108 matches
-
locală sunt colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri culturale mobile reprezentative în plan local pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie. Capitolul III Documentația necesară în vederea acordării titulaturii de muzeu sau de colecție publică de importanță națională, regională, județeană ori locală Articolul 14 Persoana juridică de drept public sau de drept privat ori persoana fizică, în a cărei subordine, respectiv proprietate
NORME din 2 aprilie 2007 de clasificare a muzeelor şi a colecţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186924_a_188253]
-
și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, arta, arhivistica, știința, tehnica, literatura, cinematografie, numismatica, filatelie, heraldica, bibliofilie, cartografie și epigrafie. ... (2) Muzeele și colecțiile publice de importanță regională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan regional. ... (3) Muzeele și colecțiile publice
LEGE nr. 311 din 8 iulie 2003 (*actualizata*) muzeelor şi a colectiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177883_a_179212]
-
și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie. (2) Muzeele și colecțiile publice de importanță regională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan regional. ... (3) Muzeele și colecțiile publice
LEGE nr. 12 din 11 ianuarie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173637_a_174966]
-
și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, arta, arhivistica, știința, tehnica, literatura, cinematografie, numismatica, filatelie, heraldica, bibliofilie, cartografie și epigrafie. ... (2) Muzeele și colecțiile publice de importanță regională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan regional. ... (3) Muzeele și colecțiile publice
LEGE nr. 311 din 8 iulie 2003 (*actualizata*) muzeelor şi a colectiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174591_a_175920]
-
și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie. ... (2) Muzeele și colecțiile publice de importanță regională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative ��n plan regional. ... (3) Muzeele și colecțiile publice
LEGE nr. 311 din 3 iulie 2003 (*republicată*) muzeelor şi a colecţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182434_a_183763]
-
și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie. ... (2) Muzeele și colecțiile publice de importanță regională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan regional. ... (3) Muzeele și colecțiile publice
LEGE nr. 311 din 8 iulie 2003 (**republicată**)(*actualizată*) muzeelor şi a colecţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219527_a_220856]
-
și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie. ... (2) Muzeele și colecțiile publice de importanță regională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan regional. ... (3) Muzeele și colecțiile publice
LEGE nr. 311 din 8 iulie 2003 (**republicată**)(*actualizată*) muzeelor şi a colecţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246365_a_247694]
-
și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie. ... (2) Muzeele și colecțiile publice de importanță regională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan regional. ... (3) Muzeele și colecțiile publice
LEGE nr. 311 din 3 iulie 2003 (*republicată*) muzeelor şi a colecţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260078_a_261407]
-
umană, în structura, tehnologie și în evoluția acesteia. Vestigiile materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce poate fi observată în totalitate și culturi moarte ale unor grupuri, triburi
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
un sistem coerent după criterii, sunt selecționate obiecte și documente, fiind adaptate la spațiul existent. Este întocmit planul definitiv de expunere până la cele mai mici detalii, fiind realizate machete și afișe cu fotografiile exponatelor și sunt stabilite toate elementele auxiliare. Epigrafia se ocupă de studierea inscripțiilor de pe material dur, ca piatra, metalul, ceramică, cărămidă, osul sau lemnul. Este în strânsă legătură cu paleografia. Interpretează din perspectiva istorică și artistică monumentele sau obiectele pe care s-a realizat scrierea. Epigrafia s-a
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
elementele auxiliare. Epigrafia se ocupă de studierea inscripțiilor de pe material dur, ca piatra, metalul, ceramică, cărămidă, osul sau lemnul. Este în strânsă legătură cu paleografia. Interpretează din perspectiva istorică și artistică monumentele sau obiectele pe care s-a realizat scrierea. Epigrafia s-a constituit că știința în secolul XIX, apărând multe colecții de inscripții antice. Textul epigrafic era realizat prin săpare și excizie în piatră, prin incizie , excizie și gravare pe metal , prin pictare sau sculptare pe lemn și prin țesere
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
sau arheologia industrială); în funcție de tehnica de cercetare (de exemplu arheologie subacvatica sau arheologie experimentală), sau in functie de probleme specifice (de exemplu arheologie urbană). În funcție de materialul studiat se apelează și la alte discipline auxiliare ale istoriei (de exemplu numismatica sau epigrafie).. Cel mai răspândit tip este periegheza. Aceasta reprezintă cercetarea cu atenție a terenului, a unei zone bine definite și colectarea materialului descoperit la suprafața solului. De obicei periegheza se face după arătura atunci cand zona cercetată face subiectul unei exploatări agricole
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
care s-a discutat, în istoriografie, despre gradul de apropriere între graiurile ilirice și cele tracice, este precumpănitoare concluzia că au fost pronunțat deosebite. Izvoare: scrise romane și grecești (Appian - Ist. romană; Strabon; Pliniu cel Bătrân, Iordanes, Polyainos, Cassius Dio), epigrafie (din perioada romană), toponime, materiale arheologice. Despre formarea triburilor ilire și evoluția lor generală există mai multe teze, care se pot sistematiza în două direcții. Una autohtonistă, care susține că pentru locuitorii teritoriului dintre Adriatica și râul Sava, în timpul epocii
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
director al Muzeului Național de Arheologie, înainte de a fi numit director al Accademia di România din Romă (1941-1947). În 1947, autoritățile comuniste de la București au închis Accademia di România. La solicitarea Universității din Lisabona, profesorul , a plecat la catedră de epigrafie de acolo, unde și-a continuat și încheiat carieră. După ce a plecat în exil în Portugalia, fugind de regimul instaurat în România comunistă, Scarlat Lambrino a colaborat la principalele reviste de specialitate portugheze: "Arqueólogo Português", "Revista da Faculdade de Letras
Scarlat Lambrino () [Corola-website/Science/307201_a_308530]
-
Gheorghe Alexianu. Născut în București, la 12 ianuarie 1874 1894: octombrie, licență în litere cu tema "Istoria Legiunii a XIII Gemina" 1895: licență în drept cu tema "Depozitul neregulat" 1896 - 1899: reîntors la Paris, urmează cursuri de istorie română și epigrafie latină la Sorbona, la Școala de Înalte Studii și la College de France; în același timp urmează și încheie în 1899, sub îndrumarea profesorului E.Cuq, studiile doctorale cu teza "Organizarea Daciei române" 1899 - 1900: se reîntoarce în țară fiind
Paul Negulescu () [Corola-website/Science/307243_a_308572]
-
a lucrat în învățământul superior ca profesoară de istorie antică la Facultatea de Istorie. A fost pe rând preparator (1961-1968), asistent (1968-1978), lector (1978-1990) și apoi profesor universitar (din 1990) la aceeași facultate, predând cursuri de istorie a lumii antice, epigrafie greacă și latina, istorie a civilizațiilor din Antichitate. În anul 1978, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza "" Formarea ideologiei democratice în Grecia antică"", conducător științific fiind prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi. A deținut apoi funcțiile
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
pentru revigorarea ritualuri de stat vechi, unii dintre colegii lui Shen au avut o abordare similară în studiul arheologic. Contemporanul său, Ouyang Xiu (1007-1072) a compilat un catalog analitic cu milaje după antichități din piatră și bronz, pionierând idei de epigrafie timpurie și arheologie. În secolul al XI-lea, oamenii de știință Song au descoperit un vechi altar al lui Wu Liang (78-151 AD), un erudit al dinastiei Han (202 î.Hr. - 220 d.Hr.); au produs mulaje ale sculpturilor și basoreliefurilor
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
etaj, pentru a permite oficierea slujbelor religioase în vremea sezonului rece. În martie 1885, în ziarul grecesc "Ἕσπερος" din Leipzig a fost publicată o inscripție în greaca veche din Bucovina. Doi ani mai târziu, Grigore Tocilescu, întemeietorul școlii române de epigrafie, a introdus acea inscripție în circuitul științific. Inscripția provenea de pe o lespede (stelă) de marmură încastrată între dalele pardoselii din pridvorul bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna și reprezenta un decret de proxenie pentru arhitectul Epicrates, fiul lui Nicoboulos din Byzantion
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
în 1977 desființată; din 1990 revine la Institutul de Istoria Artei. Istoriograf, eseist, istoric de artă, estetician, traducător. Profesor doctor docent. Din 1980, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a ocupat de aproape toate aspectele culturii și istoriei lumii greco-romane: numismatică, epigrafie, gliptică, sticlărie, podoabe, monede, toreutică, statuete de bronz și de teracotă, fildeșuri (arte miniaturale), istoria artei antice, filosofie. În mai 1976 s-a căsătorit cu Viorica (n. Nedelcovici) n. pe 16 aprilie 1938, la Brașov. Licențiată a Facultății de Filologie
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
Macedoniei în provincie romană. Organizarea politică a Macedoniei era piramidală pe trei trepte. În vârf era regele și națiunea, la bază erau organizațiile civile (orașele și "éthnē"), iar, între cele două, districtele. Studierea acestor instituții diferite a fost reînoită grație epigrafiei, care ne-a oferit posibilitatea să recitim indicațiile date nouă de sursele literare natice precum Livy și Polybius. Această cercetare a demonstrat că organizarea macedoneană era asemănătoare cu cea a statelor federale grecești (Liga Etoliană și Liga Aheană) a căror
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
asupra evoluției celui de-al doilea război mondial, p. 23-28. 12. Lucian Valeriu LEFTER - Atitudinea țăranilor față de legea agrară din 1945. Studiu de caz - sate din județul Vaslui, p. 29-33. RECENZII ȘI PREZENTĂRI 13. OCTAVIAN BOUNEGRU, MARIUS ALEXIANU, Introducere în epigrafia greacă, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2002 (Dimitrie-Ovidiu BOLDUR), p. 34-36. 14. GHEORGHE I. BRĂTIANU, Studii bizantine de istorie economică și socială, Polirom, Iași, 2003 (Constantin DUMITRU), p. 36-39. 15. PETRE OTU, AUREL PENTELESCU, Gheorghe I. Brătianu. Istorie și
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
a fost primul conducător roman care a purtat acest titlu, urmat fiind de Augustus, primul împărat roman. Titlul de „imperator” a căzut apoi în desuetudine, revenind sub Nero și va fi purtat apoi ca praenomen de către toți împărații romani (Vd. Epigrafie latină, pentru mai multe explicații asupra titulaturii imperiale). De aici decurge faptul că titlul de "imperator" devine în mod esențial purtat de „împărat”. Romanii prescurtau, pe monumente și pe monede, termenul "imperator" prin . Urma în general în titulatura imperială numărul
Împărat roman () [Corola-website/Science/319906_a_321235]
-
Sociedade Martins Sarmento este cea mai veche instituție națională din Guimaraes dedicată studiului și conservarea vestigiilor arheologice. Ea are în componență două muzee: Muzeul de Arheologie Sociedade Martins Sarmento, situat la sediul său, cunoscut pentru colecțiile de pre-și protoistorie, de epigrafie latină și numismatica, precum și Museu da Cultură Castreja, situat la Solar da Ponte, în parohia Sao Salvador de Briteiros lângă Citania de Briteiros și Castro de Sabroso, dedicat culturii celtice. Două săli de spectacole principale ale orașului sunt construcțiile culturale
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
enciclopedice, s-au înfiripat concepțiile sale iluministe sub influența unora dintre profesorii universității și a cunoscut literatura poloneză și literatura clasică română, care se vor simți în creațiile sale literare. Apoi studiază astronomia și cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia și epigrafia la Romă (1808-1812), unde citește literatura italiană și scrie sonete. Publică primul său sonet în limba italiană în "Giornale di Campodoglio" în 1811. Primul poem în limba română, "Cătră Italia" a fost scris în același an. În 1812 revine în
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
Rossi. La Roma a luat legătura cu Bartolomeo Borghezi, mare cunoscător al antichitații romane, de care se apropie cu admirație și căruia îi va rămâne îndatorat pentru îndrumările date. În 1846 a poposit la Venafra pentru o primă recunoaștere a epigrafiilor latine. Atunci a citit pentru prima oară Tabla Aquaria (descoperită la Cosmo De Utris), iar ulterior a publicat-o la Leipzig, în 1852, în „"Inscriptiones Regni Neapolitani latinae"”. În anul 1847 se reîntoarce în țară, după studii și cercetări rodnice
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]