105 matches
-
Iași) să-și liniștească profesorul [242] deoarece nu mă voi amesteca în niciun fel în chestiunea care-l privește pe Lambrino, iar dacă mi se va cere avizul îmi voi declina competența, eu fiind specialist în arheologia preistorică, nu în epigrafie grecească. De altfel Lambrino nici n a figurat pe lista celor revizuibili, deoarece nu se amestecase în niciun fel în chestiunile politice, iar la Universitate își făcea întreaga datorie, ceea ce nu l-a împiedicat să răspândească zvonul că aș fi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Ca urmare, specialistul trebuie să aibă în atenție „originea” și devenirea unei forme religioase. riscul ar consta, după M. Eliade, în reducerea actului hermeneutic la un travaliu pur istoriografic. Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor. Acest model complementar de analiză și interpretare se
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
explicația că poetul are audiție colorată. După ce i albăstrise versurile lui Arthur Stavri, acest fenomen Neculai Beldiceanu a fost un intelectual român cu activitate cultural-științifică în diferite domenii: poezie, proză, jurnalistică, arheologie. A avut un interes științific deosebit pentru paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. Provine dintr-o familie înstărită din Preuțești, județul Suceava. Îndeplinește funcții de comisar de poliție, subprefect și profesor de gimnaziu. Este publicat de reviste importante ale vremii cum sunt Convorbiri literare și Contemporanul. În portretul colectiv
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ani de căsnicie, a pus la grea încercare sănătatea poetului, bolnav de nervi în ultimii ani de viață. A murit în urma unei comoții cerebrale. B. a fost în multe privințe un om interesant. Citea mult și era pasionat de arheologie, epigrafie, numismatică. A învățat paleoslava pentru a traduce vechi inscripții, a strâns o bogată colecție de hrisoave și de monede vechi, pe care a lăsat-o Institutului de Geologie din Iași. A descoperit, la Cucuteni, urmele celei mai vechi civilizații de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
Europa. În 1884 a înființat la București Institutul Meteorologic. Va deveni membru al Academiei Române în anul 1902. Grigore Tocilescu (1850-1909), jurist, istoric și arheolog, cu studii la București, Praga (doctorat) și Viena. Din 1881 era profesor de istorie antică și epigrafie la Universitatea din București și director al muzeului național de antichități. În perioada 1881-1885 a funcționat ca secretar general în Ministerul Instrucțiunii Publice, iar din 1885 până în 1890 ca inspector general al învățământului. Din 1877 era membru corespondent al Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
repede și mai mic. Istoria survolată de suporturile istorice ne provoacă să urmărim un soi de levitație accelerată în care se vede simplitatea cîștigînd teren în fața complexității, mobilitatea în fața imobilității, suplețea în fața rigidității. Piatra a cedat în fața tăbliței de argilă (epigrafia ocupîndu-se de amîndouă), care a cedat în fața papirusului (teritoriul papirologiei), el însuși înlocuit de pergament în jurul secolului al V-lea d. Hr. În această cursă către "imaterial", istoria tehnică a tiparului oferă o scurtătură destul de vizibilă în care se poate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
canalizări și vehicule care depind de o rețea rutieră mai mult sau mai puțin complexă. De aici și interesul de a începe prin a desfășura în istoria culturii principiile de periodizare deja admise în istoriografie, fondate pe natura documentației culese (epigrafie, papirologie etc.) și pe tipul de arhive transmise. Natura fizică a suportului dirijează modul său de circulație socială, dar și de pierdere, de distrugere, de reactivare, și deci tipul de efect pe care o informație îl poate exercita. De aici
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1897-1900) și bibliotecar la Fundația "Ferdinand" (1909-1930); membru onorific al Academiei Române (1948); 73. Nicolae Beldiceanu, (1844-1896) poet, a fost subprefect al Ținutului Suceava, comisar de poliție, profesor de limba română și latină la Fălticeni, Iași, Botoșani; autodidact, cu preocupări de epigrafie, arheologie, numismatică, membru fondator al Societății Științifice și Literare din Iași; 74. Emil G. Racoviță, (1868-1947), savant; licențiat în drept (1889) și în științe naturale (1891) la Sorbonna; doctor în științe la Paris (1896); în 1897-1899 participă la expediția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de mai mult de o sută de ani, intenția arheologilor de la Școala Biblică și Arheologică Franceză de pe Nablous Road. Această scrupuloasă croitorie de lux, în care eșecul e mai frecvent decât îmbinarea fericită, impune cunoștințe de arameeană, de ugaritică, de epigrafie semitică etc. pe care nu le am și nu le voi avea niciodată. E vexant, dar asta n-are importanță, atâta vreme cât mă aleg și eu cu câteva fărâme, cât să-mi încropesc un parcurs în necunoscut... Fratele Sigrist, care predă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de Litere: B.P. Hasdeu, decanul Facultății; I. Zalomit, filologie comparată; B.P. Hasdeu, istorie română; Ep. Francudi, literatură greacă; I. Cernătescu, istorie universală; N. Quintescu, literatură latină; Gr. Tocilescu, istorie veche și epigrafie; D.I. Crăciunescu, psihologie; G.I. Frolo, literatură neolatină; T. Marinescu, logică; Facultatea de Drept: Ar. Pascal, decanul Facultății; Ar. Pascal, drept civil; C. Boerescu, drept civil; G. Cantili, drept penal și procedură; Al. Vericeanu, economie politică; Al. C. șendrea, procedură civilă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
revista „Bibliographie linguistique” din Utrecht, Olanda, iar în 1968 este cooptat în colegiul de redacție la „Revue des études roumaines”. Contribuția esențială a lui L. aparține lingvisticii și filologiei. Dar preocupările multiple, la hotarul dintre filologie, istorie (chiar arheologie și epigrafie), folcloristică, istoria culturii și a civilizației, îl apropie de domeniul literaturii, invocată ca perspectivă și sursă în mai toate studiile sale. În paralel cu lucrările strict științifice, L. a fost și un asiduu comentator, prezent în „Stindardul” mai bine de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
Lapedatu (istorie modernă - domnia lui Cuza), gen. Radu Rosetti (istorie militară - independența), Ioan Lupaș, Silviu Dragomir (istoria Ardealului și a sud-estului Europei, în cazul lui Dragomir), Constantin Marinescu (istorie universală medievală), Ioan Hudiță (istoria diplomației), Gheorghe I. Cantacuzino (arheologie și epigrafie), Ion D. Ștefănescu (istoria artelor), Teofil Sauciuc-Săveanu (istorie veche greco-romană), Victor Papacostea (istorie balcanică), George Fotino (istoria dreptului), Ștefan Ciobanu (istoria literaturii române vechi), Victor Slăvescu (istorie economică), Ion Nistor (istorie medie și modernă). Ultimul a trebuit, bineînțeles, să renunțe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
universitari de la toate facultățile, erau pensionați 25 de profesori și se suprimau 166 de catedre și conferințe și 2.195 posturi de personal ajutător, asistenți, șefi de lucrări, lectori, preparatori etc.. între istorici se aflau: T. Sauciuc-Săveanu (istorie antică și epigrafie), V. Grecu (bizantinologie), I.D. Ștefănescu (istoria artelor), Șt. Ciobanu (istoria literaturii române vechi), N.A. Constantinescu (științele auxiliare ale istoriei) din București; Emil Panaitescu (istorie antică și epigrafie), S. Dragomir (istorie sud-est europeană), Romulus Cândea (istorie universală) din Cluj-Napoca. Concomitent sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lucrări, lectori, preparatori etc.. între istorici se aflau: T. Sauciuc-Săveanu (istorie antică și epigrafie), V. Grecu (bizantinologie), I.D. Ștefănescu (istoria artelor), Șt. Ciobanu (istoria literaturii române vechi), N.A. Constantinescu (științele auxiliare ale istoriei) din București; Emil Panaitescu (istorie antică și epigrafie), S. Dragomir (istorie sud-est europeană), Romulus Cândea (istorie universală) din Cluj-Napoca. Concomitent sunt pensionați Dimitrie Gusti (sociologie și etică) și G. Oprescu (istoria artelor) - București și A. Boldur (istoria românilor) - Iași. Aceștia se arătaseră mult mai deschiși colaborării cu comuniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ceva timp (ne spunea în 1859 un învățat milanez) îi atribuie latinei paternitatea directă a limbilor meridionale; latina propriu-zisă nu s-a format definitiv decât în secolul lui Augustus; era limba oficială, limba oratorilor, a istoricilor, a poeților și a epigrafiei. Dar poporul nu o vorbea în Italia, în Spania, în Galii; el se servea de un idiom de origine mai veche, cunoscut din timpul lui Cicero sub numele de lingua romanesca 84; un idiom la formarea căruia au participat fără
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Patrimoniului Cultural Național, până la desființarea acesteia, în 1977. Cu dârzenia și tenacitatea ce îl caracterizau, continuă să scrie și să traducă. Din 1990 lucrează din nou în calitate de cercetător la Institutul de Istoria Artei. Contribuțiile lui vizează uneori discipline hiperspecializate - numismatica, epigrafie, gliptica ș.a. -, dar au o perspectivă amplă, culturală, antropologica și filosofica. Dintre scrierile sale, două interesează studiul literaturii: cartea de debut, Moiră, mythos, dramă (1969), un remarcabil eseu critic de factură academică, si, tangențial, Civilizația elenistica (1974). Volumul postum de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
Greci nel Basso Danubio dall’ età arcaica alla conquista romana (1971), Scythica Minora. Recherches sur les colonies grecques du litoral roumain de la Mer Noire (1975), Parerga. Écrits de philologie, d’épigraphie et d’histoire ancienne (1984), Studii de istorie și epigrafie (1988). A coordonat și Dicționar de istorie veche a României (1976). Pasiunea arheologică pentru reconstituirea lumii vechi, cu specială preocupare pentru coloniile grecești de pe țărmul dobrogean al Pontului Euxin, nu lasă deoparte nici un domeniu al cunoașterii, inclusiv mărturiile filologice, literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
Milano, 1971; Scythica Minora. Recherches sur les colonies grecques du litoral roumain de la Mer Noire, București- Amsterdam, 1975; Variații pe teme clasice, București, 1981; Parerga. Écrits de philologie, d’épigraphie et d’histoire ancienne, București-Paris, 1984; Studii de istorie și epigrafie, București, 1988. Antologii: Arte poetice. Antichitatea, îngr. și introd edit., București, 1970; Proză istorică greacă, îngr. și introd. edit., București, 1970. Traduceri: Aristotel, Poetica, îngr. și introd. trad., București, 1940; ed. 2, București, 1965; Fragmentele eleaților, îngr. trad., București, 1947
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
parcimonios cu propriile scrieri și - la urma urmelor - atât de subtil elitist în conținutul lor. Debutând în 2001, la 33 de ani, cu volumul Epistole... și alte poeme, impregnat prozodic de sonoritățile ample ale versului republicii romane și de lapidaritatea epigrafiilor grecești, el nu putea apărea decât ca un exotic al cărui demers rămâne, pentru o vreme, imposibil de asimilat. De ce să faci așa ceva, de ce să îți impui rigorile filologice înalte tocmai în perioada de proaspătă efervescență a mundanului, incitantului, zgomotos
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
exilul nu a fost echivalent cu declasarea și cu ratarea. De observat este însă totuși faptul că, în afara lucrărilor păstrate la Biblioteca Națională a Portugaliei, Scarlat Lambrino a mai publicat încă multe alte articole și studii de istorie antică și epigrafie. Scarlat Lambrino a colaborat la principalele reviste de specialitate portugheze - și nu numai - ale timpului: "Arqueólogo Portuguęs", "Revista da Faculdade de Letras de Lisboa", "Bulletin des Etudes Portugaises" ș.a., precum și în volume omagiale și colective, cum ar fi Mélanges de
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
peste cap, râulețe luându-se drept incontinența de-l puse la încercări pe bravul salvamar Noe.” (p. 16) Cum spuneam, e vorba în toate aceste poeme despre un imens ceremonial. Despre dinamism. Despre procesualitate. Despre work in progress. Nu despre epigrafii. Dorin Tudoran nu sapă cu dalta în piatră. Alta e miza lui. Dincolo de versuri se află omul. Iar un pic de arbitrar e în tot ce scrie acesta. Observația e valabilă și pentru volumele antologate: Mic tratat de glorie (1973
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
toți, du-mă, suie-mă, pe mine al XXIII-lea Salmolsis Umblând la Erosiile Dotelor.ť P.S.: Acest poem este de fapt traducerea unei inscripții din cartea Tomitana de Iorgu Stoian, în lectura noastră dextrogiratorie - metodă complet ignorată de toți epigrafii. 13, 14, 15/X/2008
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale în domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din seria Inscripțiile Daciei romane, corpus ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie romaine, apărut în două tomuri în 1996 și 2000, și Inscripții
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dakien, in den dakischen Provinzen nach Aurelian’s Rückzug und in einigen Nachbarprovinzen, Editura Mega, ClujNapoca, 2011, 519 p., ISBN 978-606-543-126-3 În șase secțiuni distincte, tomul de față adună mai multe studii, articole, recenzii, note privitoare la istoria, arheologia și epigrafia creștinismului daco-roman publicate de Nicolae Gudea începând din 1978 și până recent în special în reviste muzeale și universitare din Transilvania. Ele se remarcă prin spirit critic și polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
concepută cu iuțeala fulgerului”, nota el în Jurnalul său, în octombrie 1866, după ce lucrarea fusese terminată. Admirabilă în acest voluminos studiu nu este atît armătura erudită, la care nici un lingvist român din epocă n-ar fi avut acces (de la egiptologie, epigrafie, istoria scrierii, la ultima monografie a lui Max Müller), cît remarcabila capacitate de a extrage, din imensa cantitate de informație, exact ceea ce era atunci necesar pentru limba noastră literară și pentru scrierea ei. La 1866, Maiorescu a făcut ordine în
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]