1,134 matches
-
(n. 9 august 1896 - d. 16 septembrie 1980) a fost un psiholog, biolog, logician și filozof elvețian, cunoscut pentru contribuțiile sale din domeniul epistemologiei și psihologiei dezvoltării. Născut la Neuchâtel (Elveția), ca cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de literatură medievală la Universitate și Rebecca Jackson. La vârsta de 11 ani, când era elev la școala latină de la Neuchâtel, a scris
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
1949 până în 1967; psihologie și sociologie la Lausanne din 1938 până în 1951; sociologie la Geneva din 1939 până în 1952, apoi psihologie genetică și experimentală din 1940 până în 1971. În 1955, a creat și a condus până la moarte Centrul Internațional de Epistemologie Genetică. Într-o perioadă de șase decenii, a desfășurat un program de cercetări naturaliste, care a afectat profund înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului. Piaget și-a denumit lucrarea teoretică generală de bază "epistemologie genetică" pentru că a fost în primul rând
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
a condus până la moarte Centrul Internațional de Epistemologie Genetică. Într-o perioadă de șase decenii, a desfășurat un program de cercetări naturaliste, care a afectat profund înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului. Piaget și-a denumit lucrarea teoretică generală de bază "epistemologie genetică" pentru că a fost în primul rând interesat de cum se dezvoltă cunoașterea în organismul uman. Conceptul de structură congnoscibilă stă la baza teoriei sale. Structurile cognoscibile sunt modele fizice sau mentale de acțiuni care subliniază acte specifice de inteligență și
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
vârstei, ele variază de la individ la individ. Ba mai mult, fiecare stadiu are mai multe forme structurale distincte. Piaget a fost un scriitor prolific și a publicat cărți ca "Biologia și cunoașterea", " Concepția copilului asupra lumii", "Limbajul și gândirea copilului", "Epistemologie genetică". Opera lui Piaget constituie o sursă de inspirație în domenii ca psihologie, sociologie, educație, epistemologie, economie și drept. El a fost răsplătit cu numeroase premii în toată lumea.
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
structurale distincte. Piaget a fost un scriitor prolific și a publicat cărți ca "Biologia și cunoașterea", " Concepția copilului asupra lumii", "Limbajul și gândirea copilului", "Epistemologie genetică". Opera lui Piaget constituie o sursă de inspirație în domenii ca psihologie, sociologie, educație, epistemologie, economie și drept. El a fost răsplătit cu numeroase premii în toată lumea.
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
Blackboard sau WebCT. Cu toate acestea, aceste funcționalități nu sunt perfecte. Martin Dougiamas, care are studii superioare în informatică și educație, a scris prima versiune Moodle. Dougiamas a început să examineze în timpul doctoratului utilizarea aplicațiilor open-source pentru a suporta o epistemologie constructivistă și socială a predării și a învățării în cadrul comunităților online. Deși este dificil de arătat exact cum constructivismul social face Moodle-ul diferit de alte platforme e-learning, acesta a fost citat ca un factor important de către utilizatorii Moodle. Alți utilizatorii
Moodle () [Corola-website/Science/321955_a_323284]
-
Mathematica", o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic "On Denoting" este considerat o "paradigma a filosofiei" Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbii, epistemologie și metafizică. Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și antiimperialism. În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste, iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
ciberneticii în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetica, de asemenea a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistică și modelarea matematică. A avut interese multidisciplinare, inclusiv în domeniul cosmogoniei, antropogenezei, epistemologiei, hermeneuticii și al religiilor. Născut la Brăila în anul 1922, Nicolau a dovedit din copilărie inclinații pentru electronică. După școala elementară , el a urmat cursurile Liceului Nicolae Bălcescu din orașul natal, absolvind bacalaureatul în anul 1941. În continuare el a
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
(29 august 1632 - 28 octombrie 1704) a fost un filosof și om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate și epistemologie. Locke este figura emblematică a celor trei mari tradiții de gândire aflate în centrul spiritualității epocii moderne. În câmpul cunoașterii, el este întemeietorul empirismului. Fără a fi inițiat în gândirea empiristă modernă, asemenea lui Thomas Hobbes și Francis Bacon, intelectualul
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
concrete. Ca o regulă, idealiștii transcedentali precum Kant susțin partea epistemică a idealismului fără a fi încredințați că realitatea este până la urmă mentală; idealiștii obiectivi ca Platon susțin baza metafizică a realității, în real sau abstract, fără să-și restrângă epistemologia la o experiență obișnuită; iar idealiștii subiectivi ca Berkeley susțin atât idealismul metafizic, cât și cel epistemologic. Idealismul monistic susține că conștiința, nu materia, este baza a tot ce există. Este o concepție monistică deoarece susține că există un singur
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
acord cu (2) Searle argumentează că (1) este fals și arată că (3) nu rezultă din (1) și (2). Despre al doilea argument spune: Searle susține că "concluzia 2" nu rezultă din premise. Idealismul epistemologic este o poziție subiectivă în epistemologie ce susține că ceea ce cineva cunoaște despre un obiect există doar în mintea aceluia. Printre promotori se numără Brand Blanshard. Idealismul transcendental, fondat de Immanuel Kant în secolul 18, afirmă că mintea modelează lumea pe care o percepem sub formă
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
iar realitatea se dezvoltă în timp. Dar relația dintre timp și eternitate este în afara timpului, iar aceasta este „structura logică” pe care Hegel crede că o putem cunoaște. Kierkegaard contestă această afirmație, deoarece ea elimină distincția clară între ontologie și epistemologie. Existența și gândirea nu sunt identice și una singură nu poate concepe existența, dar toate formele în existență sunt de neconceput; gândirea depinde de limbă, iar aceasta la rândul său datorează experienței. În plus, deoarece suntem existențe finite, nu avem
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
reviste culturale și științifice din România, Franța, Germania, Spania, Portugalia. 1978 - 1980 și 1983 - 1993, docent al Universității din București, Facultatea de Litere, Departamentul de Limbă Portugheză. 1995 - 1998, Profesor la Universitatea Modernă, Facultatea de Psihopedagogie Curativă, unde a predat: Epistemologie antroposocială, Epistemologia pedagogiei curative, Investigație și metodologie în Științele Educației I e II. A început să se dedice Terapiei psihopedagogice. 1998 - 1999, responsabil pentru Departamentul de Semantică, OCS S.A., Madrid. Creator al e-lexis, bază de date integrată în motoare de
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
și științifice din România, Franța, Germania, Spania, Portugalia. 1978 - 1980 și 1983 - 1993, docent al Universității din București, Facultatea de Litere, Departamentul de Limbă Portugheză. 1995 - 1998, Profesor la Universitatea Modernă, Facultatea de Psihopedagogie Curativă, unde a predat: Epistemologie antroposocială, Epistemologia pedagogiei curative, Investigație și metodologie în Științele Educației I e II. A început să se dedice Terapiei psihopedagogice. 1998 - 1999, responsabil pentru Departamentul de Semantică, OCS S.A., Madrid. Creator al e-lexis, bază de date integrată în motoare de indexare și
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
sa mult mai aproape de noi în timp (să zicem Fred Sommers și Bertrand Russell), metafizica este un domeniu al filozofiei ce conține atât ontologia cât și cosmologia. Ba mai mult, conform lui C. I. Lewis metafizica ar cuprinde ontologia și epistemologia, "ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive." În sensul său ontologic (în secolul XX), conceptul de metafizică semnifică ceea ce este dincolo de fizică, de fizicalitatea lumii înconjurătoare și, deci, dincolo de real sau
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
este ramura filozofiei care studiază fundamentele filozofice, ipotezele și implicațiile științei, incluzând științele naturii, precum fizica, matematica și biologia, și științele sociale, precum psihologia, sociologia, științele politice, și economia. În acest sens, filozofia științei este strâns legată de epistemologie și ontologie. Urmărește să explice probleme precum: natura ipotezelor și conceptelor științifice; modul în care acestea sunt produse; procesul prin care știința explică, prognozează, și, prin tehnologie, valorifică forțele și resursele naturii; mijloacele de determinare a validității afirmațiilor; formularea și
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic ""teoria organicistă"". A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele «unui sistem filosofic propriu, original. Influențat de empirismul englez, pozitivismul, francez și materialismul german, atacă chestiunile de bază ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența, în concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele, întreaga existență se supune "mișcării ondulatorii", care apare astfel ca o "lege fatală", adică necesară, a universului. Ca filosof determinist, afirmă
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
iluministe, mai precis spre sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Până într-un anumit punct, această orientare poate fi identificată cu mișcarea idealistă germană, deși kantianismul presupune în același timp acceptarea poziției kantiene pe domeniile filosofiei politice, filosofiei minții, epistemologiei și în special pe etică, pe lângă idealismul său metafizic. Este des asociat cu mișcarea romantică. În anii 1780 și 1790, Kant a încercat să redefinească naiva formulare a idealismului pe care însuși ierarhul și filozoful George Berkeley a dat-o
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
o ontologie și cuprinde propoziile 1-2.063, a doua parte este o gnoseologie (2.1-2.174), a treia parte este o teorie generală a modelării (2.18-3.05), a patra parte este logica(3.1-6.13), a cincea parte este epistemologia (6.2-6.3751), iar ultima parte este despre etică, estetică și misticism (6.4-7). Sursele de inspirație declarate ale acestei cărți sunt Bertrand Russell și Gottlob Frege, însă ar mai putea fi incluși Schopenhauer, Kant și Hertz. Cartea este o
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
Sandra G. Harding (n. 29 martie 1935) este o filozoafă feministă americană, având contribuții importante în epistemologie, teoria postcolonială, filozofia științei sau metodologia de cercetare. În prezent este profesoară de științe sociale la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) și profesor de filozofie asociat la Universitatea Michigan. Ea a coordonat Centrul de Studii Feministe UCLA în perioada
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
de antologii. a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea de studii feministe, anti-rasiste, multiculturale, precum și post-coloniale ale științelor naturale și sociale. Ea este autoarea, sau editorul a numeroase cărți și eseuri pe aceste teme și a fost unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filosofia științei. Acest lucru a avut o influență deosebită în științele sociale și în studii de femei / de gen din toate disciplinele. Ea este considerată unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filozofia științei. Contribuția ei în acest
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
teme și a fost unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filosofia științei. Acest lucru a avut o influență deosebită în științele sociale și în studii de femei / de gen din toate disciplinele. Ea este considerată unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filozofia științei. Contribuția ei în acest domeniu a fost legată de dezvoltarea teoriei obiective și standarde puternice pentru obiectivitate. Teoria obiectivă este definită ca revendicările de a reprezenta lumea dintr-un anumit punct de vedere social care poate
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
se poate trata, de exemplu, problematica discriminării pozitive în instituțiile de învățământ pe criterii etnice sau religioase. În metodologia științifică, poate fi abordată o considerație metodologică întemeiată "pe elementaritatea locurilor comune ale cercetării"7. La un nivel mai general, în epistemologie, Ilie Pârvu relevă faptul că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin care se poate ieși în mod constructiv din inevitabilul impas al regresului la infinit în care se află concepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]