un adversar declarat al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Brâncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a unor interminabile demonstrații, Hans Mattis Teutsch epuizează în enunțuri geometrice, aproape eliptice, întreaga discursivitate a lumii vizibile căreia îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă vedere, ar fi doar convenție, limbaj și cod, în reveria ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Kunstwerk, adică Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la enunțurile unei pedagogii elementare. Tonul apodictic și propozițiile scurte, respirația intelectuală sacadată, eliminarea oricărei discursivități care ar putea să învăluie ideea și să amortizeze impactul, fac din textul, dar, mai ales, din subtextul cărții, aproape un vehicul al transcendenței, un cod
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre sau Arta propagă ideologia epocii sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
întregul ceremonial plastic, nu înseamnă nicidecum că în statica atemporală se insinuează agenții relativismului. Ci doar că totul capătă suflu vital și prezență nemijlocită. Georgeta Năpăruș a știut să conjuge inconfundabil sentimentul duratei cu irizările clipei, arhetipalul cu spontaneitatea și enunțul sever cu jubilația privirii. Începîndu-și prematur, acum patru ani, lungul ei drum în posteritate, această operă confortabilă și complexă, spectaculoasă și profundă, va răzbuna, fără indoială, întîmplarea că omul este perisabil. Și mîhnirea că nici artistul nu poate înfrînge fatalitatea
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
de puțin după sine distanțarea critică de semantica scrierilor sale. Dimpotrivă. Aforismele conținute în textele canettiene s-au ,autonomizat", desprinzîndu-se din ,masa" operei tocmai datorită impulsului pe care actul lecturii îl declanșează imperios: acela de a subscrie necondiționat la ,veracitatea" enunțului. Canetti a resimțit moartea , neantul, ca pe o provocare căreia i-a ripostat necontenit, prin scris.Cîtă deosebire între conștiința zădărniciei faptelor umane, pe care Thomas Mann o mărturisea aproape defensiv și ,fericirea supraviețuirii" pe care Canetti o descria în
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a scrierii romanului", la ,îndoiala crâncenă în legătură cu formula narativă" a opului ,bazat pe materia draculescă", scrisul lui Marin Mincu ridică mai multe semne de întrebare. ,Nu-mi venea deloc nici o
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet neautentic ca replică în dialog, funcție pentru care ar trebui transpus în ceva de genul: Hai să mergem, măi Vasile! Enunțurile de primul tip erau de altfel frecvente în dialogurile din multe filme românești mai
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet neautentic ca replică în dialog, funcție pentru care ar trebui transpus în ceva de genul: Hai să mergem, măi Vasile! Enunțurile de primul tip erau de altfel frecvente în dialogurile din multe filme românești mai vechi, contribuind la impresia de artificialitate pe care o creau oricum subiectele și situațiile descrise. Exemplele care urmează - extrase mai ales din forumuri și stenograme ale
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
chat ("sunt doar un biet chatist care te-adoră", agonia.ro). Ca numeroase alte formații de la cuvinte și expresii englezești ("Conglomeratul new-age-ist", "ghiveciul new-age-ist", danionvasile.ro), cuvîntul chatist ridică unele probleme de scriere și pronunțare. În jargonul computeristic sînt frecvente enunțurile pe jumătate glumețe, caracterizate prin abuzul de neologisme, precum fraza de mai jos, în care apar un substantiv și un adjectiv formate de la numele unor sisteme informatice bine cunoscute: "eu una mă gândeam că linux-iștii ar fi tentați să îl
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
o dedicată servitoare a Domnului"; "A fost ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la topica uzuală: "Pastorii, conducătorii și sfinții Domnului vorbesc de ea bine și de slujba ei"; "Darurile Duhului Sfânt cu demonstrații sunt manifestate în adunările ei". Unele enunțuri conțin un cumul de greșeli de acord, articulare, formă a cuvintelor: "Nu te va mântui cultul, datina, religia, legea or obiceiuri". Mai puțin grave, dar riscante din punct de vedere stilistic, sînt anumite actualizări lexicale: în iad "chiar și aerul
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
în dicționarul academic ele apar înregistrate și ilustrate prin citate din Caragiale și Ibrăileanu), dar în limba actuală au luat o amploare mult mai mare decît în trecut. Strict familiar este conectorul plus că, folosit pentru a lega propoziții, fraze, enunțuri: Am propus multe amendamente, plus că am lucrat pe comisii" (sportplus.ro); "la cât de mult îmi place fotografia mi-aș lua unul profesionist, dar mă îngrozesc de greutatea lui, plus că nu mai poți face filmulețe" (eva.ro); Plus
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
înregistrată în gramaticile noastre (Gramatica Academiei o consideră "complement cumulativ"), dar nerecomandată în limbajul cult. În registrul standard, construcțiile plus că și plus de asta au ca echivalent locuțiunea în plus, conector adesea izolat prin pauză și intonație de restul enunțului. Marca stilistică și sociolingvistică a construcției plus de asta era foarte puternic resimțită chiar în urmă cu mai mult de jumătate de secol: în 1939, Al. Graur scria că formula este imitată după franceză, că nu ar fi neapărat incorectă
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
p. 93). De fapt, plus, plus că și plus de asta sînt deopotrivă folosite cu rol copulativ, cumulativ și argumentativ: prima leagă părți de propoziție, a doua propoziții și fraze, în timp ce a treia apare mai ales la nivel textual, între enunțuri; dacă plus și chiar plus că ilustrează o tendință de simplificare specifică limbii populare (preferința pentru conectori urmați de elemente invariabile), ultima locuțiune reprezintă tendința contrară, la fel de prezentă la nivel popular: de amplificare, de emfatizare, prin atribuirea unui corp fonetic
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
urma unui și: "este cadou de la un prieten... și plus de asta e super tare imprimanta" (onlinesport.ro); "încercarea moarte n-are... și plus de asta n-am nimic de pierdut" (mens.ro); mai adesea, ea apare la început de enunț (ca adaos la un argument anterior): "Plus de asta, tranșele de aplicații predate de firmă s-au dovedit toate falimentare" (Academia Cațavencu, 25, 2004, 3). Există și varianta (la fel de neelegantă) în plus de asta, folosită chiar ca echivalent incident al
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
competent și responsabil, seriozitatea discursului și acuratețea ideilor, care se regăsec, evident, în efortul continuu și sistematic, în exactitatea infinitezimală a desenului, în rigoarea halucinantă a modulărilor, suferă, în mod miraculos, o conversie în opusul lor. Acribia devine aluviune barocă, enunțul miniatural capătă proporții monumentale, iar materia, fragmentată și fasetată în funcție de imprevizibilele unghiuri ale privirii, se preschimbă, la rîndu-i, în stare de grație și în lumină acorporală. De fapt, lumea lui Silviu Oravitzan chiar asta este: un traseu, o deplasare imperceptibilă
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
De la insurgența de factură expresionistă, de la un anume teribilism al spiritului incapabil de a se supune vreunei opreliști, și pînă la suspendarea materiei într-o contemplație pură, de tip Zen, de la vitalitatea adolescentină și pînă la notația eliptică sau la enunțul sapiențial, Vladimir Șetran stăpînește totul. Mai precis, un inepuizabil orizont de imagini, un orizont în care intră deopotrivă spontaneitatea afectului și strategiile discrete ale unui discurs de tip cerebral, sistematic și riguros. Geometria și visul Cînd Ion Brabu spunea că
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
văzute și imaginate. Într-un cuvînt, cărțile de perspectivă artistică ale lui Zamfir Dumitrescu devin, prin profunzimea și extensia cercetării, dar, mai ales, prin amplitudinea reveriei, adevărate episoade ale unui mare tratat despre Geneza imaginii care se fundamentează pe un enunț simplu și irevocabil: la început a fost Geometria. Adică Linia. Adică Punctul. Și atît! Convergența contrariilor Expunînd împreună (Galeria Prometeus), Flora și Constantin Răducan par angajați într-un amplu proiect de pedagogie aplicată. Pe lîngă faptul că fiecare își urmărește
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
arată uluit de grandiosul, imensitatea spațiului copleșitor, terifiant, la Pascal, colosal prin spectacolul migrației siderale, căpătând zeci de forme, la Eminescu. Spațiul deschis generează totodată solitudinea omului (Cehov), dar și extazul (Tolstoi - Război și pace). Toate acestea nu sunt simple enunțuri, ele degajă semnificații psihologice, menite să adâncească o dată mai mult individualitatea unor situații sau a unor personaje (Ex. Pierre Bezuhov). |n sprijinul temei sale, care se va dovedi atât de productivă, criticul traversează cu degajare istoria mai tuturor literaturilor europene
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
încă o dată, el este un creator de axiome, un adversar declarat al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Br�ncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a unor interminabile demonstrații, Hans Mattis-Teutsch epuizează în enunțuri geometrice, aproape eliptice, întreaga discursivitate a lumii vizibile căreia îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă vedere, ar fi doar convenție, limbaj și cod, în reveria ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
prestabilite; ele rezultă, se lasă organizate în general din confruntarea cu materia, cu substanța. R.B.: Ați pornit la drum în ultimii ani ai secolului al XX-lea pentru a redescoperi acea Românie a mamei de la începutul veacului. Romanul începe cu enunțul: "Es schwankt" - legănarea peisajului, perceput de la bordul vaporului cu care, pe Dunăre, familia mamei se reîntorcea în Elveția, după anii petrecuți în România. Dar același enunț "es schwankt" este o formulă cheie pe care o regăsim simetric - într-o cu
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
-lea pentru a redescoperi acea Românie a mamei de la începutul veacului. Romanul începe cu enunțul: "Es schwankt" - legănarea peisajului, perceput de la bordul vaporului cu care, pe Dunăre, familia mamei se reîntorcea în Elveția, după anii petrecuți în România. Dar același enunț "es schwankt" este o formulă cheie pe care o regăsim simetric - într-o cu totul altă împrejurare - și la finele romanului. Deși cunoașteți de-acum România, nu cumva imaginea ei a rămas și pentru Dumneavoastră difuză, evanescentă, "schwankend"? C.H.: Da
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
greu de evitat într-un asemenea demers tehnic aproape remarcabil. Doar cu câteva aliterații, Dan Zavulovich nu demonstrează că este un fin frazeolog, dexteritate cerută de fiecare pagină. Frazele lui sunt, adesea, tăiate scurt în elementare unități gramaticale, doar niște enunțuri, când ar fi trebuit să curgă într-un vertij stilistic armonios acordat principiului muzical generator al textului. Altfel, incompatibilitatea dintre stil și metodă dăunează grav lecturii. În al doilea rând, experimentul lui Dan Zavulovich este ostentativ referențial și mult prea
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
sculptura, ca un spațiu deschis în egală măsură către amîndouă, se așază desenul, în toate variantele lui. Indiferent dacă este proiect, glosă pe marginea unui obiect sau a unei idei, analiză a formei sau simplă descărcare energetică, el cuprinde toate enunțurile care se vor regăsi, mai apoi, în culoare și în tridimensional. Iar aici dubla perspectivă a lui Paul Neagu se manifestă în deplinătatea sa. Voluptățile artistului, vibrațiile sale în fața spectacolului firii sînt contrapunctate și chiar cenzurate pînă la un punct
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]