726 matches
-
structurile instituționale existente la acea vreme, a înregistrat un progres sensibil. Evocată deopotrivă în discursuri și documente de factură politică și la nivelul comunității științifice, ideea nu putea să nu rețină atenția factorilor de decizie. Stadiul atins era însă unul enunțiativ ori declarativ, fără a se fi depășit nivelul generalităților. Se resimțea, în aceste împrejurări, nevoia unor elaborări conceptuale mai aprofundate, respectiv elaborarea unor propuneri concrete de natură a substanția ideea. Este contextul în care s-a întărit convingerea autorilor privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de metafore «vii», adică ce au tendința să conducă spre necunoscut decât să îmbogățească ceea ce se cunoaște. Omul discursului semantic, ce continuă să facă posibilă viața semnificativă, întrucât nu acceptă să-și reducă expresivitatea la nivelul unui discurs apofantic sau enunțiativ, definitor, logico-matematic, sau oricum științific, constituie prin însăși prezența lui o problemă de clarificat. Dacă l-am supune pe acest om simbolic, metaforic, unei «psihanalize existențiale»? Aceasta este metodologia pe care Sartre o folosește în L’être et le néant
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ținută un soi de mândrie și sfidare. Arăta acum că nu mai șovăie, că, în fine, știe ce vrea, e matură și puternică. Nu se mai alinta în timp ce vorbea cu colegele, ci, în tot ce spunea, avea o anume suficiență enunțiativă, semn al experienței, după părerea ei. Era femeie, nu mai avea timp să-și pună întrebări, să mediteze, ea știa. Din cauza acestui "stil înalt" pe care-l adoptase, probabil că pe mine nici nu mă mai observa, ea făcuse saltul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Batteux va face tot posibilul pentru a include în sistem poezia lirică, arătând, printr-un sofism magistral, că aceasta ține și ea de sfera mimesis-ului, în măsura în care imită niște sentimente 174. Ceva mai târziu, în romantism, criteriul pur tehnic al situației enunțiative este deplasat către un plan mai degrabă psihologic sau existențial (Friedrich Schlegel considera, de exemplu, forma lirică, subiectivă, pe cea dramatică, obiectivă, iar pe cea epică, subiectiv-obiectivă)175. În linii mari, întreaga confuzie pornește așadar de la o substituire (involuntară sau
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a lui Mallarmé, având ca etapă obligatorie de-realizarea referentului (când Mallarmé spune „une fleur”, se cunoaște, „musicalement se leve, idée même et suave, l’absence de tous bouquets”), se situeaza fără doar și poate la antipozii așa-numitei poezii enunțiative sau mimetice, pentru care, după cum știm, esențială rămâne mișcarea epică și raportul imediat cu germinarea detaliilor particulare. O asemenea perspectivă - caracteristică, în fond, nu numai pentru producția poetică recentă - este susținută, la nivel ontologic, de o atitudine de deschidere față de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
principiul oximoronului (de pildă mizei „parodic-serioase” îi corespunde, complementar, cea „mitizator-caricaturală”, după cum cu subtilitate remarcă același Nicolae Balotă). În aceste condiții, nu este deloc inadecvat să plasăm asemenea poeme pe linia de frontieră ce separă, la modul ipotetic, teritoriul poeziei enunțiative - o poezie depoetizată, prin excelență, mizând pe autenticitatea gesticulației și pe puterea de reprezentare a cuvântului - de poezia cu încărcătură simbolică. Aproape că nu mai este nevoie să adăugăm că un asemenea demers destramă, în ultimă instanță, chiar linia de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
franci, băncuțe, hârtii de 20, de 100, ba și de 1000 ! pe care le vărsase din oală în pat.’’ De asemenea o schiță de moravuri, Olga și spiriduș, și calificată de autorul însuși drept ,,basm’’, debutează prin aceleași fraze stereotip enunțiative întâlnite, invariabil, în întreaga structură a genului. De această dată, însă, ceremonialul grav și naiv imprimat ,,zicerii’’ este în mod direct și fără probleme,,desacralizat’’. Aglomerând cu erudită și comică plăcere fel de fel de nume recrutate din tezaurul mitic-folcloric
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
du discours) încearcă să circumscrie această noțiune delimitînd-o de noțiunile clasice de gen, ideologie etc. și considerînd-o o procedură generativă care "formează sistematic" obiectele la care se referă. Lui Emile Benveniste îi revine meritul de fi distins cele două sisteme enunțiative: discurs /vs/ povestire (discours /vs/ récit), primul reprezentînd ancorarea în situația de enunțare (ego/hic/nunc), cel de al doilea absența unei asemenea ancorări. DISFORIC (în opoziție cu euforic) Termenul negativ al opoziției euforic/disforic, destinat valorizării micro-universurilor semantice. ENUNȚ
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
determinare menționate de Courtine este, de fapt, trecerea de la text la discurs iar procesul esențial care permite această trecere este cel de transformare a unei secvențe discursive de referință (sdr) într-un enunț (E). Vom încerca să integrăm modelul parcursului enunțiativ al lui Pottier (1992) în construcția corpusului discursiv al lui Courtine (1981), oferind, de fapt, o modalitate mai detaliată de analiză a secvențelor discursive de referință (sdr) printr-o anumită "cronologie" necesară a unor scheme. Având în vedere efectele intenționate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Având în vedere efectele intenționate ale unui mesaj/ unei promisiuni (electorale), conținutul conceptual este compus, după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sintactico-semantică (SR = schemă rezultativa) axată pe patru categorii operaționale (timpul, aspectul, modalitatea și determinarea), care sunt, de asemenea, utilizate în metodologia semioticii pasiunilor (vezi I.2.c.2.). Pornind de la definiția oferită de Foucault 11 enunțului și subliniind obligativitatea câmpului enunțiativ, am conceput (Cmeciu C. 2005a: 52-53) următoarea formă grafică a enunțului: * unitatea de bază = o performanță (non)verbală ("le dit") sau, în termenii lui Courtine, o secvență discursiva de referință (sdr) pe care o vom identifica cu o literă, un
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în cele din urmă ajungându-se la o potențializare a obiectului, care îi va permite să privească lumea ca valoare. * Nivelul semio-narativ este guvernat de modalizări și presupune categorizarea structurilor elementare și conversia acestora în structuri narative. * Nivelul discursului (praxisul enunțiativ) se află sub semnul aspectualizării. Cubul rubik discursiv facilitează unitatea în diversitate prin multiplele permutări dintre elemente aparent contrare (ideologie vs pasiune; enunțător vs destinatar, obiect vs semn; text vs discurs etc.). Mânuind acest cub rubik discursiv, semioticienii pot (des
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Ion Iliescu 1. PLANUL 1 = cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință Discursul final al lui Ion Iliescu adresat alegătorilor este structurat pe șase scheme analitice construite (SAC), care vor condiționă operațiile enunțiative pe care se fundamentează cele trei scheme: SAC 1 = "Noi realizăm un pact." SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". SAC 5 = "Eu vă chem la vot
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1997: 71). Astfel, rolul patemic al agentului este simțit că o dispoziție a unui subiect imoral și neonest, iar rolul patemic al pacientului, ca dispoziția unui subiect civic. ÎI.4.d.2. Configurațiile iconice ale actorilor politici și sociali Praxisul enunțiativ (nivelul discursiv) adaugă o altă reprezentare lexemului corupție, si anume o configurație iconica, ce dezvăluie un al treilea aspect al definiției, menționată în Encarta World English Dictionary "putrefacție sau mucegăi sau starea de a fi putred sau mucegăit" și pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al analizei, axat pe conceptul greimasian de izotopie. Acest "set redundant al categoriilor semantice care permite o decodare uniformă a structurii narative"50 trebuie luat în considerație în cadrul primului nivel din producerea metaforei vizuale. Astfel trebuie identificată izotopia în interiorul praxisului enunțiativ iconic, care, conform lui Jean-Marie Klinkenberg ([1996] 2004: 374-375) reprezintă contextul ce impune anumite elemente concepute. A delimită izotopia dominantă într-un text nonverbal este o problemă culturală și socială. Considerăm că alegerea primei izotopii trebuie reperata la nivelul semionarativ
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed, aș Pottier (1992: 224) mentions, of some major event lines (AȘ = the analytical scheme focused on state or evolutive events) and of some enunțiative intențional choices (BAȘ= built analytical schemes) which will permanently accompany and control any statement. Pottier's model of the enunciative trajectory goes beyond the descriptive lexical analysis în order to proceed into a semantics of the predication (SP = the scheme
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a unor pronunții greșite (pronunțarea cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, pronunțarea cuvintelor care conțin x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
ființe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor Întrebări și răspunsuri. II.6. Să utilizeze corect În exprimarea orală proprie elementele de construcție a comunicării studiate. -exerciții de construire a propozițiilor simple și a propozițiilor dezvoltate, a propozițiilor interogative și enunțiative - propriu-zise și exclamative (fără folosirea terminologiei științifice); -exerciții de completare a enunțurilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de număr și de persoană; -exerciții de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numărului substantivului pe care Îl determină; exerciții de
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
element constitutiv al unui text narativ (recunoaștere). Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri În situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: inițierea, menținerea și Încheierea
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de aderare la real: Pălind de G. Bacovia, Părândumi rău de adolescență de N. Stănescu, A devora, a privi de Virgil Teodorescu, Cândva, niciodată... de L. Antonesei - Titlurile enunțiative exprimă, întro propoziție simplă sau dezvoltată, ideea centrală/me sajul global al textului: Trecutau anii... de M. Eminescu, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L. Blaga, Ce mi sa întâmplat cu două cuvinte de Șt. Augustin Doinaș
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ficțiune, prin formularea unor enunțuri de orientare (repere spațiotemporale, instanțele narative, situația inițială etc.). El poate fi: descriptiv (Ion de L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ana - mama ei - femeia în negru). Viziunea artistică asupra evenimentelor narate se dezvoltă prin subiectul ce însumează secvențe narative înlănțuite logic și cronologic. Acestea sunt relatate nu numai de către narator, ci și de către alte instanțe narative. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un discurs etic al unui personaj reflector: mama Anei, care este numită simbolic „bătrâna“. Cugetarea ei reprezintă în același timp o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al „târziului“. Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Subiectul nuvelei însumează episoade narative de mare tensiune, dinamizate de conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ghiță și sinuciderea lui Lică. Destinul tragic al personajelor este înscris în „rama“ cugetărilor bătrânei, „voce“ prin care se exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența pe valori autentice și pe credința în soartă. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un avertisment privind primejdioasa putere a banului ce amenință liniștea colibei, iar finalul, ca o reflecție asupra predestinării. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema operei epice studiate se reflectă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]