7,679 matches
-
despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească", Mircea Martin notează: "Orice literatură a depășit astăzi, dacă nu în totalitatea cazurilor individuale, cel puțin în ansamblul ei, creația spontanee. Chiar și în literaturile foarte tinere, numărul scriitorilor
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească", Mircea Martin notează: "Orice literatură a depășit astăzi, dacă nu în totalitatea cazurilor individuale, cel puțin în ansamblul ei, creația spontanee. Chiar și în literaturile foarte tinere, numărul scriitorilor
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
și rafturile ei pestrițe, unde, sufocate de maculatură, puteai descoperi comori, ar fi fost decorul cel mai potrivit întîlnirii noastre." Refugiile marilor timizi... Odată scenariul pus la punct, "atacul" rămîne virtual. Ca-n cărțile care se opresc după ce-și enunță intriga. Așa e Întîlnire la Paris în oricare din părțile ei. Acțiuni care încep și se suspendă, acoperite, ca jarul focurilor vechi, de amănunte, observații, stil. Iată, de pildă, în tot minimalismul ei fără cusur, o caracterizare de personaj: "îi
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
Sud), Petroșani (Est), granița cu Ungaria și Iugoslavia (Vest). În vara anului 2000 s-a pensionat, fiind avansat la 1 Decembrie în același an de la general de brigadă, la general maior. A demonstrat astfel că cele „Cinci calități ale generalului“ enunțate în „Arta războiului“ nu-i sunt străine: „Dacă comandantul este înzestrat cu înțelepciune, el este în măsură să-și dea seama de schimbarea situației și să acționeze prompt. Dacă este drept, oamenii săi vor ști exact ce recompense și pedepse
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
repeta construcția corpului nostru, funcționând ca niște telecomenzi de dirijare a sănătății omului. Conform acestei teorii, este ușor de înțeles structura sistemelor curative, dar mai ales de determinat punctele și zonele care trebuie stimulate în cazul apariției bolii. Autorul mai enunța și principalele calități ale terapiei Șu Jok: eficacitate (în cazul aplicării corecte, efectul pronunțat apare peste câteva minute, uneori secunde), inofensivitate absolută în utilizare (se presupune că acest sistem nu a fost inventat de om - care l-a descoperit doar
Agenda2004-5-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282004_a_283333]
-
să nu ucidem? Atunci de ce respingem euthanasia umană? “, s-au întrebat participanții. Porcul gastronomic, mediatic, antropologia, etnografia și economia porcului au fost tot atâtea unghiuri ale dezbaterii cu refrenul „guți, guți“. „Într-un fel, suntem ceea ce facem cu porcul“, a enunțat, spiritual, sociologul Vintilă Mihăilescu.
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
proza artistică românească. ALBERT EINSTEIN Acum 125 de ani s-a născut fizicianul german Albert Einstein. A introdus noțiunea de foton, a formulat teoria relativității restrânse și teoria relativității generalizate, teoria căldurii specifice a solidelor, teoria efectului giromagnetic și a enunțat legile statistice ale proceselor de emisie și absorbție a luminii, pe baza cărora s-a construit laserul. În 1921, a fost distins cu Premiul Nobel pentru fizică. Luni, 15 martie EMIL ADOLF VON BEHRING În 1854 s-a născut Emil
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
să se dedice acestei munci și, în câțiva ani, învățătorii instruiți de Schäffer se prezintă la examenul de specialitate, la Institutul de surdomuți din Vác, unde obțin diploma de profesor surdo-pedagog. Principiul după care s-a ghidat Carol Schäffer este enunțat aproape în toate lucrările sale de specialitate: „grija pentru deficienți este o datorie umanitară“. De asemenea, el susține că neglijarea acestei categorii de persoane este „incompatibilă cu umanismul“. O altă premisă de la care pornește renumitul pedagog în fixarea scopului școlii
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
județeană a făcut mult pentru atragerea de investitori, pentru crearea acelui cadru care să facă din județul nostru nu doar poarta de intrare a Europei Comunitare în România, ci și, invers, poarta prin care România intră în Europa Unită. - Ați enunțat câteva proiecte care se dezvoltă pe teritoriul municipiului Timișoara. Au existat, la un moment dat, dezbateri publice cu privire la responsabilitatea autorității județene, respectiv - a celei locale față de anumite obiective. Cât trebuie să facă județul și cât - orașul? - Multe divergențe au pornit
Agenda2004-19-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282383_a_283712]
-
cu 2 grade C, de exemplu, reprezintă o economie de 10% la factura de încălzire. „COLTERM” Timișoara își asumă responsabilitatea funcționării repartitoarelor și a repartiției corecte a consumurilor de energie termică în condominiu. Principiile de repartizare a costurilor vor fi enunțate într-un contract, care va fi întocmit de comun acord cu asociațiile de proprietari. Menționăm că și citirea repartitoarelor se poate face atât de angajații „COLTERM”, cât și (mult mai convenabil) în colaborare cu asociațiile de proprietari. Reprezentanții asociațiilor pot
Agenda2005-03-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283276_a_284605]
-
intervenție în emisiunea ”100 de minute”, de la Antena 3, Mircea Badea a spus: Vorbeam și despre declarațiile de astăzi ale domnului Victor Ponta, care, din punctul meu de vedere, sunt vecine cu delirul. Și mă voi mărgini și la a enunța două dintre ele. Deci ne-a spus că pe rolul lui de purtător de cuvânt al campaniei lui Mircea Geoană a votat în primul tur cu Crin Antonescu. Deci e ... oau! Adică, pe cale de consecință logică, întrebarea instantaneu următoare este
MIRCEA BADEA îl desființează pe VICTOR PONTA by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/28085_a_29410]
-
un mod foarte plăcut, alteori stingheritor, în măsura în care te face să te întrebi cît de frumos ar fi putut fi puse laolată aceleași idei într-un poem, în vreme ce în varianta eseistica ele par mai curînd banale, dincolo de emfaza cu care sînt enunțate. Cazul cel mai elocvent, după părerea mea, este cel al textelor strict ocazionale incluse în volum, cum ar fi un cuvînt rostit de Valéry la decernarea solemnă a premiilor Liceului Janson-de-Sailly, la 14 iulie, 1932, în care pledează pentru ideea
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
numeros, în mare parte aparținînd comunității românești din Geneva, din alte orașe elvețiene și chiar din Germania. Într-un anumit fel, această expoziție este o prelungire a celei organizate cu patru ani în urmă la Simeza. Ceea ce atunci George Tzipoia enunța doar printr-un număr mai restrîns de lucrări, precizează acum pe un spațiu mai larg, însă cu lucrări din aceeași perioadă. De fapt, prin cele două expoziții, artistul definește o vîrstă unică a picturii sale și demonstrează o viziune și
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
sunt în stare să deseneze un portret." T.O. Bobe (născut la l3 februarie l969 în Constantă, în prezent editor la Mediavizion, casa de producție a PRO TV) este un postmodern ortodox. El respectă toate regulile curentului, așa cum au fost ele enunțate în studiul-manifest al lui Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc. Tânărul autor "recuperează", printr-o parodiere tandra, comprehensiva diverse stiluri, literare și neliterare, colecționează și integrează în propriile lui texte mostre de subcultura, reproduce pretinsele poeme ale personajului sau, ceea ce înseamnă că
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
este omnipotentul Picu Mardare. Dragostea este în acest român o umbră fără consistentă, fără împlinire - naratorul e îndrăgostit de Ama, o femeie sofisticată și misterioasă cu care întreține o chinuitoare amiciție în timpul studiilor în Germania. Dar principiul lui Alexandru George, enunțat într-un eseu, este că "o dragoste neîmpărtășita nu e dragoste" și că "atunci când nu ești iubit, nu iubești nici tu". Cel putin într-un român, un astfel de principiu simplifica lucrurile oarecum frustrant. Întorcându-ne la a doua problemă
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
cultură generală și prin educație specifică. Fără a fi un spirit teoretic și fără a-și ambala retoric programul de creație, Dumitriu lucrează exclusiv în spațiul lucidității, al deliberării și al deplinei conștiințe a gestului său. Toate aceste elemente sunt enunțate ferm încă din perioada începuturilor sale artistice, iar acest lucru se poate vedea fără echivoc în schițele expuse acum la Timișoara. Chiar dacă el pare oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește natura exprimăr După ce opera pictorului s-a încheiat abrupt
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
pună mâna pe coarnele plugului împotmolit în brazda cleioasă a unei țări ruinate. Dar puseurile de bărbăție s-au dovedit lipsite de credibilitate, pentru că președintele n-a fost capabil să urmărească punerea în practică a ideilor pe care tocmai le enunțase. Retras după perdelele palatului de basm, politicianul numărul unu al țării a compromis sistematic nu doar promisiunile făcute, ci și puținele fapte pozitive. Acesta e omul care conduce, de peste trei ani, țara. N-am făcut decât să recapitulez o măruntă
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
filozoful contemplînd istoria, între evenimente disparate precum istoria grîului și cea a secetei și irigațiilor? Cum influențează aceste "ritmuri lente" panorama istoriei lumii pe care încearcă să o conceapă istoricul? Intenția lui Foucault, așa cum e ea sugerată, dacă nu direct enunțată în Introducerea la Areheologia cunoașterii este de a problematiza însăși ideea de istorie înțeleasă drept cunoaștere, dincolo de proliferarea istoriilor, care se produsese deja după al doilea război mondial. O istorie generală, însă nu ca proiect comprehensiv și global, ci mai
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
încearcă să rezolve problema condițiilor de posibilitate ale cunoașterii introducînd concepte precum acela de discurs, formațiune discursivă, enunț sau arhivă. Mulți critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
a fost antimaghiar (disidenții propriu-ziși fiind menționați de către dl Ungheanu doar pentru că, emigrînd, ar fi lăsat mari datorii la Fondul Literar!), de ce un istoric ca Dan Zamfirescu, pentru care Ceaușescu era Providența însăși, e citat cu mult respect (chiar cînd enunță prostia că Labiș i-a influențat pe poeții de după el într-o măsură nereușită nici de Rimbaud), de ce, în fine, E. Barbu nu e plagiatorul bine știut, ci cel mai nonconformist dintre scriitorii epocii. Toți aceștia au sprijinit protocronismul și
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
titluri! Cum? Există filme elvețiene? Și încă atât de multe? o să vă întrebați. Dacă toată lumea a auzit de Elveția "cea a bogatelor bănci și a magnificelor peisaje alpine", puțini sunt aceia care - cu excepția, desigur, a criticilor de specialitate - îți pot enunța un titlu de film sau numele unui cineast elvețian. Poate doar cinefilii împătimiți - cei ce mai frecventează Cinemateca sau mai consultă câte un dicționar de cinema - și mai amintesc că unul dintre monștrii sacri ai ecranului - Michel Simon, actor fetiș
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
să alcătuiască o figură "blestemată" a poetului-concret, așa cum a fost el în viața de zi cu zi. Tocmai acest clișeu este dezmințit de Radu Petrescu în prima parte a eseului (care îmi pare a fi cea mai importantă). Ideea este enunțată de nenumărate ori: "Pentru un poet cu un atât de fin simț al umorului, ca la Bacovia, nepotrivirea dintre situația lui în lumea seculară și cea din lumea spiritului, trebuie să fi fost o colosală, inepuizabilă sursă de delicii"... În
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
care le-au fost inculcate, pe de o parte, de ideologia naționalistă - verde sau roșie -, pe de alta, de școală, de o dăscălime - cu inerentele nobile excepții - plafonată, rutinieră și lipsită de imaginație și de niște manuale doldora de platitudini enunțate într-un stil câlțos și snob, oricum impracticabil, care, în loc să deschidă copilului apetitul de lectură din proprie inițiativă, îl dezgustă definitiv de ea." Pe cît de îndreptățită e venerația, atîta timp cît nu degenerează în idolatrie intolerantă, pe atît de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
Gheorghe Grigurcu Adevărul cel mai superficial care se poate enunța cu privire la memorii este acela că ele reprezintă o formă de narcisism, după cum în legătură cu jurnalul nu poate fi părere mai banală decît că nu este niciodată sincer", afirma undeva Livius Ciocârlie. Dacă luăm în serios această sceptică aserțiune, putem socoti că
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Constantinescu). Ca om politic, ca președinte de stat poți rosti astfel de vorbe grele doar într-o singură împrejurare: și anume, atunci când ți-ai anunțat demisia. Altminteri, te rezumi să confirmi regulă, devenind parte a discursului pe care tocmai îl enunțaseși. Nu de alta, dar proliferarea mizeriei s-a produs dacă nu la îndemnul tău, măcar sub privirile tale tacit aprobatoare. Dacă dl Constantinescu ar fi avut inspirația să pună acest diagnostic (unul, evident, adevărat) în primele luni ale mandatului, si
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]