115 matches
-
cotidiană, cu precădere din zona ei „intimistă”. Construite convingător, hrănite din observarea atentă a „banalului”, povestirile și nuvelele vădeau capacitate de notație inteligentă, instituind impresia concretului, familiarului și autenticității; prin procedări comportamentiste, ele năzuiau să surprindă coordonatele unor psihologii. Piesa eponimă a cărții (un mic roman, de fapt) include două jurnale intime - al unei fete și al unui bătrân - independente, cu o foarte vagă legătură între ele, care trezesc însă interesul prin justețea și minuția observației realiste, prin conturarea nuanțată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
amară. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri” ș.a. Obține premii la concursurile literare organizate de Festivalul Național „Cântarea României”, precum și un premiu al Uniunii Tineretului Comunist. Tematica și maniera narativă specifice scrierilor lui L. se conturează în nuvela eponimă a cărții de debut. Pe autor îl interesează sondarea universului adolescentin, surprinzându-și de regulă eroii în acele momente de criză care anticipează marile hotărâri. Idealiști, dornici de a lua viața în piept și implicit de a se elibera de sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
1425", reprodusa în A. Sapori, Compagnie e mercanti di Firenze antică (Florența, 1955), LXXI, fig. 16 (retip. 1978, LXXVII, fig 16). Ușa laterală deasupra căreia se găsea tabernaculul Ricci nu este vizibilă. În prim plan o vedem pe Maria, sfântă eponima a bisericii, așezată lângă o roată de tors și citindu-i Pruncului Iisus. Reproduceri ale acesteia și altor ilustrații din manuscrisul Rustici se găsesc de asemenea în G. Fanelli, Firenze architettura e città, 2 vol. (Florența, 1973), ÎI, 64-66, fig
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
folosirea de termeni vagi sau improprii, cuvinte latine utilizate greșit, substituiri nepermise, topica greșită, folosirea virgulelor etc.). Pe plan general al limbajului curent și mai ales al celui literar sinonimele își păstrează o neasemuită valoare: limbajul medical suferă din cauza sinonimelor; eponimele (denumiri date unor simptome, sindroame, boli, procedee după numele autorului care le-a descris prima dată) îngreunează, de asemenea, limbajul medical; neologismele (cuvinte introduse într-o limbă din altă limbă) (cuvânt nou creat) sunt o necesitate; există și un jargon
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de buticuri și bistrouri pe malul portului, într-o lumină ca de miere. (În realitate, complexul se afla în Danemarca.) Timp de o săptămînă, Chip și Gitanas își petrecuseră nopțile bînd bere și compunînd restul paginilor, care promiteau investitorilor privilegiile eponime și inseminatorii incluse în primul anunț al lui Gitanas și în plus, în funcție de nivelul de angajare, l vacanțe, pe principiul time-sharing-ului, în vilele ministeriale de pe plaja Palanga! l dreptul de exploatare mineralieră și forestieră pro rata în toate parcurile naționale
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
române, scos de Institutul de Lingvistică al Academiei, apare prima dată termenul, glosat: "știința despre viața și opera lui Mihai Eminescu" - și explicat în paranteză: "după dantologie". Nu toate numele proprii (de scriitori, oameni politici, artiști în general) creează științe eponime; în cultura română numele lui Eminescu este, poate, singurul - iar culturile mari ale Europei au, fiecare în parte, asemenea științe eponime pentru câteva nume ilustre din interiorul lor. Consemnarea termenului "eminescologie" într-un dicționar academic s-a făcut cu scopul
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
și explicat în paranteză: "după dantologie". Nu toate numele proprii (de scriitori, oameni politici, artiști în general) creează științe eponime; în cultura română numele lui Eminescu este, poate, singurul - iar culturile mari ale Europei au, fiecare în parte, asemenea științe eponime pentru câteva nume ilustre din interiorul lor. Consemnarea termenului "eminescologie" într-un dicționar academic s-a făcut cu scopul și speranța că această știință (numele este format, după cum vedem, cu "logos", definirea universală a științelor) va deveni cu adevărat știință
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Angelo Mitchievici Realizat după banda desenată eponimă, Persepolis combină în mod interesant povestea complexă a unei lumi care intră în contact cu o altă lume și desenul destul de sobru, epurat parcă de anecdoticul care se revarsă din istoria personajului principal, Marjan. Cine este Marjan? La vîrsta de
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
are o altă formă narativă. În romanul Partea lăuntrică a vîntului sau romanul despre Hero și Leandru (din care publicăm în aceste pagini un fragment, în așteptarea cărții ce întîrzie - de ce? - să apară la Editura Paralela 45), cele două personaje eponime, deși au o acută conștiință literară, ies din tiparul legendei antice grecești fără însă a-și nega imaginea arhetipală. Fiecare din ele își are propria povestire care o cuprinde și pe a celuilalt, ajungîndu-se astfel la povestirea unei povestiri. Scriitorul
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
fi negru, devenind un albastru-argintiu bizar, o poartă către viziuni tainice; la fel ca Alice, mă simt în pragul unei călătorii în țara din oglindă, o călătorie în fața căreia șovăi". Figură enigmatică este și D-l Jones, personajul din povestirea eponimă. Vecinul de apartament al autorului este un infirm ce-și petrece toată viața în cameră și primește foarte multe vizite, inexplicabile pentru ceilalți. La un moment dat acesta dispare și, după 10 ani, autorul îl zărește la Moscova, sănătos, într-
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
Prin asta ești celebră-n Orient,/ O, țară tristă, plină de humor." Am reprodus poemul integral pentru a scoate și mai bine în evidență antifraza din titlul (care e expresia cutărei solidarități), Cu voi, al celor două strofe liminare și eponime ale unui volum întreg. Or, fără să fie umoristic (fiind numai ironic sau sarcastic), Bacovia e un umoral. Umorile-i sunt, mai ales, apoase. Mereu actual, căci meteorologic, el își îmbibă propria-i poezie, până la suprasaturație, în ploaie, lapoviță și
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
noi înșine ne găsim” (Zanne, 1900, 80, proverbele nr. 1401-1403, 1405-1406 și 1408-1409). Fără a intra în complicata problematică a caracterului „familial” al satelor devălmașe românești, menționăm faptul că în cazul românilor conștiința rudeniei de sânge se regăsește în legendele eponime. Legând originea unui sat de existența unui întemeietor unic, strămoșul comun al locuitorilor, acestea au circulat în unele zone până târziu, în secolului XX. Tema descinderii unui grup uman dintr-un strămoș comun se întâlnește la majoritatea populațiilor europene. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
al locuitorilor, acestea au circulat în unele zone până târziu, în secolului XX. Tema descinderii unui grup uman dintr-un strămoș comun se întâlnește la majoritatea populațiilor europene. În societățile tribale din sud-estul Europei, în Muntenegru și nordul Albaniei, legendele eponime culese în secolul al XIX-lea relatează formarea triburilor (Stahl, 2000b, 42-51). Și la români formulele de adresare pot integra termeni cu trimitere la rudenie (cum ar fi maică, taică, mătușă, tataie, soră, frate ș.a.), fără a avea însă amploarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
spătarul înalt. Uită unde se află. Uită că este în pericol. Oamenii de pe ecran par niște stafii, niște amintiri incolore. Nu poate să nu se întrebe cum au fost convinși să dezvăluie asemenea detalii intime ale vieții lor. Sylvia, eroina eponimă, este o tânără imigrantă, care sosește în Statele Unite. Imediat ce ajunge, este culeasă din mulțime de un tânăr barcagiu. Promițându-i c-o va ajuta să ajungă celebră, să joace în filme, o duce într-o casă înaltă, din cărămidă. Pran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dar a cărei acțiune se petrecea nu În Italia, ca În original, ci În Anglia. Ea pornea de la eforturile unei mame lipsite de scupule de a compromite un tânăr, pentru a-l obliga să se căsătorească cu fiica ei. Eroina eponimă, o tânără văduvă, sprijinea la Început planul, pe urmă dădea Înapoi și Încerca să Îl ajute pe tânăr să scape din capcana logodnei, numai pentru a se Îndrăgosti ea Însăși de el și el de ea. Între personaje se nășteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
povestire, fără să afle nimeni. După ce se convinse cu toate aceste argumente, Întrerupse activitatea la Frumoasa casă (care se dovedea, În realitate, mai dificilă decât anticipase) și se apucă să scrie o comedie cu titlul provizoriu de Doamna Gracedew. Eroina eponimă - rol destinat lui Ellen Terry - era o văduvă americancă frumoasă și bogată, cu gust pentru conacele istorice englezești precum Summersoft (un fel de Osterley), unde era amplasată acțiunea. În decursul unei singure după-amieze, ea salva casa din mâinile unui filistin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
simbolică în durată. O psihanaliză comparativă a pietrei și a lemnului, în maniera lui Bachelard, așteaptă încă să fie schițată. Peste aceasta se aștern însă și practici diferite ale rudeniei și genealogiei. La noi, fiecare sat are propria sa legendă eponimă, care derivă „neamurile vechi” ale comunității dintr-un număr variabil de „întemeietori”. Între această origine mitică și prezent nu se mai interpune apoi decît amintirea bunicilor și, eventual, a străbunicilor. Moștenirile se pierd și ele după cel mult două-trei generații
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
compus în numeroasele sale ore franceze) ori sonetul acompaniat de un vag halou al evanescenței pe care le cultivă Valeriu Stancu în cicluri bine delimitate (copilăria anotimpurilor din Sinucigași de lux, răstălmăcirea jocului și triunghiuri cu pupila albastră din cărțile eponime) pretind, dincolo de virtuozitate formală sau atașamentul (lucid!) față de o tradiție asumată și în definitiv revitalizată, un anume fel de detașare față de propria subiectivitate, ocolită, abia tatonată sau pe de-a-ntregul camuflată. Eul poetic revine însă întotdeauna în forță în alte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
strânse cândva spre uzul „pravoslavnicilor” cneji. Antologia, cu vădită aplecare spre mitul întemeietor, rodoslovii și genealogii, rezerva un capitol cronicii Moldovei, probabil nu întâmplător anticipată, în versiunea consemnată astfel, prin două sugestive -tematic și artistic - secvențe narative: legenda, cu valoare eponimă, privindu-i pe frații Roman și Vlah (Vlahata) filtra, în eposul auroral, vizibile ecouri mitizante referitoare la obârșia românilor, în timp ce o tradiție heraldică precum aceea a vânării zimbrului (Dragoș descalecă într-un ținut adamic, răpune fiara și proclamă capul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor liniilor de conflict nu este întâm plătoare, fiindcă George Călinescu creează o eroină modernă, relativizată, care se sus trage încadrărilor tipologice. Astfel, este semnificativ faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din perspectiva căruia sunt schițate ipostazele eroinei. Astfel, atât prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să reprezinte anumite virtuți. În opera lui Geoffrey Chaucer femeile pot întruchipa fie carnalul (târgoveața din Bath), fie pot deveni prototipuri ale celor patru virtuți cardinale: tăria de caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu emblema SNR, Minerva cu platoșă, coif și faclă, iar deasupra inscripția arcuită SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICĂ EPONIMĂ / CUCUTENI / ROMÂNIA / 18841984. Suntem convinși că cei care vor contempla această parte a medaliei vor observa că, văzută în ansamblu, ea are forma unei cruci nimbate. Precizăm că inscripția arcuită de sus arată că medalia este realizată de Secțiunea ieșeană
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla, iar deasupra inscripția arcuita SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICA EPONIMA / CUCUTENI / ROMÂNIA / 1884- 1984. Suntem convinși că cei care vor contemplă această parte a medaliei vor observa că, văzută în ansamblu, ea are forma unei cruci nimbate. Precizam că inscripția arcuita de sus arată că medalia este realizată de Secțiunea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă se fixează în aceste cadre în cursul momentelor de trăire intersubiectivă profundă, spirituală, precum sărbătorile, opera eponimă, rugăciunea ș.a. Odată fi-xată pe nivelul latențelor, se descarcă apoi în planul realului imediat, doar prin și în trăire autentică. Deși aproape imposibil de empirizat, vom reține, pentru construcția modelului teoretic al identității socioculturale, ideea orizonturilor inconștiente a lui Blaga
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]