19,779 matches
-
necorupți de nici o erezie, genuini - n.n.) cu Dumnezeu”24, „sunt plini de Dumnezeu”25 și „îl au pe Dumnezeu în ei”26. Totuși, aceste expresii nu implică decât că subiecții lor sunt creștini autentici, supuși voinței lui Dumnezeu, exprimată prin episcop. Ele poartă adevăratul sens al relației calde cu Dumnezeu. Însă, posibilitățile lor mistice, după cum spune Schoedel 27, nu sunt exploatate de S Putem regăsi căldura și fervoarea personală în pasajele exprimând urmarea lui Dumnezeu și primirea Lui în suflet, în
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
termeni propriei persoane 28. Totuși, cazurile precizate anterior sunt rare. În majoritatea cazurilor, destinatarii scrisorilor sunt numiți următori ai lui Dumnezeu, și nu autorul însuși. Efesenii sunt astfel de următori 29, pentru că demonstrează dragoste în trimiterea unei delegații conduse de episcopul Onisim care să-l întâmpine pe Sfântul Ignatie la sosirea acestuia în Smirna. De asemenea, tralienii sunt și ei „următori ai lui Dumnezeu”, pentru că au acționat similar sub conducerea episcopului lor, Polibie 30. Mai mult, efesenii sunt sfătuiți să devină
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
29, pentru că demonstrează dragoste în trimiterea unei delegații conduse de episcopul Onisim care să-l întâmpine pe Sfântul Ignatie la sosirea acestuia în Smirna. De asemenea, tralienii sunt și ei „următori ai lui Dumnezeu”, pentru că au acționat similar sub conducerea episcopului lor, Polibie 30. Mai mult, efesenii sunt sfătuiți să devină imitatori ai lui Iisus Hristos în suportarea răbdătoare a relelor aduse lor: „... să ne străduim să imităm pe Domnul (I Tes. 1, 6); ˗ Cine a fost mai nedreptățit ca El
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
nu se găsească în voi iarbă a diavolului, să rămâneți trupește și duhovnicește în Iisus Hristos, în toată curățenia și cumințenia”31; filadelfienii sunt conjurați să fie următori ai lui Iisus Hristos în dragostea lor în uniune și supunere față de episcop 32. Numai într-o singură ocazie, Sfântul Ignatie aplică tema aceasta a urmării Domnului Hristos la propria persoană, când imploră Biserica să-i permită să fie un următor al suferinței Dumnezeului său: „Îngăduiți-mă să fiu următor al patimilor Dumnezeului
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
minciuni asupra vecinului tău mărturie mencinoasă!"; în 1795: "Să nu mărturisești strâmb asupra vecinului tău mărturie mincinoasă!", ceea ce astăzi (iau textul dintr-o obișnuită carte de rugăciuni și învățături de credință ortodoxă tipărită în 1984 cu binecuvântarea Prea Sfințitului Epifanie, Episcopul Buzăului) se citește astfel: "Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău". l Invitații Martei Petreu sunt nume importante cu o cultură impresionantă în domeniu și cu har și grijă în exprimarea cu sinceritate a sentimentelor față de Cuvântul lui Dumnezeu
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
numai unei singure porunci dumnezeiești de la rigoarea căreia alunecă, alunecăm și neputincioși abdicăm, cu părere de rău (și foarte contrariați de asprimea iubirii ce ni se aplică de la bun început, ca să fim desăvârșiți) de la propria desăvârșire. l Prea sf. Bartolomeu, Episcopul Clujului ne atrage atenția asupra condiției de fidelitate pe care le-o pune Dumnezeu oamenilor Vechiului Testament, arătându-le că El este un Dumnezeu gelos. Michael Finkenthal face o scurtă și utilă istorie a Decalogului în antichitatea iudeo-creștină, accentuând asupra
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
Retractationes, I, 3, 2 (p. 5 în traducerea de la Editura Anastasia, București, 1997). footnote>. Augustin se teme în acest loc de a cultiva creștinii exclusiv și în exces valorile pământești. Cultura de acest fel este și imorală și păgână și episcopul Hipponei depistează în ea sursa tuturor ereziilor și impietăților. Ceea ce se numește cultură tradițională în vremea lui Augustin și din punctul lui de vedere stă sub sancțiunea nerespectării unei poziții de principiu: res, non verba. Acesta este motivul pentru care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
creștin, cel puțin în primele secole, se opune estetismului literaților și curiozității erudite. Dar nu curiozitatea în ansamblu o condamnă Augustin, ci doar pe aceea care coboară mintea la cunoașterea naturii inferioare. Într-o asemenea cunoaștere, mintea însăși se degradează. Episcopul este în acest loc de tot aspru, este intransigent. Să nu-l judecăm însă în afara timpului și spațiului în care s-a pronunțat. Are un imens avantaj: a văzut și a trăit prăbușirea Romei. El este printre cei dintâi care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această situație! Ca rest, și ca într un soi de compensație, Augustin păstrează studium sapientiae, îl recomandă celorlalți și-l practică el însuși. Printre catecumeni pot fi, oricând, și filosofi!, admite episcopul. Argumentul acesta este cel din urmă (dar nu mai puțin puternic!) pentru care Augustin nu condamnă studiul filosofiei, și Augustin nu a renunțat niciodată la cultura sa filosofică. Și nu renunță nici măcar în De catechizandis rudibus; dimpotrivă. Aici este lupta
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 57. footnote>. În Retractationes, între Adnotații la Cartea lui Iov (II, XIII) și De Trinitate (II, XV), aflăm considerațiile lui Augustin față cu De catechizandis rudibus - liber unus (II, XIV). Aici, episcopul lacrimilor constată, parcă mirat: „este chiar o carte a noastră ce poartă acest titlu: De catechizandis rudibus”! L’ESILIO DI DOMITILLA Nicola BIFFI* (Università di Bari Aldo Moro) Cuvinte-cheie: Domitianus, Domitilla, Clemens, exil, Pandataria Rezumat: Articolul își propune să arată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care indică rangul de episcop de ... al personalujui respectiv, nu că provenea din ... - vezi p. 2, 4, 12, 63, 71, 84: „Gregory of Nazianzus” - p. 24, 26, 43
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care indică rangul de episcop de ... al personalujui respectiv, nu că provenea din ... - vezi p. 2, 4, 12, 63, 71, 84: „Gregory of Nazianzus” - p. 24, 26, 43, 136, 151, 172: „Gregorius din Nazianzus”, în loc de „Gregorius de Nazianzus”; p. 3: „Gelasius of Palestinian Caesarea” - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
este de purtat în condițiile în care clericii aparținînd altor confesiuni nu au asemenea interdicții; probabil nu este recomandabilă apariția preoților ortodocși pe listele diverselor partide politice, dar este extrem de interesantă soluția găsită în perioada interbelică prin care mitropolitul și episcopii se bucurau de statutul de senatori de drept; în felul acesta glasul bisericii putea fi auzit în Parlament, fără ca pentru aceasta reprezentanții ei să fie nevoiți să se înregimenteze în vreun partid politic). Demersul lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
spun cine sunt și de unde vin - dar este adevărat că nimeni nu m-a Întrebat. Vis a vis de casa din bulevardul Dacia În care a locuit Eliade, locuiește acum un alt mare scriitor. Este vorba de Corneliu Leu, nepotul episcopului martir Grigorie Leu - cine nu a citit «Cartea episcopilor cruciați» să o citească. Este o carte cutremurătoare. Întâlnirea cu Maestrul, a fost pentru mine o adevărată sărbătoare. Mă consider deosebit de norocos că am avut această șansă de a cunoaște o
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
că nimeni nu m-a Întrebat. Vis a vis de casa din bulevardul Dacia În care a locuit Eliade, locuiește acum un alt mare scriitor. Este vorba de Corneliu Leu, nepotul episcopului martir Grigorie Leu - cine nu a citit «Cartea episcopilor cruciați» să o citească. Este o carte cutremurătoare. Întâlnirea cu Maestrul, a fost pentru mine o adevărată sărbătoare. Mă consider deosebit de norocos că am avut această șansă de a cunoaște o așa personalitate. Cine nu a auzit de scriitorul Corneliu
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
ceva care putea să fie dăunător, originea sa era suficientă ca să fie arestat. Administrați Închisorii Îl chinuia și Înfometa pentru a-și arăta atașamentul față de regim. Când neam reîntâlnit după eliberare, m-am făcut mesagerul lui către Viorel/Valerian Trifa, episcopul uneia dintre cele două episcopii ortodoxe românești din America. Mihai dorea să fie scos din țara, pretext fiind reîntregirea familiei cu o mătușă din RDG, Zita Riemer. În 1990, am reușit să-l aduc la mine În Florida și apoi
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
din RDG, Zita Riemer. În 1990, am reușit să-l aduc la mine În Florida și apoi la părintele G. Calciu. În primăvară anului următor a murit Însă de un cancer netratat pe care i l-a cauzat detenția. Cu episcopul Trifa am avut o relație cordială din momentul În care s-a convins că nu vin din partea Securității. La Vatra fiind, mi-a prezentat un călugăr ce mi s-a părut Înalt și slab, arătându-mi că acesta Îi va
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Calomnia a fost transpusa și În filmul ”Descending Angel” cu marele actor George C. Scott În rolul principal. Călugărul menționat mai sus era considerat aparte deoarece nu fusese Înainte ortodox și abia vorbea românește: mai a târziu a fost hirotonit episcop sub numele Natanail. La Viena i-am cunoscut deaproape pe faimoșii cântăreți de operă Nicola Ghiaurov și Ljuba Velitsch, care spre uimirea mea erau aplaudați pe stradă de trecătorii care Îi recunoșteau. La cererea mea, chimiști cunoscuți, G. Pannetier, Secretar
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe vremea când tramvaiul cu cai nu apăruse, iar automobilul era un moft. Vizitiii, mai toți ruși - muscali cum li se spunea -, se așezaseră
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
lui Ceaușescu, pline de informații și comentarii, dar și de ambiguități în ceea ce privește adevărații vinovați de omuciderile după arestarea lui Ceaușescu. Cu toate acestea am fost curios și de “the incredibile story” a păstorului din 1990, care între timp a devenit episcop, datorită meritelor sale revoluționare din Piață Maria de la Timișoara. Nu-mi face nici o plăcere să scriu despre Laszlo Tokes, dar după aceasta lectură am scris. Românii trebuie să fie informați despre această mărturie a păstorului, care nu a apărut în
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
1938 și pleacă mai departe la studii în Germania și Elveția. De unde se intoarce imediat după intrarea triumfala a Amiralul Horthy în Kolozsvar (adică Cluj, fiindcă Laszlo Tokes ne atenționează că refuză să folosească denumirea românească) și este numit secretarul episcopului reformat. Mai departe, după patru ani, ghinion CINE AJUNGE PARLAMENTAR EUROPEAN istoric: armata hothysta trebuie să se retragă triumfal fiindcă vine armata română. Și ungurii din familia lui Tokes iar se simpt ocupați, cu toate că nu o duc rău, nu șunt
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
română. Și ungurii din familia lui Tokes iar se simpt ocupați, cu toate că nu o duc rău, nu șunt înjosiți, maltratați sau deznaționalizați, isi vorbesc incontinuare limba maternă, învață în școli ungurești iar tata lui cap pătrat din fost secretar al episcopului horthyist ajunge profesor universitar la Institutul Teologic Reformat din Cluj-Napoca. Alți unguri ocupați de români, dar eliberați de armată roșie, din revanșarzi hothysti devin cei mai înfocați comuniști și rămîn pe aceleași poziții de conducători pe care le-au avut
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
nu-l interesează că în rural, în a tiny village (pag .65), șunt ungurii lui ce au nevoie de pastor! De data asta, God nu cheamă la el să-l tragă de urechi pentru infidelitatea să, ci îl trimite pe episcopul reformat Gyula Nagy să îndrepte oaia rătăcita. Dar, oaia rătăcita devine catîr îndărătnic și nu se supune dispozițiilor episcopiei reformate să preia o parohia rurală. Ba mai mult, renunță la păstorit, se însoară și se mută la Kolozsvar, unde devine
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
cu ungurimea iredentista ce-l înfățișează drept mare luptător pentru drepturile ungurilor ocupați în Transilvania și al unei anumite mass media specializată în torsionarea istoriei, demografiei și realitatatii din România, a ajuns, în cinci luni de la evenimentele din Piață Maria, episcop reformat!! Sprijinul capital l-a primit însă de la tovarășul Ion Marcel Ilici Iliescu, care inițial a vrut să se înconjoare, așa de față lumii, de disidenți și revoluționari, care însă “luați la bani mărunți” nu șunt mai mult decît niște
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
tare spre bine, acela cade în păcat și se aruncă pe sine în pierzare, chiar de nu ar fi diavolul<footnote Idem, Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post, versiune după ediția tradusă de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția Comorile Pustiei, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 41. footnote> și acestuia chiar Pavel poate să-i aducă vătămare, pe când pe cel tare, nici Satana nu poate să-l vateme vreodată”<footnote Ibidem, pp.
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]