112 matches
-
bazat pe principiile echilibrului și replierii. Fiecare din aceste răspunsuri stoice la vid au fost diferite; și fiecare a integrat eclectic noțiunile de realizare și fericire, pe care (în cuvintele exponentului lui modern Yourcenar) Hadrian le-ar descrie, în contrast cu hedonismul epicureic, ca acel pat îngust dar curat pe care câteodată mi-am odihnit gândurile 53. Având în vedere interesul lui Yourcenar pentru acea perioadă "dintre zei", succesorul lui Hadrian Marcus Aurelius părea să fi fost un subiect mai atrăgător. Mai puțin
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai apoi, modul de introducere în scenă a felurilor de mâncare prin aluzii ironice la adresa temelor și motivelor de largă circulație în poezia anacreontică. În versurile următoare, recitate cu aplomb de sonorul amfitrion, motivul fugit irreparabile tempus e secondat de epicureicul îndemn carpe diem: "Vai, amărâții de noi, nu înseamnă nimic omulețul!/ Fi-vom cu toții întocmai când Orcus va sta să ne fure/ Hai, să trăim, așadar, cât ne simțim în puteri!". Ospățul lui Trimalchio (capitolele XXVI LXXVIII) este îndeobște considerat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
european: faceția, poemul eroi-comic, romanul Renașterea poate fi astăzi privită ca o sumă a tot ceea ce a marcat distanțarea definitivă de misticismul cu tradiție seculară. Modificarea relațiilor de putere, a ierarhiilor sociale, chiar a trăirilor, strâns legate de influențele filozofiei epicureice, dar și spiritul popular propunând o înțelegere a vieții sub semnul lui carpe diem, călătoriile, apariția tiparului sunt caracteristici fundamentale. De aici rezultă cel puțin două consecințe imediate, asupra cărora mai toți istoricii artei și ai religiilor au căzut de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aici plăcerea burlei florentine, chiar spiritul burlesc, direcția satirică a Facețiilor lui Poggio Bracciolini sau ironia mușcătoare din discursul personajelor creionate de Pietro Aretino ca replică la Banchetul lui Platon, ori situația parodic-licențioasă din Mătrăguna lui Machiavelli. Dintre toate, evident epicureică în substanța ei rămâne Preaînfricoșata viață a Marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel, așa cum a fost alcătuiră mai demult de Domnul Alcofribas, abstrăgător de chintesență. Scriere plină de pantagruelism, dacă ne referim numai la parodierea extremă a actului educativ în sine
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ce ieșeau din sfera de dominație a bisericii, ba chiar îndrăzneau să i se împotrivească și să o ridiculizeze. Rabelais nu face altceva decât să îi imprime și sensul celui ce își iubește și își trăiește viața frenetic, conform principiilor epicureice. Romanul abundă în descrieri ale cinelor pantagruelice și ale momentelor "meditative" post factum, posibile parodii ale Banchetului platonician, pe care autorul nu o dată îl citează, sau intrate pe linia amintitei Cena Trimalchionis din Satyricon. Până și călugării simt nevoia să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca fenomen complex, dezvăluie nevoia omului, din toate timpurile, de a-și imagina multiple fețe ale lumii percepute. Astfel, imaginația a fost definită ca "facultatea pe care o are spiritul de a produce imagini" 7. "Viziune asupra lumii", așa cum credeau epicureicii, "afecțiune a corpului", în concepția lui Descartes și a raționaliștilor, "stăpână a înșelăciunii și falsității", după Blaise Pascal, imaginația are ca nucleu gnoseologic puterea de a crea 8. Imaginarul, ca modalitate de creație și ca evadare din chingile individualității 9
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Jill îi atenuează lui Rabbit predispozițiile conservatoare (de individ aparținător suburbiilor ameri cane, din anii cincizeci-șaizeci), introducîndu-l ulterior amicului ei treficant de stupefiante, negrul Skeeter. Acesta e un filozof empiric, dispus să-și convertească tumultoasa experiență de viață în înțelepciune epicureică. Prin el, Rabbit scapă de stereotipurile rasiale, începe să fumeze marijuana și descoperă istoria afro-americanilor, din care citește (cu voce tare) seara, înaintea unui public exotic, format din Nelson, Jill și Skeeter însuși. Tînărul traficant de droguri are umor și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sensul unei călătorii spirituale totale. Nu e ușor de conciliat spiritul vagabond al strămoșilor cu neliniștioarea imobilitate moldavă, ambianța intelectuală a vremii, de sorginte germană, care îndemna spre meditații sfîșie toare în jurul "iernii lui Dumnezeu", cu bovarismul diletant, estetic și epicureic, în cea mai pură tradiție franceză... Ne amintește cumva de Amin Maalouf care, în Identités meurtrières, scria: "Mi se întîmplă uneori să-mi fac ceea ce aș numi 'examenul de identitate', așa cum alții își fac examenul de conștiință"... Exilul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sentimentală consumată în celălalt roman, într-un mediu ostil, "străin". Prin intermediul lui Colea Malinof și al Maestrului Ciprian (personaje-raisonneurs), tânărul e învățat să-și regăsească rădăcinile și să se inițieze în legile locului, ce prescriu un regim de viață sănătos, epicureic, fără complicații sufletești, în acord cu natura și cu bunele ei instincte. Nu întâmplător, revenirea la matcă se produce sub semnul sărbătorii și al petrecerii, al vinului și, mai ales, al iubirilor pasagere, de-o vară: oamenii merg la cazino
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
organică" de nu mai trăi la întâmplare, dezordonat, sub imperiul simțurilor, ci după niște reguli precise, în virtutea unei ideologii și a unui "sistem" de viață bine articulate. Dacă ideologia este, am văzut, liberală, "sistemul de viață" se bazează pe principiul epicureic al evitării suferinței și excesului, în maniera unui horațianism mai auster, de nuanță stoică. Iar "filozofia" aceasta practică, având ca scop ataraxia ("liniștea definitivă și voluntară"), se rezumă la câteva norme simple de conduită: economia forțelor în vederea conservării energiei vitale
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
apare o forță nouă, care n-a mai existat"172. Până să se ajungă însă la această concluzie, concepțiile despre creația lumii au cunoscut o amplă nuanțare, în centrul cărora se aflau atât simpla coincidență a existenței acesteia, conformă doctrinei epicureicilor 173, cât și perspectivele religioase ale tradiției iudeo-creștine, care își exprima crezul hotărât în existența concretă a lui Dumnezeu, ca Ființă supremă, creatoare. Berdiaev sublinia cu tărie că, dacă tot ceea ce există nu ar fi fost creat din eternitate, în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fi descrisă ca o caracterizare prin funcție. Cadrul de referință al cititorului devine un element esențial în selectarea trăsăturilor. Un dezertor, să spunem, este considerat pacifist sau poate laș. Un revoluționar care participă la o petrecere neconvențională este etichetat ca epicureic sau poate ca ipocrit. Mai mult, un personaj îi poate face ceva altuia caracterizîndu-l astfel sau determi-nîndu-l să se caracterizeze. Un detectiv care demască un criminal îl descrie pe acesta din urmă drept criminal. În acest caz, personificarea este explicită
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se păreau caraghioase, apăsătoare și zadarnice succesele pe care travestiul său le înregistra. Trecea între ceilalți drept studios, riguros, temeinic, în vreme ce el se știa ruinat. Iar colegul, prietenul ? Lucian își făcea cu strălucire meseria doar pentru a smulge vieții plăceri epicureice ? Gospodar subtil al propriilor calități, sigur pe dreptul de proprietate asupra sentimentelor și ideilor ce-i aparțineau, stăpân deloc filantropic, fără menajamente în fața primejdiei de-a pierde ceea ce avea sau câștigase ! Dar nu apucase a-i spune nimic atunci. Lucian
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ca rezultat inevitabil sustragerea atenției de la ceea ce textul biblic tratează în primul rînd: mărturisirea vinovăției personale" [Dicționar biblic, 1995:989]. În pofida acestei tacite interdicții, nu puține au fost tentativele raționale de a explica geneza răului în lume, începînd de la concepția epicureică și augustiniană pînă la cea a Teodiceei lui Leibniz. În timp ce teologica sugerează că păcatul nu poate fi cunoscut cu mijloace obiective, că el "se scoate pe sine în evidență" (Kierkegaard), o logică iscoditor-profană ne-ar putea sugera că, dacă în afara
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
caz rar în istorie cînd un virtual viitor rege nu este pregătit cu bună știință să domnească. Aceasta fiind situația, Eduard a făcut totul pentru a-și transforma porecla în renume și și-a canalizat energiile spre o viață eminamente epicureică și hedonistică, uneori compromițătoare. Probabil acesta să fi fost motivul principal pentru care Victoria și Albert i-au încredințat unele funcții protocolare de reprezentativitate în străinătate, încă înainte de episodul cu artista demimondenă din Dublin, pe lîngă vizitele particulare. În 1859
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
atât cauzele râsului, cât efectele acestuia. Din acest punct de vedere, teoria râsului înjositor, batjocoritor și periculos, teorie inițiată de Platon, proclamată de Biserică, insinuată și la Descartes și Hobbes, intră oarecum în contradicție cu cea a râsului benefic, relaxant, epicureic, terapeutic. Se poate spune că această din urmă concepție pornește de la Hipocrate și va fi pusă în circulație de spirite ale Renasterii precum François Rabelais, Michel Montaigne și Erasmus de Rotterdam dar și de filosofi precum Kant, Baruch Spinoza, Nietzsche
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
urme: nu s-a p]strat nici o oper] a lui Chrysippos, iar de la Epicur au r]mas doar trei sumare și o colecție de „doctrine cheie”. Poemul lui Lucrețiu, Despre natura lucrurilor, ne ofer] o prezentare destul de complet] a principiilor epicureice, deși nu prezint] multe informații cu privire la doctrina etic], iar Cicero ilustreaz], într-un mod foarte competent, tr]s]turile centrale ale sistemului epicureic, ale stoicismului, precum și ale concepției sceptice adoptate de Școală lui Platon din secolele al III-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de „doctrine cheie”. Poemul lui Lucrețiu, Despre natura lucrurilor, ne ofer] o prezentare destul de complet] a principiilor epicureice, deși nu prezint] multe informații cu privire la doctrina etic], iar Cicero ilustreaz], într-un mod foarte competent, tr]s]turile centrale ale sistemului epicureic, ale stoicismului, precum și ale concepției sceptice adoptate de Școală lui Platon din secolele al III-lea și al II-lea î.Hr. În rest, dovezile existenței erei elenistice - care include alte școli minore, cum ar fi cea cinic] - trebuie culese din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asta, cu toate chinurile de zi cu zi, cu toate neplăcerile vârstei și cu sfâșierile ce nu-mi dau pace. Toate astea fac parte din inițiere. De rerum natura Doctrina cosmică a lui Zalmoxis e foarte apropiată de filozofia școlii epicureice, așa de bine rezumată de Lucrețiu în De rerum natura, poem deosebit de drag mie. Îi citesc Aiei unele fragmente și le comentăm împreună. Câteodată ne jucăm și facem un dialog comic, pe două voci, pornind de la noțiunile atât de abstracte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
facem un dialog comic, pe două voci, pornind de la noțiunile atât de abstracte ale poetului. Lucrețiu nu știe cum să redea exact termenul grecesc àtomos, folosindu-se de expresii ca: elementa rerum, figurae rerum, semina rerum, corpuscula minima. În doctrina epicureică, conceptul primordialității materiei e cel mai bine articulat și acest lucru a devenit un fundament pentru gândirea mea de acum: în modul cel mai simplu posibil, se tratează despre realitatea atomilor, despre infinitatea și eternitatea lor și despre golul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mori, înseamnă să nu trăiești. Deci să trăiești pentru moarte. Să trăiești pentru a-ți căuta moartea ce ți se potrivește. Și totuși, eu nu reușesc să mă las complet convins. Ca latin, sunt încă mult prea legat de plăcerea epicureică a lui carpe diem. Mă simt istovit și neputincios. Nu reușesc să-mi conciliez identitatea mea culturală cu aceste terapii esoterice, care totuși sunt așa de binefăcătoare pentru spiritul celui ce izbutește să le facă cu adevărat ale sale. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să muncesc. N-am muncit niciodată, am petrecut. Cum să mă apuc să fac ceva? Nu-i absurd?"9. În mod cert, Manicatide se află printre perdanții istoriei, răgazul acordat până la reformele care-l vor expropria este cuprins în viziunea epicureică a lui carpe diem, declinul său fiind urmărit îndeaproape, când, ruinat, falsul boier se retrage, îmbătrânit prematur cu iluziile sale, într-o indigență sufocantă și umilitoare, cu atât mai mult cu cît face uz de generozitatea celor pe care i-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Nic., IV, 9). El posedă într-adevăr înlăuntrul său ceva ce nu poate, firește, să împărtășească dintr-o dată. Grecii de mai tîrziu s-au înstrăinat din nou de contradicția dintre interior și exterior ce ieșea la lumină în ironia socratică. Epicureicii concepeau ironia ca pe o expresie a trufiei și a lăudăroșeniei 28. Învățătorul lui Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui Socrate este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
astfel, în acest stadiu al evoluției sale, să nesocotească caracterul pozitiv al ironiei socratice. Chiar și mai tîrziu, (1846), el îl declară pe ironist un om glumeț (Papirer, VII, 1, p. 27). Asta ne amintește de acel scurra Atticus al epicureicilor. Dealtminteri, el și-a ameliorat concepția în scrierile de mai tîrziu, cum vom arăta ulterior. Kierkegaard l-a nedreptățit, în opera sa de tinerețe, nu numai pe Socrate, dar și pe Schlegel. Potrivit lui Kierkegaard (și Hegel), împrejurările ar fi fost
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări o relație de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]