433 matches
-
Să giuruie credință lui Bogdan Voievod... Prea șubrede sânt Doamne, tocmelele Moldovei Și pentru-a sale cumpeni o pază trebuiește... Măriei Tale fost-am o slugă credincioasă Deși cam cârtitoare... Dar de-ai [fi] spus vreodată: "Roman Bodei să fie epitropul moșiei", Eu aș fi spus: "O Doamne, deschide bine ochii! Nu-mi crede... Sânt om și e moșia și scaunul la mijloc, Sânt om și șubred este copilul cel din leagăn... Sânt om, preaînălțate, și am copii, gândește, Sânt om
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
grăbea în aceeași vreme spre cădere puterea romîno-bulgară și cea latină din împărăția romană a Răsăritului. Împăratul Teodor Laskaris II murind, lăsase moștenitor al tronului și urmaș pe fiul său, de nouă ani numai, Ioan, dar magnații împărăției nu puseră epitropi și purtători trebilor împărăției pe cei doi bărbați, George Muzalos și Arsenie patriarhul, pe care-i însemnase împăratul cu limbă de moarte prin testament, ci rânduiră în locul acestora numai pe Mihail Paleolog, care covârșea pe ceilalți prin înalta sa nobilitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care a răposat în anul 1255, nici fiul și urmașul său Theodor Laskaris II, care în vremea unei scurte domnii știuse să respingă cu noroc pe romîno-bulgari, nici în fine nepotul său nevrîstnic Ioan Laskaris, ci abia Mihail Paleolog, acest epitrop necredincios, care a răpit tronul lui Ioan. Ba chiar cea din urmă catastrofă hotărâtoare era implicată într-un strâns raport cu statul româno-bulgar. Cel din urmă stăpânitor al Epirului, Mihail II Comnen, se lepădă de vasalitate și ridică armele contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fost în stare a și le procura sub regimul liberului schimb, a-l face să plătească mai scump ceea ce-i trebuie, c-un cuvânt a-i pune restricțiuni - ca la un copil - folositoare după mintea celor ce joacă rolul de epitropi, dar desigur epitropia economică ca și cea politică nu este liberală. Fără îndoială puterea lui de-a produce va crește și această putere e cel mai însemnat rezultat ce-l poate obține colectivitatea. El se va deprinde a face ceea ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Tratatul de la Londra e o cursă ce i s-a pus de către celelalte puteri și că c'est un jeu au plus fin. ["EMANCIPAREA ECONOMICĂ ȘI INTELECTUALĂ... "] 2257 Emanciparea economică și intelectuală a întregului popor românesc. Nu ne mai trebuie epitrop în nimic și nicăiri. Nu trebuie nici unguri epitropi, nici germani, nici ruși. Încolo admitem orice formă de conviețuire cu alte popoare, fie aceea o conviețuire cu maghiarii sub Coroana Sf. Ștefan, fie cu toate celelalte popoare în Imperiul habsburgic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a pus de către celelalte puteri și că c'est un jeu au plus fin. ["EMANCIPAREA ECONOMICĂ ȘI INTELECTUALĂ... "] 2257 Emanciparea economică și intelectuală a întregului popor românesc. Nu ne mai trebuie epitrop în nimic și nicăiri. Nu trebuie nici unguri epitropi, nici germani, nici ruși. Încolo admitem orice formă de conviețuire cu alte popoare, fie aceea o conviețuire cu maghiarii sub Coroana Sf. Ștefan, fie cu toate celelalte popoare în Imperiul habsburgic sub 371 {EminescuOpXIII 372} Coroana de Austria - idealul unității
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum nu admitem în dezvoltarea noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau a Romei, tot astfel evident că nu admitem nici epitropie pe Dunăre și sfătuim pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru păstrarea proprietății în mînile pământenilor. Iată ce zice d. ex. Codul Caragea, cap. III, Cei ce vând lucru nemișcător, atunci numai poate să-l vânză la alții, când mai nainte vor da de știre celora ce au cădere sau epitropilor lor. Se protimisesc la cumpărătoarea celor nemișcătoare: a) rudele de sus și de jos; b) rudele de alăturea până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ipsilanti către C. Calkoen; V, același fond, nr. 117, Jan Carel des Bordes, din 1740 secretar și cancelar al legației, către Ioan Al. Mavrocordat; VI, același fond, nr. 175, Jean-Louis Rigo, secretarul legației, către Grigore Ghica. Iordachi hatmanul este acel epitrop al fiilor lui Mihai Racoviță căruia turcii îi spuneau Stavracoglu, iar românii Stavarachi; VII, același fond, nr. 175, Elbert de Hochepied către Grigore Ghica, cf. scrisoarea trimisă de Ghica lui Hochepied la 29 iulie 1749, Paul Cernovodeanu, Din corespondența..., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Colțea și la miazăzi - de râul Dâmbovița). Aici se afla o „Uliță a Boiangiilor” (căreia i se mai spunea și „în Boiangii”139), pe care, în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
am trăit aicea viiață trecătoare”314. Atent la integralitatea averii și la coeziunea familiei, postelnicul Constantin Cantacuzino îi lasă soției sale toate bunurile și dreptul de uzufruct, câtă vreme va fi în viață, așezându-l pe fiul cel mare, Drăghici, „epitrop în loc de părinte celoralalți, mai vârtos spre partea cea mai slabă ca să-i chivernisească, fără păgubire”315. Elina avea prin urmare dreptul de a dispune de întregul patrimoniu și procedează ca atare, în 1667, invocând, prudentă, motivul vârstei înaintate și al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de soție, copiii fiind încredințați mamei. Din puținele informații rămase se pare că nu a fost ispitit să joace un rol în viața publică și politică. Totuși, în 1786 era vel stolnic în Divan, în 1791 era citat între boierii epitropi care făceau ,,nartul îmbrăcămintelor celor proaste”, în 1792 era ispravnic de Dâmbovița, iscălea ,,fost mare clucer” în 1797, iar în 1798 se ocupa de aprovizionarea trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu. Din anul 1798 datează o jalbă a lui către
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
înainte de a fi făcut curățenie în propria ei ogradă? Ecouri balcanicetc "Ecouri balcanice" România rămâne leagănul de vis - și visul din leagăn - al ciocoiului Dinu Păturică. În anul 1864, Nicolae Filimon, care fusese - poate nu întâmplător - fiu de popă și epitrop al bisericii Enei din București, nota cu regret următoarele: Am alergat prin sate și cătune, am vorbit cu țărani bătrâni și tineri; ce e drept, sunt plini și ei, sărmanii, de mârșăvii până între urechi, dar n-am găsit nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
femeile (orice femeie), servitorii cu simbrie și străinii se pot căsători, dar n-au drepturi politice etc. Mai departe: femeile măritate și copiii se bucură de drepturi civile, chiar fără știința lor, dar exercitarea acestor drepturi este încredințată soțului, sau epitropului... Alta: femeile n-au interes să ceară împământenirea decât în cazul când sunt însărcinate. În acest caz contează interesul copilului, ea nu există. Art. 195: Bărbatul e dator protecție femeii, femeia ascultare bărbatului. Ea este lovită de incapacitate juridică tot
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial”. A editat câteva colecții de texte juridice, printre care și Colecțiune de legiuirile României vechi și cele noui (1873-1885). Debutează cu piesa Fata subt epitrop, publicată în 1855, o comedie cu un conflict facil și personaje inconsistente, dar cu un dialog plin de vervă. Comedia Cuconu Zamfirache, în care câteva situații și personaje par a prefigura ambianța din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, „cânticelele
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
răsturnări spectaculoase de situație, coincidențe fatale. Cu toate acestea, B. nu este un imitator, ca G. Baronzi și C. D. Aricescu. Prin sporul de originalitate, el face, în drumul parcurs de romanul românesc, legătura cu N. Filimon. SCRIERI: Fata subt epitrop, București, 1855; Teatru, București, 1857; Revederea Moldovei cu România subt Alexandru Ioan I în 1859, București, 1859; Mistere din București, I-II, București, 1862; ed. îngr. Marian Barbu, pref. Ștefan Cazimir, București, 1984; Judecata lui Brânduș, București, 1864; Zulufenblum sau
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
sat, propovăduind și binevestind Împărăția lui Dumnezeu; și cei doisprezece [erau] cu el, și unele femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de slăbiciuni: Maria, cea numită magdaleana, din care ieșiseră șapte demoni, și Ioana, femeie a lui Chouza, epitrop al lui Irod, și Suzana și multe altele, care-i slujeau din averile lor” (kaˆ guna‹kšj tinej a‰ Ăsan teqerapeumšnai ¢pÕ pneum£twn ponhrîn kaˆ ¢sqeneiîn, Mar...a ¹ kaloumšnh Magdalhn», ¢f' Âj daimÒnia ˜pt¦ ™xelhlÚqei, kaˆ 'Iw£nna gun¾
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fuseseră vindecate la un moment dat „de duhuri rele și de slăbiciuni” (ca urmare, deducem noi, au hotărât să-l urmeze pe binefăcătorul lor) și că făceau parte din „lumea bună” a Magdalei, printre ele aflându-se chiar soția unui „epitrop”, rang de mare demnitar la curtea regelui Irod. Femeile din anturajul lui Isus nu au o simplă funcție decorativă. Dimpotrivă, ele Își pun la dispoziție averile pentru susținerea materială a Întregului grup. Ajunge să ne amintim cât de limitat este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dacă sunteți ai lui Hristos, sunteți "sămînța" lui Avraam, moștenitori prin făgăduință. $4 1. Dar cîtă vreme moștenitorul este nevîrstnic, eu spun că nu se deosebește cu nimic de un rob, măcar că este stăpîn pe tot. 2. Ci este sub epitropi și îngrijitori, pînă la vremea rînduită de tatăl său. 3. Tot așa și noi, cînd eram nevîrstnici, eram sub robia învățăturilor începătoare ale lumii. 4. Dar cînd a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său născut din femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
Domn al Țării Românești în ma i multe rânduri, a participat la nunta lui ștefan cel Mare cu Maria de Mangop (Frații Jderi) - Floarea, mama lui Niculae (Culi) Ursake, simbol al maternității prin dragostea pentru fiu (Ochi de urs). 6) Epitrop - Fiul vornicului Iordache și al vornicesei Smar anda, doctor în drept la Paris, spirit rafinat, cititor de cărț i rare (Locul unde nu s‐ a întâmplat nimic) - Ana Tulbure. 7) Tudorița Nechita - Fata orfană, crescută de unchiul ei, Andrieș Lunceanu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele, Adriano, de la Arghirocastro, au arătat zapise amândoi,... scriind pre niște locuri de casă și de dughene ce au amândoao... pre Ulița Mari, lângă Podul Vechiu, denainte Tri Sfetilor. S-au jăluit că s-ar fi împresurând
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lemne pentru toți cei ce vor lăcui în școală 375 lei, și la vivliothicariul 120 lei, și psaltului 250 lei... Și la această rânduială ci s-au făcut pentru dascalii școlilor, din zioa Sfântului Gheorghii ce vine să înceapă rânduiții epitropi a purta de grijă după hotărârea hrisovului domnii meli”. --De mare laudă este faptul că vodă le-a făcut învățăceilor internat cu cantină, asigurându-le și rechizitele celor “douâzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dughene dintâi ca să fie locul mai bun... și să umble mai cu preț ca să cunoască și mănăstirea ceva folos mai bun; și eu mai având alte trei dughene în fața uliții Podului Vechiu, lângă zidiul... Sfeti Sava,... care și părinții egumeni epitropi mănăstirii Bărboiul, dacă le-au văzut le-au plăcut ș-au cunoscut să fac prețul îndoit și întreit decât moșie mănăstirii, dar poftindu și rugându-să părinții ca să dau aceste trei dughene... ca să fie și pentru acele doao dughene schimbătură ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întrebat de mai multe ori pe Coste “cu ce chip stăpânește el aceste dughene ce sânt pe locul mănăstirii: cu epitropiia (moștenire n.n) sau cu cumpărătură?” Și Coste “au răspuns cum că el dughenile... nu le-au cumpărat, dar epitrop iaste ca să ia chiria dughenilor”. De la Divan s-a hotărât să dea Coste scrisoare egumenului în care să arate că dughenile nu sunt cumpărate de el, ci este doar epitrop “de ia chiria”. Nici după trei luni însă Coste nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
răspuns cum că el dughenile... nu le-au cumpărat, dar epitrop iaste ca să ia chiria dughenilor”. De la Divan s-a hotărât să dea Coste scrisoare egumenului în care să arate că dughenile nu sunt cumpărate de el, ci este doar epitrop “de ia chiria”. Nici după trei luni însă Coste nu a dat acea scrisoare. La a doua jalbă a noului egumen Athanasie, Divanul hotărăște ca “acele dughene... să le stăpânească mănăstirea”. --Multe dugheni și pivnițe sau numai locuri și-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]