2,610 matches
-
la secția raională de miliție. Era aproximativ ora patru după-amiază. Întrebare: V-ați sfătuit cu cineva anterior devastării? Răspuns: Nu m-am consultat și nimănui nu i-am împărtășit intențiile mele.( Urmează o întrebare foarte importantă, care, spre sfârșitul acestei epopei, va dezlega un mister - n.n.) Întrebare: Care este starea sănătății dvs.? Aveți careva dificultăți? Răspuns: Mă simt bine, nu am nicio obiecție la sănătatea mea. În viața mea am fost internat doar o singură dată la Spitalul din Bălți, în
Ion Suvac – eroul din Băhrinești care a decapitat statuia lui Lenin by http://balabanesti.net/2011/07/31/ion-suvac-%e2%80%93-eroul-din-bahrinesti-care-a-decapitat-statuia-lui-lenin/ [Corola-blog/BlogPost/339949_a_341278]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > O EPOPEE A SUFERINȚEI ȘI A SALVĂRII ROMÂNEȘTI Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului La Editura Mănăstirea Petru Vodă a apărut în anul 2010 volumul Poeți după gratii (640 de pagini). Acesta cuprinde
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
cei care au pus în practică acest regim credeau că L-au alungat. Toate motivele biblice ale alungării din Eden, ale înstrăinării, ale robiei, dar și ale pocăinței și mântuirii își găsesc loc aici. Cartea este pur și simplu o epopee a suferinței și a salvării românești, o psaltire a sufletului care trece prin iad cu speranța deplină în regăsirea păcii primordiale, prefigurată de îngerul care vine și plânge cu ei în celulă (vezi poemul lui Radu Gyr - „Vizita”, poemul lui
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
liniștea sfântă a grădinii cerești. Prin ierburi vor trece aripi îngerești, Iar jos, pe pământ, când privești iertători, Vei vedea prin celule doar crucile lor. (Eugenia Indreica-Damian, „Rugă pentru cei care au murit în închisori”, p. 614) Referință Bibliografică: O epopee a suferinței și a salvării românești / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Aș împleti la gâtu-ți nestemate, Iar din culori ce triluri se coboară, Un pat aș ridica viselor tale Cu așternut și perne de petale Din baobabii-n floare, prima oară, Unde pe seară, sub aceeași Lună, Am reîncepe-o nouă epopee, Eu singur om, tu unică femeie, O lume mai cuminte și mai bună. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: ҉ VIS ҉ / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 943, Anul III, 31 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valeriu
҉ VIS ҉ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/_vis_valeriu_cercel_1375283607.html [Corola-blog/BlogPost/361202_a_362531]
-
În nuvela „Dragoș”, de exemplu, împinge fabulosul peste măsură, acțiunea devenind ca a unui roman de aventuri, așa cum este și „Valea Albă”, unde personajul principal este Ștefan cel Mare. Nuvelele „Bogdan Voevod” și„Petru Rareș” sunt hrănite de filonul unor epopei încărcate de mituri, au scene de război care însuflețesc acțiunea, din care nu lipsește miraculosul (cum ar fi scena salvării lui Ștefan Vodă din mâinile dușmanului de către Sfântul Procopie care l-a învăluit într-un sul de nori). Un alt
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
această lume nealterată a lui Ovidiu Bârlea, de o exprimare sinceră și clasică a vieții simple amintind de Ion Creangă, a pășit și dl.prof Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munții Apuseni din anul 1886 și epopeea sa consemnată în „Verșul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roșia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât și azi. S-au aliat pentru a creiona și ancora
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
pe diverse siteuri lietrare, care vorbeau despre o trăire poetică abisală, exprimată monumental. Totuși, poezia sa avea nevoie și de o șlefuire, care urma să-i dea strălucirea pe care o merita. Astfel, în scurt timp, cei doi își încep epopeea, pe care o vor transforma aproape într-un fenomen literar. Lucrează cu fervoare, lăsând intuiția, puritatea, retrospe ctiva interioară să se aștearnă pe hârtie. Scriu împreună mii de poeme de dragoste, își dau replici de o finețe și o eleganță
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
conturat lăsând un: Te iubesc, pe albe zări. Ce freamăt se scufundă-n amintire Ce demon nevăzut alungă un trecut, Când nu știam ce se ascunde în iubire Când dorul meu te-a căutat în amănunt. Încep acum o nouă epopee O aventură prin lumea ce-am văzut, În fiecare colț, dorul de tine Te-a sărutat plângând cu un cuvânt. Adun cuvintele, le așez în urnă Și fiecare stea căzută pe pământ, Am să clădesc un spațiu peste: Noapte bună
BUNA DIMINEAŢA UNIVERS de PETRU JIPA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/Buna_dimineata_univers_petru_jipa_1370677890.html [Corola-blog/BlogPost/346215_a_347544]
-
imbold patriotic - acela de a-și salva poporul de la încercările la care-l expuneau conflictele ușor de întrevăzut dintre vechea și noua religie. Sau poate că mult hulitul gest al lui Iuda ascunde în sine un crâmpei dintr-o adevărată epopee spirituală: Dorea ca Iisus să fie arestat și judecat (caz în care Iuda se deosebește net de ceilalți ucenici), deoarece numai astfel putea să iasă în evidență adevăratul Mesia din mulțimea falșilor profeți, precum și credința propovăduită de El! Iar Iuda
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nedreptatirea_lui_iu_george_petrovai_1359016758.html [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
a doua zi de Bobotează, vor fi și copii botezați cu numele acestui sfânt, mă veți completa nonrăzboinic, voi Ioaneliene Ioaniți Scrofuloși Ianuariști Nanocotiledonați! Deschizătorul de nămeți este Ion Budai Deleanu. Despre opera sa, „Țiganiada”, se spune că este singura epopee în limba română. Îi urmează Ion Heliade Rădulescu, membru fondator al Academiei Române. Corigentul talentat al limbii române, Ion Minulescu, vine pe lume mai târziu, după vreo patru decenii, semănând, cu nonșalanță și ironie, lacrimi pe obrajii îndrăgostitelor păcătoase ale vremii
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1454899066.html [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
întocmai sorocul, dezgroapă securea războiului cântând. Dinainte se cunoaște chiar și locul spre cer care pornesc mobilizați într-un gând. Motivele se pot găsi foarte ușor - să-și piardă timpul cu așa idee? Să îndeplinească porunca vracilor declanșează o amplă epopee. Tactica se știe bine dinainte, transmisă corect prin testamentul oral: Eventual să râmână doar un dinte, o tibie roasă roasă și un os temporal. Creierul învinsului, delicios, mâncat de căpetenia învingătoare, iar al acestuia, „supradimensionat”, face o explozie îngrozitoare! La
TRIBALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tribala_george_nicolae_podisor_1327043280.html [Corola-blog/BlogPost/361401_a_362730]
-
în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Poate Poate că eram în altă parte, Poate că într-un alt timp eram, Când dansam îmbrățișați în noapte Iar în zori, îmbrățișați, scriam... Mi-aduceai de Sus o epopee: despre tine orișice era! Ți-aduceam cu suflet de femeie Tot ce-veam și îmi aparținea... Ochii tăi priveau râzând la mine Și-ți erau suficiente flori, Buzele-mi de dragoste roș-pline Alergând pe trupul tău,...în zori. Poate că eram
POATE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1413956118.html [Corola-blog/BlogPost/341135_a_342464]
-
provine din Siria, după unele surse documentare (Pausanias) dar mai probabilă este originea lui feniciană. Înainte de a se cunoaște date despre nașterea și viața Afroditei din izvoarele arheologice, Homer (770 î.Hr.) face mențiuni despre altarul de la Pafos al zeiței în epopeea sa, Odiseea. Descoperirile și studiile de specialitate au stabilit că ciprioții venerau zeitatea ce-i reprezintă încă dinainte de venirea grecilor pe insulă. Primele structuri ale sanctuarului Afroditei datează din epoca târzie a bronzului, însă au existat și perioade în care
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Cârneci: „(...) o creatoare de inspirație contemporană, tratând cu har și îndrăzneală o serie de teme interesante, dând o atenție aparte iubirii și aspectelor psihologice ale acesteia(...)”; Ion Dodu Bălan: „(...) scriitoare, poetă și prozatoare, deosebit de talentată cu nume de pastel și epopee ... un authentic dramaturg (...)”; Emil Lungeanu: „(...) Dacă ar fi să plec pe o mare albă în căutarea unui ostrov și aș lua cu mine în barcă toată opera Rodicăi Elena Lupu m-aș scufunda înainte să mă văd ieșit în larg
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Eliza_roha_1400461601.html [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
având în conținutul ei o descriere a mediului minier, a fost romanul scriitorului francez Emile ZOLA ( 1840-1902 ),, Germinal’’ , în conținutul cărții e o descriere destul de amplă despre viața amară a minerilor. În fapt opera lui Zola fiind în majoritate o epopee sociologică bazată pe o documentare științifică și obiectivitate. Un alt roman în care se vorbește despre minerit este cel a scriitorului Irwing STONE ,,Bucuria vieții’’ despre viața marelui pictor olandez Vincent van GOGH, în care minerii sunt numiți fețe negre
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Minerii_sau_fe_ele_negre.html [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
adună, între paginile cărților sale, simțirea acută sau gravă a poporului român, creația lirică (reverberând nuanțe evidente epico-dramatice) derulându-se spectral între momentele cheie ale vieții pământene: nașterea, pruncia, adolescența, maturitatea, senectutea și, inevitabil, moartea, căreia i se dedică o epopee aparte, abundând în ritualuri (pre/neo)creștine, bocetul cu valențe imemoriale, dar și dureroasa despărțire de cei dragi. Cu certitudine, creația lirică a lui Ion C. Duță reprezintă un tablou - ce se dorește complet - al trăirii și spiritualității românești, frumos
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1402316884.html [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
se oferă iluzia puterii, a banilor pentru că atunci îți vinzi sufletul și nu-l mai iei niciodată înapoi. Aglomerarea năucitoare de personaje și evenimente meșteșugit alimentate de haos și dizarmonie se ajută de un limbaj al străzii șocant pentru o epopee literară.Esența acestor noi valori dobândite și promovate în această carte ia naștere din greșită înțelegere a orarului vieții. Mă bucur că am citit această carte pentru a nu mai avea o imagine idealizata, superficială ci una plină de miez
SHANTARAM – VOL. I, II de DALELINA JOHN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Shantaram_vol_i_ii_dalelina_john_1349173533.html [Corola-blog/BlogPost/343539_a_344868]
-
Based on the Novel ‘Push’ by Sapphire”, „Majordomul” e mai „de largă respirație”, intrând în aceeași paradigma cu „The Help”/” Culoarea sentimentelor” sau, pe alt plan, cu ”Milk - Prețul curajului”, și chiar depășindu-le pentru a se integra în marea epopee cinematografică americană. „Majordomul“ poate fi privit și ca un curs de istorie, o istorie redată însă emoțional și edulcorat. Există câteva intenții de a trata critic personalități, evenimente sau comportamente: caricaturizarea unor președinți (Johnson, Nixon); propunerea mai multor căi de
Majordomul:Cronică de film, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/majordomulcronica-de-film-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339316_a_340645]
-
idei, de imagini (,, De la o vreme/ Structura atomică/ A corpului meu/ S-a modificat!// Trăiesc într-o superbă imponderabilitate!“), o surprindere a stării de grație a autorului însuși. Un alt poem singular, Căderea Romei, trimite cu gândul, în aparență, la epopeile antice (,, Se odihnește Roma de secole umbrită“.), în realitate, însă, epicul este doar un pretext pentru că Cetatea eternă devine în plan metaforic chiar boala țării în care trăiește și-i îngrădește privirea vizionară (,, Eterna mea Cetate e scoasă la mezat
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_remarcabil.html [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
nr. 2259 din 08 martie 2017. De vei veni, chiar mâine, cu mine-n Paradis Și ne-om abate—n fugă prin Calea Lactee, Să știi că tocmai o pagină de vis s-a scris, Iar noi vom naște, ciclic, înc-o epopee! De n-ai să vii, iubito, chiar mâine,-n Univers Și vei tergiversă prin clipe secundare, Îngheța-va-mi până-n rimă ultimului vers Iar Poezia ne va fi mistuitoare! E dreptul tău s-alegi de vei veni chiar mâine Și-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
noi !... Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult De vei veni, chiar mâine, cu mine-n Paradisși ne-om abate—n fugă prin Calea Lactee,Să știi că tocmai o pagină de vis s-a scris,Iar noi vom naște, ciclic, înc-o epopee! De n-ai să vii, iubito, chiar mâine,-n Universși vei tergiversă prin clipe secundare,Îngheța-va-mi până-n rimă ultimului versIar Poezia ne va fi mistuitoare!E dreptul tău s-alegi de vei veni chiar mâineși-al meu să sper
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
apărătoare împletită aliată chimic nimic desfășurat, totul simțit ambalat, nimic nu e de vorbit. Doare tăcerea respirațiilor căutate în alte suflete. Țipă închise atele, volutele inimilor îngropate amuțesc, însingurarea rană linsă pretinsă civilizație devine treptat enumerație: unul după altul, niciunul. EPOPEEA CALULUI FĂRĂ OCHELARI (sacrificiul calului adus zeului purificării, „veșnic tânărului” Agni) încă străfulgerat de raza soarelui de apus, el vorbește ca orbul braille înțeles al degetelor-copite tăiate, de dinții fierăstrăului pe care-l știa instrument muzical, armoniu. caval. cântare din
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului SPIRITUALITATE SFÂNTUL FRANCISC - MODEL PARADIGMATIC ÎN URMAREA LUI CRISTOS ȘTEFAN ACATRINEI, “Sfântul Francisc și Sfânta Clara”, Editura “Serafica”, Roman, 2005 Cartea de față ar putea fi numită “O incursiune în epopeea mișcării minoritice”. S-ar crede că nimic nu mai poate fi descoperit legat de universul franciscan. Cercetătorii au mult de colindat pe cărări uneori bătătorite încât își pot epuiza toate resursele de apă vie, trezindu-se totuși pe urme știute
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
spații culturale europene totuși centripete. Așa cum am desprins pe larg în răspunsul meu anterior la cărțile Dv., Estul european a excelat prin zidirea religioasă eminamente sufletească a omului, în fond complementară laturii pragmatice a prezenței omului în lume, ilustrată de epopeea capitalismului. Faptul că valorile individualității și proprietății private sunt un construct etic și politico-juridic cu accent occidental nu este în sine o lipsă a Europei estice, ci o contribuție a Vestului continental. Estul, în condițiile sale istorice, de a căror
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_huma_1426769302.html [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]