83 matches
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un buștean
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
soață, cică-ar fi Constantă ca un... π. *** Rufele noastre De nu s-ar plânge în afară De “bravii” săi bărbați de stat, Românul n-ar avea nici sfoară, Și nici... izmene la uscat. Referință Bibliografică: DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
Sunt oameni vrednici, lucru mare, Când dau bugetului asalt Și dinți au strașnici, că‐ s în stare Să roadă piatră și asfalt. Iar A. Flavio - Cugetarea: „Sunt două lucruri în lume care 135 nu îngăduie mediocritate: versurile și iubirea. ” Duelul epigramistic în vremea aceea avea loc nu numai în ziare. Propaganda conservatoare din 22 februarie 1909 spune: „La geamul librăriei P. Frumuzache sunt expuse de câteva zile trei șarje foarte izbutite. Una a prietenului nostru, domnul C. Ștefănescu, reprezentând pe dl
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cazacu fac largă vorbire revista „Lumina”, care a apărut la Bârlad până în anul 1947, dar și ziarul „Păreri Tutovene” și succesorul acestuia „Steagul roșu”, care au găzduit opera lui, dar și a restului membrilor cenaclului. Lăsând la o parte duelurile epigramistice dintre Cazacu - Nedelea - Șușnea - Candel, primarul orașului - și despre care am scris într-o „Istorie a presei bârlădene”, Editura Moldova, 2004, și PIM, 2007, reaminte sc d oar ceva din ceea ce a publicat Vladimir Cazacu: epigrame și poezia „Hivernale” în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a publicat Vladimir Cazacu: epigrame și poezia „Hivernale” în „Păreri Tutovene” nr.117 din 2 5 de cembrie 1947; poezia „Urări pentru anul 1948” și articolul „Un intelectual legat de mase” în nr.120 din 24 ianuarie 1948; un duel epigramistic Vladimir Cazacu - Gh. Candel în nr. 122 din 17 februarie 1948: la rubrica „Avânturi culturale” din 16 aprilie 1948 Vl. Cazacu semna poezia „O pânză n depărtare ” de M. I. Lermontov, traducere; poezia „Eu vă urez, amicii mei” de E.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Atâta mulțime adunată, acolo / Atâtea lungi șiruri ce ntr-una ca valuri/ Se strâng, se desfac / ce haos ! și totuși el e sărbătoare" Spre sfârșitul încercărilor sale de poet, Ovid Densusianu renunță la versul liber, reducându-și aspirațiile la o poezie epigramistică de dimensiunea unui catren. Prea puțin cunoscută este activitatea sa de dramaturg. Densusianu a publicat dramă Brazde de lumină. Personajul principal Stroe, proprietar de pământ și om de cultură, dorește din toată inima să ajute țăranii în mijlocul cărora trăiește, găsindu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
editoriale curente, autorii comentați fiind Cezar Petrescu, V. Voiculescu (Urcuș), Dan Petrașincu (Monstrul), Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Mircea Gesticone, Haig Acterian (Shakespeare), Al. O. Teodoreanu, G. Tutoveanu, G. Banea, Aron Cotruș, Damian Stănoiu, B. Jordan, Gaby Michăilescu. Revista cultivă duelul epigramistic (Mircea Ionescu-Quintus, Leonida Secrețeanu, Costin Monea) și instituie un concurs de poezie, premiat cu editarea cărții câștigătoare. Este marcată împlinirea a cincizeci de ani de la moartea lui Petre Ispirescu (1938) și a o sută de ani de la apariția „Gazetei de
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
adversități publicând în Revista "SO4H2"(Acid sulfuric) texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în care-l combate pe Oswald Spengler, filosof idealist, reprezentant al antiintelectualismului și istoric german, un critic fervent al latinității. Dialogurile sale epigramistice merg până la caricaturizarea celor mai înalte vârfuri ale societății literare sau politice: A. C. Cuza, Ion Pillat, Radu D. Rosetti, Al. O. Teodoreanu, Nicolae Iorga, N. Crevedia (“Eugen Barbu e fiul lui Nicolae Crevedia”), Octav Dessila, Al. Macedonschi, Aurel Chirescu, Emanoil
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]