1,135 matches
-
and Their Aftermath (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu (2001), Religion, Fiction and History. Essays in Memory of Ioan Petru Culianu (I-II, 2001). A îngrijit (în colaborare cu Mona Antohi) antologia Ioan Petru Culianu, Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie (2002). SCRIERI: Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991; Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997; Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le Stigmate el l’utopie
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
and Future. The Revolutions of 1989 and Their Aftermath, Budapesta, 2000 (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu); Religion, Fiction, and History. Essays in Memory of Ioan Petru Culianu, I-II, București, 2001; Ioan Petru Culianu, Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, introd. edit., Iași, 2002 (în colaborare cu Mona Antohi); Ioan Petru Culianu. Omul și opera, Iași, 2003. Traduceri: Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, pref. trad., Bucureși, 1992 (în colaborare cu Mona Antohi); Alain Besançon, Anatomia unui spectru, București, 1992
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
ajuns să definească alteritatea prin excelență, a ajuns să fie gândită drept sistemul cultural care exprimă cel mai bine diferența dintre modern și primitiv, rațional și irațional, spiritual și material, tehnic și atehnic. Dincolo Însă de aceste aspecte legate de epistemologia antropologiei culturale, cercetările etnografice dezvăluie existența unui nucleu de trăsături comune prin care acest sistem Își poate revendica autonomia științifică. Astfel, magia se referă la: ...acțiuni pragmatice Întemeiate pe o știință ocultă. (R. Winthrop, 1991, p. 167) ...un mod de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
București, 1996; Păcatul împotriva spiritului. Scrieri politice, București, 1999; Studii românești, vol. I: Fantasmele nihilismului, Secretul doctorului Eliade, tr. Corina Popescu și Dan Petrescu, București, 2000; Arta fugii, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 2002; Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, îngr. Sorin Antohi și Mona Antohi, introd. Sorin Antohi, București, 2002; Cult, magie, erezii, tr. Maria-Magdalena Anghelescu și Dan Petrescu, postfață Eduard Tricinschi, Iași, 2003; Iocari serio, tr. Maria-Magdalena Anghelescu și Dan Petrescu, postfață Horia-Roman Patapievici, Iași, 2003. Repere bibliografice
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
semnată B.C.). Versurile sale aparțin liricii meditative, simbolul fiind elementul lor convenabil. C. este cel dintâi gânditor român care încearcă să construiască un sistem filosofic propriu. Influențat de empirismul englez, pozitivismul francez și materialismul german, el atacă chestiunile fundamentale ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența. În concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele. Întreaga existență se supune „mișcării ondulatorii”, care apare astfel ca o lege „fatală”, adică necesară, a universului. În scrierile sale, C.
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
referă aceasta pot deveni vizibili doar cu ajutorul operațiilor teoretice. Spre deosebire de structura de profunzime, "structura de suprafață" a unei situații de transmitere narativă este vizibilă în mod direct pentru cititor. Teza fundamentală a lui Hamburger Ficțiunea narativă este singurul loc din epistemologie în care eu-originaritatea (sau subiectivitatea) unei a treia persoane poate fi reprezentată în forma persoanei a treia 48 este o declarație legată de structura de profunzime și e valabilă ca atare pentru întregul gen narativ. Această structură de profunzime este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un impas? 31 Definiția prin metodă: o răscruce 36 O nedreptate edificatoare: Auguste Comte 39 Mediologia, produs al timpului său 43 Interferența, teorie și practică 48 Lecția a II-a Domeniul mediologic 52 Enunțuri și mesaje 52 Cunoașterea credinței 56 Epistemologia 59 Arheologia 61 Istoria mentalităților 63 Semiologia 66 Tradiția determină scrierea 69 Un bun mediolog este un cîine 74 Lecția a III-a Cinci balauri între noi și tehnică 76 Dualismul 77 Spiritualismul 81 Umanismul 84 Individualismul 90 Modernismul 93
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vîrful Sainte-Geneviève, pe un culoar instituțional propice refugiaților și apatrizilor. Mulțumim Colegiului Internațional de Filosofie pentru a fi binevoit să ne acorde, odată cu extrateritorialitatea sa, pașaportul Nansen al migratorilor. Lecția a II-a DOMENIUL MEDIOLOGIC Enunțuri și mesaje • Cunoașterea credinței • Epistemologia • Arheologia • Istoria mentalităților • Semiologia • Tradiția determină Scrierea • Un bun mediolog este un cîine ENUNȚURI ȘI MESAJE Am încercat să arăt în Critica rațiunii politice că istoria omenirii este alcătuită din alte istorii. Două registre care de fapt se întîlnesc, dar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cunoașteți foarte bine, fiindcă din nefericire ați făcut școală. Nimeni nu-i perfect. Citiți presa. Aveți așadar, cu toții avem repere glorioase, care dăunează digresiunii. Vă gîndiți că ne aventurăm pe urmele marilor înaintași și că atunci cînd avem la îndemînă epistemologia contemporană, pe eroul Bachelard, semiologia, pe Barthes, purtătorul de cuvînt, arheologia, pe inventatorul Foucault, în sfîrșit, istoria mentalităților, pe pionierul Lucien Febvre, e ridicol să dai înapoi. Aș vrea să vă demonstrez foarte pe scurt că iluștrii noștri vecini nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cuvînt, arheologia, pe inventatorul Foucault, în sfîrșit, istoria mentalităților, pe pionierul Lucien Febvre, e ridicol să dai înapoi. Aș vrea să vă demonstrez foarte pe scurt că iluștrii noștri vecini nu se amestecă în treburile noastre. Să trecem pe la fiecare. EPISTEMOLOGIA Epistemologia, reflecția asupra științelor, studiază constituirea științelor valabile. Ea ține un discurs normativ asupra sistemelor de enunțuri descriptive. Ea degajează criterii de validitate și reperează "obstacolele" aflate în calea desfășurării adevărului. Exigentă și bănuitoare, se mișcă în orizontul clasic al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
arheologia, pe inventatorul Foucault, în sfîrșit, istoria mentalităților, pe pionierul Lucien Febvre, e ridicol să dai înapoi. Aș vrea să vă demonstrez foarte pe scurt că iluștrii noștri vecini nu se amestecă în treburile noastre. Să trecem pe la fiecare. EPISTEMOLOGIA Epistemologia, reflecția asupra științelor, studiază constituirea științelor valabile. Ea ține un discurs normativ asupra sistemelor de enunțuri descriptive. Ea degajează criterii de validitate și reperează "obstacolele" aflate în calea desfășurării adevărului. Exigentă și bănuitoare, se mișcă în orizontul clasic al filosofiei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lor, existența paradoxală a lucrurilor și evenimentelor" (Foucault). Aceste interrelaționări rămîn incluse în cîmpul cunoașterii, iar condițiile de posibilitate intrinsece conținute în sistem și care susțin varietatea disciplinelor unei epoci se constituie în epistem. Fără îndoială, arheologia se plasează înaintea epistemologiei, așa cum există o preeminență a ordinii asupra măsurii, a epistemului asupra matezis-ului, a normei asupra legii, a cunoașterii asupra științei. În toate cazurile, acest tip de demers vizează "formațiunile discursive" sisteme de pozitivitate precum economia politică, istoria naturală, botanica, lingvistica
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de către toți Părinții Bisericii care au încercat să înțeleagă afirmația Sfîntului Ioan, își găsesc locul mai curînd lîngă șamani decît lîngă istorici. E nimerit să cunoști medicină ca să vorbești despre fiziologie. Puțină matematică sau fizică pentru a te aventura în epistemologie. Trebuie să fii teolog ca să "faci politică" în necunoștință de cauză, și asta din aceleași motive pe care noi le numim de bun-simț și precauție, consecvență și metodă (în sensul de "a se purta cum trebuie" și de "ca să ajungi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al treilea al secolului trecut de a asocia studiile despre comunități cu sociologia rurală, aceasta ar eluda aspectele esențiale ce definesc experiența comunității în mod istoric, tradițional, cum ar fi reciprocitatea, de exemplu. Fără a ne orienta demersul în direcția epistemologiei, vom puncta câteva elemente, pe linia propusă de Nisbet. Esențialmente sociolog preocupat fundamental de comunitate, Emile Durkheim a fost și epistemolog și metafizician, chiar dacă ideile sale nu au avut în aceste din urmă direcții ecoul extraordinar avut în altele. Conform
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
datorate operatorilor ("Operatorul constituie cel mai important factor generator de eroare, în cazul anchetelor orale", conform T. Rotariu și P. Iluț, 1997) sau pe erorile legate de arhitectura chestionarului. Poate că ar trebui să ne gândim la o critică a epistemologiei în genere și în ceea ce privește utilizarea ei în analiza problemelor sociale, la o analiză și îndepărtare a ideii de obiectivitate în privința adevărului și realității. Ar fi interesant să ieșim din schemele noastre de gândire, parțial reducționiste și să admitem că sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
metodologiei de cercetare necesare atingerii obiectivelor propuse. În domeniul contabilității, privitor la tipurile de cercetare, Colasse (2005) propune o prezentare tridimensională: cercetare contabilă fundamentală, cercetare contabilă aplicativă, respectiv cercetare contabilă normativă, ceea ce reprezintă tot atâtea căi către cunoaștere. Cunoașterea Științifică, epistemologia, își are originile în lumea greacă, episteme = cunoaștere adevărată, de profunzime, iar logos = Știință. Platon realiza o delimitare a lui episteme de doxa, care nu era altceva decât cunoașterea superficială a faptelor empirice. Mijlocul de realizare a lui episteme este
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de realizare a lui episteme este rațiunea, singura capabilă să aibă acces la lumea pură a ideilor, adică a conceptelor, principiilor, teoriilor. Dimpotrivă, lucrurile concrete sunt observabile de oricine, ele sunt efemere Și relative în fața Științei. Obiectul de studiu al epistemologiei, Știință a cunoașterii, nu se rezumă numai la teorie, adică la principii, legi Și ipoteze (sub aspectul evoluției istorice Și al valorii lor de cunoaștere), ci cuprinde Și studiul metodelor de cunoaștere, metodologia cunoașterii Științifice. Și pentru ideea de a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
angaja, precum și rezultatele sperate în urma interpretării acestei mirări. Ne-a suprins să descoperim într-un pasaj al dialogului Republica o sintagmă care desemnează calitățile naturii divine, în contextul în care aceeași formulă desemnează una dintre cele mai interesante probleme ale epistemologiei dialogurilor de tinerețe ale lui Platon. Criticând mitologia tradițională care prezenta zeii vicioși, geloși, ipocriți și versatili, Platon propune un nou chip al zeului, care trebuie să fie „simplu și adevărat (a(plou=j te kaˆ a)lhqh/j)”. Vom
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o legitimare ontologică a minciunii politice folosind în câteva puncte esențiale ahileicul și odiseicul în cetatea sa. În planul filosofiei speculative, mai există un amănunt al distribuției în spirit a celor două componente, amănunt extrem de util analizei noastre, chiar dacă indirect: epistemologia aristotelică simplifică extrem șirul simbolurilor platoniciene pe care le-am prezentat mai sus, dar le păstrează tema, iar ele devin astfel și mai limpezi în lumina rezultatului pe care ele l-au produs în teoria sufletului la Aristotel: în Despre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
corului majoritar iconoclast care cere la unison dezafectarea „muzeului imaginar” (Malraux) care rămâne în viziunea lor un potențial de entropie socio-umană. Această perspectivă conceptuală provine dintr-un pragmatism istoric evident: „Această lentă eroziune a rolului imaginarului în filosofia și în epistemologia occidentală, dacă a asigurat, pe de o parte enorma ascensiune a progresului tehnic și dominația acestei puteri materiale asupra celorlalte civilizații, pe de altă parte, a înzestrat «adultul alb și civilizat» cu un particularism marcat, separându-l pe el și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cognitivă nu are un termen final. Cu toate acestea, dacă citim cu atenție anumite locuri din Republica (517b-c), Banchetul (210e) ori Phaidros (251d-252b), observăm că dorința aproape erotică a divinului se rezolvă uneori într-o trăire prejudicativă. Raportul cognitiv devine epistemologie erotică” (p. 96). Vezi, pentru detalii, Gregory Vlastos, op.cit., notele 42, 43, p. 215. Cf. Phaidon, 81e. Cf. ibidem, pp. 40-41, apoi notele 69-70, p. 209, precum și pp. 300-302, notele suplimentare despre eros/kalos, mai ales nota 40, p. 301
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
operațiile mentale iau naștere prin interiorizarea acțiunilor reale. Prin aceasta, psihologul (care a fost și profesor de filosofie) a vrut să infirme poziția lui Immanuel Kant privind „caracterul apriori” al categoriilor, principiilor rațiunii. De aceea, Piaget și-a intitulat opera „epistemologie genetică”. Vom mai da detalii când vom discuta procesul de gândire. Lucrările sale au avut o mare influență asupra psihologiei contemporane, influențând și studiile asupra învățământului. 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Brunertc "4. Teoria genetic‑cognitiv\ a lui J.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cărți scrise și un număr mai ridicat de monografii au constituit baza de date și au creat un sistem compus din zece domenii de activitate - fiecare datat la debut și cu multiple conexiuni. Cele zece direcții reprezintă istoria naturală, religia, epistemologie și sinteză, sociologia, logica, ontologia, biologia, reprezentarea, percepția și educația. Fără îndoială, când procesul de prelucrare a întregii opere piagetiene (a peste 1 000 de itemi) ia sfârșit, se vor naște noi categorii care creează noi legături. Sub o privire
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și vidul, bineînțeles, dar și în legătură cu opțiunile, refuzul, scopurile și criteriile, starea de sfințenie, zeii, iubirea și faptele bune, simulacre și imagini, muzică și justiție, monarhie, viziuni, pipăit... Sistemul epicurian n-a lăsat nimic la o parte: fizica, etica, religia, epistemologia, estetica, politica - viziunea asupra lumii propusă de filosoful Grădinii oferă alternativă integrală gândurilor spiritualiste, idealiste și analiste care triumfă odată cu creștinismul. Este de înțeles că doctrina lui Epicur a devenit simbolul a tot ceea ce trebuie detestat: hedonismul, materialismul, necredința. De
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zilele de retenție a urinei? firește, dar în felul acesta el vrea să gândească bolile în general, corpul, legătura dintre suflet și trup, moartea... Autobiografia nu-i un scop în sine, ci mijlocul de a ajunge la niște idei - O epistemologie. Căutând, se găsește; găsește chiar mai mult și mai bine decât propria persoană; o viziune asupra lumii și a lucrurilor. Idealiștii vorbesc despre suflet? Montaigne se ocupă de trupul său. Ei se înfierbântă vorbind despre Dumnezeu, despre Cer, despre Idei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]