632 matches
-
orice, și-ar fi mult prea puțin, Să pot să am puteri și să dezleg misterul Atâtor aberații împroșcate cu venin Ce te-au hulit! Degeaba fac mătănii, Habar nu au de „Plopii fără soț”, N-au auzit nicicând de ”Epigonii”, Barbarii..! Neam de huni și vizigoți ... Un Eminescu am și-mi este căpătâi, Mi-e primul vers și dragostea dintâi, Mi-e-n noapte sfetnic bun și-mi este crai În veci iubirii mele și ale versului alai. Te-au plâns prea
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
zăresc în zare, “Codrul codrulețul” tău e mataforă de-acum, El a fost tăiat cu ură, ars și transformat în scrum ... Patria, iubita țară, scumpa vatră strămoșească Este singură, bătrână, puțini sunt s-o mai iubească, Fiindcă noi, urmașii tăi, epigoni cu versu-ncet Ne-am îndepărtat de țară ca de-un lucru desuet. Plângem noi, străini de țară, plânge țara fără noi, Doina ta e încă vie, dăm ca racii înapoi Dezbinați, uitați de soartă între două veșnicii, Tu nu ai
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
autorii de manuale le-au pus în față opere respectând doar un criteriu: cel estetic. Nu o să vedeți în nici un manual de a zecea, în care apare nuvela fantastică sau ”Maitreyi”, vreo referire la reproșurile aduse lui Eliade de niște epigoni francezi sau vreo menționare a meschinei calomnii în cercurile de la Sorbona (tot de către români!) când era deja reputat savant. Majoritatea manualelor nu fac absolut nicio referire politică. Am găsit și o excepție, un manual în care problema nu este complet
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului by https://republica.ro/pleaca-latina-dispare-o-ora-de-romana-intra-multiculturalismul-la-clasa-a-vi-a-legea-ideologizarii-invac [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
creator de anvergura lui Eminescu, pentru care fundamentele Europei sunt formate indubitabil, în mare măsură, din clasicismul greco-latin. Treptat însă, mai ales după atingerea maturității creatoare, lucrurile se schimbă, iar dimensiunea „vârstei de aur” devine mult mai complicată. Astfel, în „Epigonii”, sunt exaltați Eliade, Bolliac, Vasile Cârlova, Alexandrescu, Bolintineanu, Andrei Mureșianu și Costache Negruzzi[8], adică aceia care au ilustrat romantismul, mulți dintre ei prin evocarea și invocarea Evului Mediu, cu boieri și țărani supuși, cu domni autoritari și puternici, cu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
zice” și „cu basmul povestește”, dar mai ales fiindcă „El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune,/ El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,/ Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal”[9]. Vremea grea și rea a epigonilor (adică perioada contemporană) este pusă de poet în antiteză cu icoana istoriei, cu „vârsta de aur”, care este fără îndoială epoca ștefaniană. 2. Cadrul medieval universal Dimensiunea temporală a Evului Mediu este, în înțeles eminescian, de inspirație occidentală și are
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
iese. * * * * * * * * * Circul merge bine, succes grantat: Grijile s-au dus, de ele-au uitat... Vin copiii atâția... pe Miți s-o vadă; E regina serii, le face din coadă Zeci de reverențe; în ziar citește, Spune poezi, hârtii mâzgălește... Are epigoni destui, și-n străinătate Poezii traduse, mi-este-o somitate. Referință Bibliografică: Pisica Miți / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 978, Anul III, 04 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PISICA MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Pisica_miti_marin_voican_ghioroiu_1378323138.html [Corola-blog/BlogPost/364980_a_366309]
-
Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Nu vă apucați să scrieți trist, bacovian, funest.. Azi mai nimeni nu suportă al durerilor incest... Scrieți roz, cu-fără-rimă iambi, dactile și trohei, Emineștii vremii noastre sunt doar epigoni și ei.. Și ca ei, de bună seamă, sunt și eu un minim mim Și încerc din vechi și sacru să înstihui, să înrim... Ci scoțând piatră din glodul drumului cel vechi însum Un drum nou pavat cu umbre peste
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cuvantul_de_dupa_cuvant_romeo_tarhon_1394528316.html [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
limba română nu-i formator! Se agață de Eminescu, numele să-i răsune poetic! Chiar când din coadă-i sună ...escu, străin este de liric și epic! Degeaba vrei să fii etalon în exigențele poetice, când abia poți fi un epigon, iar textele nu sunt artistice! 15.01/2015 © Maria Filipoiu Regăsire Mă regăsesc în raza ta la care, cu greu am pătruns. Pe ea încerc să zbor în sus, că-i tot ce de la viață-aș vrea. De dorință nefirească
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1421264628.html [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ȘI VEST Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Dr. Ioan Tapeș „În umbra marelui Hidalgo, condiția de a fi, din întâmplările unui istoric militar, 1978-1989, Epigoni ai marelui Hidalgo, principiul eliminării marginalilor prin asociere și includere în raport de putere și în 7 Breviare laice” Editura Militară, București, 2.000 p Ioan Talpeș, doctor în istorie, autor, editor, general de corp de armată (cu 3 stele
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1496285366.html [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă nesistematizată, mai greu accesibilă cititorului de rând. Dedicată fiului său Codru și publicată la un sfert de secol de la Revoluție, În loc de argument (p.7-17) la Epigoni ai marelui Hidalgo, e o sinteză originală a istoriei moderne. Din 1774, de la Pacea de la Kuciuk-Kainargi, moldo-valahii, obedienți Sultanului turc, patriarhului sau grec și Țarului ruso-pravoslavnic, protectorul tuturor ortodocșilor, fac parte nolens, volens din Chestiunea sau Criză Orientală până în zilele
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1496285366.html [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
pentru necunoscători) Brăila (pe atunci eu fiind ofițer activ al Armatei României) - chiar a fost un Om. Dar mai cu seamă un diplomat adevărat care a dus România în cele mai înalte cercuri ale politicii mondiale a anilor 1970 - 1980. Epigonii celui care nu mai este, sigur sunt invidioși pentru ce-a putut crea, în epocă, ministrul de externe „Ceaușist”. Am pus ghilimele special, pentru a remarca faptul că Ștefan Andrei, înainte de a fi comunist, a fost român. Am parafrazat, astfel
AM PRIMIT, AM CITIT, AM SCRIS (IN MEMORIAM) STĂPÂNUL SECRETELOR LUI CEAUŞESCU. I SE SPUNEA MACHIAVELLI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1421736319.html [Corola-blog/BlogPost/349990_a_351319]
-
că această teorie a lui Perpessicius se confirmă. Poetul îi scrie Veronicăi Micle în 8 februarie 1882: „Titus îmi propune să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 din Convorbiri, unde stau Venere și Madonă și Epigonii. Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, cîte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfîrșit să cercăm.” El nu avea, așadar, volumul său propriu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar Epigonii apare în 1870. Ordinea din ediție nu e cronologică, ci simbolic-semnificativă. Sunt mai
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar Epigonii apare în 1870. Ordinea din ediție nu e cronologică, ci simbolic-semnificativă. Sunt mai multe indicii că încă de prin anii 1870 Eminescu se gîndea la un scenariu poetic. Din scrisoarea prin care Titu Maiorescu o anunța pe sora sa că
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Sebiș la Beiuș, citeam la nesfârșit poeziile (publicate), în timp ce mergeam pe uliță, împiedicându-mă uneori de pietre. Au fost poate cea mai mare bucurie din viața mea... După apariția poeziilor în revista „Pagini de ucenicie”, un titlu superb, pe care epigonii lui Martinov Milan l-au stricat cu denumirea „Plai românesc”, ca și cum ținutul Beiușului n-ar fi fost un plai românesc (par excellence! Sic!). După „succes”, fetele de la cenaclu au sărit pe mine. La figurat, bineînțeles. „Ești demodat Pașcule, nu se
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
intitulată „Curentul Eminescu”, unde denunță cu mult patos maladia imitării de către tineri a marelui poet. Dar însuși Vlahuță, în ciuda dezicerii, nu s-a putut dezbăra de imaginile, ritmurile și sonurile eminesciene, imitându-l până la sfârșitul vieții, fiind „cel mai ilustru epigon al lui Eminescu”. Din generația lui Vlahuță, Coșbuc, suferă și el la începuturi influența marelui înaintaș, apoi Octavian Goga sau Lucian Blaga nu ignoră nici ei lecția Eminescu, urmează apoi Bacovia, Arghezi și Ion Barbu care fac parte din aceeași
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Când plânge-o harpă ce te-ngână-n seară Și te retragi în veșnicii sub pleoapă... Dar doare tot mai crunt văzând pigmeii Și pastișorii, scribii și bufonii Că-l vâră-n debara pe zeul peste zeii Cuvântului, cum, zilnic, epigonii Ucid Întâietorul Odiseii... Referință Bibliografică: Eminescu nu a încetat să moară / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
EMINESCU NU A ÎNCETAT SĂ MOARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1497499923.html [Corola-blog/BlogPost/379624_a_380953]
-
alteori încărcat de rezonanțe grave. Infuzia de modernitate este pertinentă și în compozițiile în care Dimitrescu nu se îndepărtează de satul românesc, de autentic și reușește să îl reinterpreteze, nefiind prins în capcana formalismului dăunător atât de prezent în creația epigonilor lui Grigorescu. Aura de autenticitate pe care o imprimă apariției omului simplu este fără îndoială una din trăsăturile principale ale creației lui, făcându-și simțită prezența încă de la pictarea Morților de la Cașin. Camil Ressu (1880, Galați - 1962, București) figurează în
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe patru labe, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon ce i-ar nega valoarea. La capătul parcului, dai de aleea ce duce spre Grădina Botanică, un alt loc de mândrie al ieșenilor, grădină ce depășește vârsta de o sută cincizeci de ani. Mai precis spus, înființată în anul 1856
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415860191.html [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
de azi deci, aduce prinosul vorbelor sale de apreciere iluștrilor oameni ai istoriei. Pentru el, toți sfinții au trăit în trecut. Și ce mari au fost acești sfinți ai trecutului! Și vai, cât de pigmei sunt cei de azi! Ce epigoni mai suntem cu toții!” Copiii fariseului Și pentru că tot ceea ce se naște din pisică șoarece mănâncă, urmașii fariseului, nu neaparăt copiii săi naturali (care s-ar putea să nu mai aibă niciun fel de preocupare religioasă), ci mai ales cei spirituali
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/_memoriile_lui_eutih_fariseii_secolului_xxi_in_viziunea_lui_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
vor fi condamnați la ȘTERGEREA din ISTORIE... Nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor. Nu se poate să se condamne intelectualitatea românească, [cei] care au pătimit atât de mult... Nu putem să repetăm istoria pentru niște epigoni...” (P. S. Ambrozie-Episcopul Giurgiului) „Este, cumva, Legea 217/2015 o lege marțială?” (Marius Oprea) Există pe pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ortodoxie Constantin Brâncoveanu. Nu vom putea să avem un viitor luminos, sigur prin ,,unitatea de cuget și simțire" decât omagiindu-i pe strămoșii noștri ,,prin veșnice pomeniri". Și acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice", omagiat de Eminescu în Epigonii, nu ne-a lăsat întâmplător ca testament ,,Hora unirii" : Unde-i unul nu-i putere ∕ Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu-l sporește". Mulți au plecat, prinși în jocul neputinței, alergând după himera fericirii materiale, a ideii de
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
firesc, iar nu crispat ori prefăcut, ca acum, care va vorbi limba curată românească și nu cea murdărită de mitocani, analfabeți, inculți și țoape. Lui i se opun însă, cu subtilitatea lecturilor trecutului pe care-l detestă, (și) intelectualii autoititulați, epigonii cu pretenții fără fundament, pe care, dacă îi radiografiem și-i citim, în amonte, nu sunt decât urmașii școliți și rafinați ai ideologiei brutale și perfide, comuniste, de care am crezut că am scăpat cu totul și definitiv. Aceasta probează
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
Autorului Gânduri se adună,urcă în spirală Melci ascunși ai sufletului meu, Am să stau pribeaga,veșnic solitara De puștiul vieții am să mă feresc. Am să cânt iubirea cum îmi place mie, Așa cum mi-a fost dat de Dumnezeu Epigoni de piatră,suflete sărace Viața mea înseamnă Doamne glasul Tău. Gânduri se adună și pornesc spre Tine Ai Măicuța grijă de sufeltul meu, Glorii pământene nu sunt pentru mine, Vreau doar ca sa dărui celor ce-au nevoie Perlele desprinse din
MELCI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Melci_ana_maria_bocai_1391112824.html [Corola-blog/BlogPost/360319_a_361648]
-
de fapt, o radiografiere polemică a societății. Pe un ton imperativ, autorul lasă contemporanilor un “Ordin de toamnă: Ștergeți urgent / urmele / imperiilor / de pe Noi, / de pe marele, / de pe blândul meu / Popor Pelasg, / adică Valah - dacă nu v-a lăsat / memoria istoriei, / epigonilor...!” Folosindu-se de elementele primordiale: apa, aerul, focul, pământul, lemnul, ca și de elemente de construcție lirică, poetul încă mai așteaptă “vremuri normale”, când apa va fi din nou dulce și curată, aerul purificat, focul - supus omului, pământul - răbdător și
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]