309 matches
-
suscitat nici un ecou în generațiile mai noi. Poetul si prozatorul fuseseră eliminați din catalogul de valori estetice ce se studiau în învățământul preuniversitar, precum si în seminariile si cursurile universitare. Remarcabilă, din mai multe unghiuri de vedere e, desigur, literatura sa epistolară, precum si carnetele cu însemnări care conțin o sumă importantă de notații, observații si comentarii privind evenimente, oameni si, mai ales, mentalități în diverse ipostaze. Epistolele lui Alexandru Vlahuță au fost transcrise, adnotate si publicate de istoricii si cercetătorii literari I.E.
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
Alla gentilissima signorina Georgetta Ghimpeanu, Via Toamnei, nr. 35a, Bucarest, Romania]. * [București, 27 noiembrie 1926] Dragă Georgeta, Formule ca „vechiul meu prieten" sau „dragă Florio" nu mi se par nici mucegăite nici spălăcite, dacă nu sunt puse numai pentru simetria epistolară. Cât privește atributele de „filosof", „raționalist", astea sunt excogitațiuni infernale ale spiritului tău de generalizare prea accelerat și care m-au dărâmat în ochii unor ființe în fața cărora ar fi trebuit să trec drept ceea ce sunt: un imbecil cu toate
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui George Topîrceanu, extrem de valoroasă, pe care au cercetat-o si publicat-o, parțial, istoricii literari Alexandru Săndulescu (n. 1929)1 si George Sanda (n. 1937)2 merită o atenție specială si se cuvine a fi restituită într-un
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
pe care le-a scris și le-a trimis confraților și unora dintre contemporanii săi se constituie în excelente surse de informații biografice, bibliografice sau de altă natură și, astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
din Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, a lui Dumitru Micu). Prezenta ediție va produce și unele reconfigurări ale interpretării operei lui Pavel Dan. Căci ea evidențiază multitudinea preocupă rilor scriitorului - cum ar fi activitatea lui publicistică sau epistolară - și, totodată, aspectele moderne ale creației sale, pe care nuvelele din Urcan bătrânul nu le pun totdeauna în evidență. De exemplu, psihologiile abisale și obsesivitatea anumitor personaje ale sale ne fac să vorbim despre el ca despre un precursor al
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
o altă lume, constituie, desigur, un moment important, de unde trebuie să înceapă lectura și relectura operei literare și teologice, spre o mai dreaptă receptare critică și estetică, precum și pentru o mai adecvată situare a acesteia în evoluția literaturii naționale. Literatura epistolară a lui Valeriu Anania, bogată și extrem de interesantă, conține știri și precizări de o reală valoare în ceea ce privește itinerariul său literar și teologic în anii grei și insuportabili ai unui comunism, de cea mai tristă amintire, prin care a trecut, fiind
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
academică. Emil Turdeanu a manifestat, în timpul interminabilului său exil, un interes special pentru România și cărturarii ei, pe care i-a prețuit, i-a stimulat și, când a fost posibil, i-a ajutat în plan științific și moral. Literatura sa epistolară, de altfel numeroasă, cuprinde scrisori trimise lui Ștefan Ciobanu, I.C. Chițimia, Dan Simonescu, Ovidiu Papadima, Teodor Vârgolici, Stela Toma, Nicolae Florescu, Mircea Anghelescu, Ștefan S. Gorovei, Marin Bucur și multor altora. Epistolele pe care le expediază istoricului și criticului literar
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
În campania electorală Günther Grass i-a fost mereu aproape, ca prieten, consilier și sfetnic de taină. Brandt avea 47 de ani, Grass 33. Din acel an și pînă la moartea lui Brandt (1992) dialogul lor a îmbrăcat deseori formă epistolară, dovadă cele 288 de scrisori pe care volumul Brandt-Grass. Der Briefwechsel le conține. Din paginile lui reiese că, în timp ce Brandt era un autentic political animal, Grass era un veritabil histrion, sau, cum îl descrie Hans Werner Richter, mentorul grupului 47
Înainte și după bîlci () [Corola-journal/Journalistic/3586_a_4911]
-
si particulare, spre a depista si a identifica noi mărturii despre creația unuia dintre cei mai talentați si instruiți intelectuali, care a fost obstrucționat, permanent, de regimul autoritar instalat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. Literatura sa epistolară, amintită cândva aici, e cu mult mai bogată, mai interesantă si, evident, conține o sumă semnificativă de informații literare si culturale care întregesc, fericit, imaginea unui scriitor si cărturar preocupat de viața spirituală a unei Românii bulversate. Epistolele trimise istoricului
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, dramaturgul și traducătorul Marin Preda (n. 5 august 1922 - m. 16 mai 1980) nu a lăsat o însemnată literatură epistolară 1, așa cum unii, poate, s-ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu i-a îngăduit să întrețină dialoguri epistolare susținute. Comunica frecvent și eficient prin articolele și eseurile sale și, desigur, prin in-confundabilele
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
cât și cercetătorilor literari. Lipsa unor restituiri complete, critice și științifice ale operei, precum și o fragmentată abordare, pozitivistă, a biografiei, indiferent de epocă, conjuncturi și oameni, au creat o sumă de legende, care, uneori, tind să devină insurmontabile. Literatura sa epistolară, redusă cantitativ, conține o sumă importantă de informații, note, date și precizări despre sine și despre confrații săi care i-au înrâurit, într-un fel sau altul, destinul scriitoricesc și cel uman. Epistolele scrise la vârsta de doar cincisprezece ani
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
pe care le consemnează în cele două epistole, inedite, trimise istoricului si criticului literar Dumitru Micu (n. 1928) cu prilejul publicării cărților - Tudor Arghezi(1972) si „Gândirea"si gândirismul (1975). Cele două scrisori mpresionează, ca de altfel întreaga sa literatură epistolară, prin tonul afabil, delicatețea rostirii si pertinența nuanțărilor si, uneori, a retusurilor pe care, fără ezitare, le propune si susține. Cunoasterea temeinică a operelor, a climatului în care au fost scrise si, desigur, a autorilor, îi îngăduie evaluări estetice si
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
e un roman aparent tradițional, fără complicații formale și fasoane experimentaliste. Tradițional nu atît în sensul realismului tradițional, fie el și reluat pe filon biografic, ci în sensul picarescului împins pînă la rocambolesc, după cum notează Liviu Antonesei în prefața-i epistolară. O carte, în felul ei, de aventuri, cu o viteză narativă și scurtături proprii romanului popular. Minus alter-ego-ul Anton, interioritatea personajelor e sacrificată în contul unei (eficiente) proze a comportamentelor și a situațiilor, de o bogăție practic irezumabilă, populate cu
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
și Boierul (1957), se impun a fi recitite, reinterpretate și restituite integral spre a observa, cu luciditate, valențele unui excepțional narator pe nedrept, azi, uitat. O sursă, fundamentală, în ceea ce privește rescrierea biografiei și elaborarea integrală a bibliografiei, o constituie literatura sa epistolară, care este bogată și extrem de valoroasă. Romulus Cioflec a întreținut un incitant și neîntrerupt dialog epistolar cu G. Ibrăileanu, Mihail Dragomirescu, Ion Bianu, George Coșbuc, Panait Istrati, Vasile Goldiș, George Topârceanu, Emanoil Bucuța, Otilia Cazimir, Mihail Celarianu, Petre Locusteanu, Pantelimon
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
Nicolae Scurtu O sursă extrem de interesantă în ceea ce privește rescrierea unei biografii de tip clasic a lui Sever Pop o constituie, neîndoielnic, literatura sa epistolară, bogată și deosebit de valoroasă, existentă în arhive și biblioteci publice și particulare din România. Și nu numai. Biografia lingvistului și cărturarului Sever Pop (1901-1961) a fost elaborată și publicată de soția sa, Alexandra S. Pop1, cu trei decenii și ceva
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
din lume care, în timp, a îngăduit multor români să se stabilească aici și să se impună prin operele lor. O sursă extrem de interesantă în ceea ce privește rescrierea unei biografii de tip clasic a lui Sever Pop o constituie, neîndoielnic, literatura sa epistolară, bogată și deosebit de valoroasă, existentă în arhive și biblioteci publice și particulare din România. Și nu numai. Informațiile despre prezența sa în România, după un lung, nemeritat și dureros exil, sunt sumare și adesea irelevante. Se detașează, în chip cu
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
vieții literare din Transilvania. Și nu numai. La secțiunea paraliteratură există nouăsprezece poziții bibliografice ce cuprind o parte infimă din epistolele trimise și primite de cărturarul de la Cluj. O investigație, ulterioară, ar trebui să semnaleze și să adnoteze imensa literatură epistolară pe care a scris-o și trimis-o Adrian Marino în țară, în Europa și dincolo de fruntariile acestui topos. Epistolele acestea ar elucida anumite enigme și aspecte ale biografiei și operei unuia dintre cei mai însemnați comparatiști ai literaturilor romanice
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
însemnați bibliofili români, Șerban Cioculescu (1902-1988) a fost și un pasionat epistolograf care a comunicat, întotdeauna, rudelor, prietenilor și, mai ales, confraților știri și informații de o reală valoare privitoare la viața literară, culturală și politică de la noi. Literatura sa epistolară, atât cât se cunoaș te până acum, conține o sumă apreciabilă de note, precizări și portretizări ce contribuie la o mai dreaptă cunoaștere și înțelegere a evenimentelor și oamenilor din spațiul spiritual național. Și nu numai. Revelatoare, sub multiple aspecte
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
ruse”, excentricitățile ei erotice și capriciile ei sentimentale, în căutarea iubirii fără de care nu poate să trăiască, de care are nevoie ca de aer; sau un film despre femeia instruită și susținătoare convinsă a educației, scriitoare, colecționară de artă, inerlocutoarea epistolară a filozofilor Luminilor; ori poate un film despre politiciana perspicace, al cărei liberalism, contrariat de realitatea rusă și de spectacolul atroce al Revoluției franceze, s-a transformat în despotism, luminat, dar nu mai puțin despotism, și despre țarina vitează, călărind
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
Nicolae Scurtu Un aspect însemnat al operei poetei, prozatoarei, traducătoarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) îl constituie literatura epistolară, bogată în informații de istorie literară și culturală. Notele, știrile, precizările și microportretele ce se află în corespondența Otiliei Cazimir contribuie la reconstituirea unei epoci, a unui climat literar și, mai ales, la restituirea imaginii unor scriitori intrați de multă
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
culturii naționale, a intrat, azi, într-un nepermis con de umbră de unde se cuvine a fi recuperat și repus, cum e și firesc, în circuitul valorilor durabile ale literaturii române. Bogată și revelatoare, sub multiple aspecte, este și literatura sa epistolară, din care transcriem, aici, o amplă misivă trimisă prozatorului și sculptorului Ion Vlasiu (1908-1997) ce se constituie, de fapt, într-o fermecătoare lecție de istorie literară și estetică. * Cluj, 15 septșembrieț [1]962 Dragă domnule Vlasiu, Apoi d-ăștia îmi
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului și criticului literar Const. Ciopraga (1916-2009) continuă să fie necunoscută, dacă nu se cercetează cu temeinicie și bogată sa literatură epistolară, în care se găsesc informații prețioase privitoare la opere, scriitori, polemici, reviste, debutanți și destine singulare. Istoricul literar și cărturarul plurivalent Const. Ciopraga s-a impus, încă de la debutul său în presa literară, ca un exeget meticulos, precum și ca un
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
Delavrancea și ginere 2 al poetului și naratorului Alexandru Vlahuță, eseistul I.D. Ștefănescu se confesa, adesea, că i-a avut pe cei doi ca model moral, că i-a prețuit și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă spre a clarifica, multe, foarte multe dintre necunoscutele istoriei literare. Epistolele ce se publică acum sunt trimise profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței (1931-2011), care a îndeplinit un timp și funcția
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui N. iorga (1871 - 1940) este una dintre cele mai bogate, mai diverse si mai interesante din cultura noastră. Cercetat cu minuțiozitate, catalogat, adnotat si publicat în trei ample tomuri 1, acest corpus epistolar se constituie astăzi într-un
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
de libertate, însingurarea și, firește, o izolare traumatizantă. Relațiile literare și culturale pe care le-a stabilit și întreținut un timp îndelungat cu unii dintre confrații săi din România și din întreaga Europă se reflectă cu fidelitate în literatura sa epistolară ce necesită a fi restituită cât mai curând de un grup de cercetători cunoscători ai operei sale. Epistolele ce se publică aici, întâia oară, sunt trimise istoricului literar Marcel Duță (1936-2005), unul dintre cei mai instruiți cercetători de la Institutul de
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]