920 matches
-
două epruvete în configurația descrisă la .4, supuse unei sarcini statice într-un dispozitiv de îndoire în trei sau patru puncte consecutive la scufundarea în apă la temperatura maximă de proiectare prescrisă la 6.10.2.2.4, timp de 1.000 ore. Fiecare epruvetă va fi supusă încercării următoare: .1 înainte de încercare sau condiționare, epruvetele trebuie să fie uscate într-un cuptor la 80 °C timp de 24 de ore; ... .2 epruveta trebuie supusă unei încărcări într-un dispozitiv de îndoire în trei
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
de proiectare prescrisă la 6.10.2.2.4, timp de 1.000 ore. Fiecare epruvetă va fi supusă încercării următoare: .1 înainte de încercare sau condiționare, epruvetele trebuie să fie uscate într-un cuptor la 80 °C timp de 24 de ore; ... .2 epruveta trebuie supusă unei încărcări într-un dispozitiv de îndoire în trei sau patru puncte la temperatura ambiantă, în conformitate cu ISO 14125:1998 + Amd 1:2011, la o solicitare de încovoiere egală cu efortul maxim determinat la .4 împărțit la patru. Se
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
patru puncte la temperatura ambiantă, în conformitate cu ISO 14125:1998 + Amd 1:2011, la o solicitare de încovoiere egală cu efortul maxim determinat la .4 împărțit la patru. Se măsoară deformarea inițială la șase minute după aplicarea sarcinii complete. Se scoate epruveta din aparatul de încercare. ... .3 se scufundă epruveta, descărcată, în apă, la temperatura maximă de proiectare timp de cel puțin 1.000 de ore fără întrerupere. La sfârșitul acestei perioade de condiționare, se îndepărtează epruveta, se păstrează umedă la temperatura ambiantă
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
ISO 14125:1998 + Amd 1:2011, la o solicitare de încovoiere egală cu efortul maxim determinat la .4 împărțit la patru. Se măsoară deformarea inițială la șase minute după aplicarea sarcinii complete. Se scoate epruveta din aparatul de încercare. ... .3 se scufundă epruveta, descărcată, în apă, la temperatura maximă de proiectare timp de cel puțin 1.000 de ore fără întrerupere. La sfârșitul acestei perioade de condiționare, se îndepărtează epruveta, se păstrează umedă la temperatura ambiantă și se finalizează procedura descrisă la punctul .4
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
după aplicarea sarcinii complete. Se scoate epruveta din aparatul de încercare. ... .3 se scufundă epruveta, descărcată, în apă, la temperatura maximă de proiectare timp de cel puțin 1.000 de ore fără întrerupere. La sfârșitul acestei perioade de condiționare, se îndepărtează epruveta, se păstrează umedă la temperatura ambiantă și se finalizează procedura descrisă la punctul .4 de mai jos în termen de trei zile. ... .4 epruveta trebuie să fie supusă unei a doua serii de sarcini statice, în aceleași condiții ca la
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
de cel puțin 1.000 de ore fără întrerupere. La sfârșitul acestei perioade de condiționare, se îndepărtează epruveta, se păstrează umedă la temperatura ambiantă și se finalizează procedura descrisă la punctul .4 de mai jos în termen de trei zile. ... .4 epruveta trebuie să fie supusă unei a doua serii de sarcini statice, în aceleași condiții ca la punctul .2 de mai sus. Se măsoară deformarea finală la șase minute după aplicarea sarcinii complete. Se scoate epruveta din aparatul de încercare. ... .5
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
termen de trei zile. ... .4 epruveta trebuie să fie supusă unei a doua serii de sarcini statice, în aceleași condiții ca la punctul .2 de mai sus. Se măsoară deformarea finală la șase minute după aplicarea sarcinii complete. Se scoate epruveta din aparatul de încercare. ... .5 se calculează factorul de îmbătrânire β împărțind deformarea inițială descrisă la punctul .2 de mai sus la deformarea finală descrisă la punctul .4. ... ... .7 rezistența interlamelară la forfecare a îmbinărilor trebuie să fie măsurată pe
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
de mixtură asfaltică. Un malaxor de laborator cu următoarele caracteristici: a) viteza de amestecare ajustabilă între 0-144 rotații/minut; ... b) posibilitatea setării timpului de malaxare; ... c) capacitatea de malaxare a unui amestec de material granular reciclat de 30 kg. ... ... 5. Prepararea epruvetelor a) aparat Proctor modificat cu tipare de ϕ 150 mm 1 buc. b) compactor cu impact (ciocan Marshall) 1 buc. c) presă de compactare giratorie 1 buc. d) compactor prin vibrare 1 buc. e) compactor cu placă 1 buc. f
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
modificat cu tipare de ϕ 150 mm 1 buc. b) compactor cu impact (ciocan Marshall) 1 buc. c) presă de compactare giratorie 1 buc. d) compactor prin vibrare 1 buc. e) compactor cu placă 1 buc. f) tipare adecvate preparării epruvetelor prin diferite metode de compactare 1 set g) suport adecvat, proiectat să susțină matrița în timpul compactării 1 buc. h) extractor adecvat pentru decofrarea intactă a probelor din tipar 1 buc. i) suport de extrudare 1 buc. j) spatulă cu
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
la cald. Partea 1: Conținut de liant solubil SR EN 12697-2 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea granulozității SR EN 12697-6 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6: Determinarea densității aparente a epruvetelor bituminoase SR EN 12697-11 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinității dintre agregate și bitum SR EN 12697-12 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
a epruvetelor bituminoase SR EN 12697-11 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinității dintre agregate și bitum SR EN 12697-12 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase SR EN 12697-29 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase SR EN 12697-30 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
afinității dintre agregate și bitum SR EN 12697-12 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase SR EN 12697-29 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase SR EN 12697-30 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu impact SR EN 12697-31 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecționarea
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
a epruvetelor bituminoase SR EN 12697-29 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase SR EN 12697-30 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu impact SR EN 12697-31 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecționarea epruvetelor cu presa cu compactare giratorie SR EN 12697-32 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
bituminoase SR EN 12697-30 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu impact SR EN 12697-31 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecționarea epruvetelor cu presa cu compactare giratorie SR EN 12697-32 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 32: Compactarea mixturilor asfaltice în laborator cu compactorul vibrator SR EN 12697-33 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
EN 12697-32 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 32: Compactarea mixturilor asfaltice în laborator cu compactorul vibrator SR EN 12697-33 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 33: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu placă SR EN 12697-34 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 34: Încercare Marshall SR EN 12697-26 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 26: Rigiditate SR EN 12697-36 Mixturi asfaltice. Metode de
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273944]
-
Încercarea mecanică, cu ajutorul căreia se determină cele mai importante caracteristici mecanice ale unui material, este încercarea la tracțiune. Perechile de valori obținute prin încercare pentru tensiune și deformație sunt reprezentate grafic, obținându-se curba caracteristică; această caracteristică este convențională deoarece epruveta se deformează în timpul încercării. Curba caracteristică reală se obține prin raportarea forței de tracțiune la secțiunea corespunzătoare fiecărei valori a forței de tracțiune. Curba caracteristică mai este cunoscută sub denumirea de “Curba lui Hooke”. Fig. 13 - Curba lui Hooke În
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
panta curbei caracteristice. Zona este caracteristică funcționării optime a pieselor. Etg =b Deformații elastice există până la limita intervalului, punctul B. · zona BC zona deformațiilor plastice, punctul C definind limita de curgere. În zona de curgere materialul prezintă deformații plastice, nereversibile. Epruveta se subțiază, gâtuindu-se în zona de deformare maximă. · zona CD după o zonă cvasiorizontală, unde tensiunea rămâne aproximativ constantă, traseul urmărește un traseu ascendant, până în punctul D, care convențional corespunde tensiunii de rupere. 21 Curba de rupere poate fi
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
inițială, unii dintre componenții lemnului solubili în apă (substanțe extractibile, săruri mineraleă difuzează în mediul exterior constituind primele elemente de hrană pentru microorganisme. Un studiu recent în tratarea suprafetețor lemnoase cu produse ligninice nemodificate și modificate a fost realizat folosind epruvete de brad și fag. Epruvetele de brad și fag s-au supus tratării la suprafață prin pensulare în dublu sens (în direcția fibrelor, perpendicular (transversală pe acestea și în final din nou, în direcția fibreloră cu soluții de lignină din
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
solubili în apă (substanțe extractibile, săruri mineraleă difuzează în mediul exterior constituind primele elemente de hrană pentru microorganisme. Un studiu recent în tratarea suprafetețor lemnoase cu produse ligninice nemodificate și modificate a fost realizat folosind epruvete de brad și fag. Epruvetele de brad și fag s-au supus tratării la suprafață prin pensulare în dublu sens (în direcția fibrelor, perpendicular (transversală pe acestea și în final din nou, în direcția fibreloră cu soluții de lignină din paie nemodificată/modificată prin hidroximetilare
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
paie nemodificată/modificată prin hidroximetilare, de concentrație 1, 3 și 5%, solubilizată în amoniac 0,1 N și cu soluție de rășină furanică (umiditate 36%,Ă clorură cuprică și (hidroxid cuproamoniacală cuproxam, în concentrații de 1, 3 și 5 %. Impregnarea epruvetelor de lemn s-a realizat într un timp de 5-10 minute, după care acestea s-au uscat în condiții de umiditate atmosferică și temperatura camerei, timp de 24 de ore. După efectuarea acestor operații, compozitele s-au supus diferitelor teste
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
au uscat în condiții de umiditate atmosferică și temperatura camerei, timp de 24 de ore. După efectuarea acestor operații, compozitele s-au supus diferitelor teste de biostabilitate, ținându-se cont de clasele de risc privind atacul biologic asupra biodăunătorilor lemnului. Epruvetele de brad și de fag tratate au fost amplasate la suprafața solului în condiții naturale. Observațiile s-au efectuat la intervale de 14 zile, colectând materialul pe care s-a sesizat apariția zonelor de biodegradare. Epruvetele de lemn de brad
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
biologic asupra biodăunătorilor lemnului. Epruvetele de brad și de fag tratate au fost amplasate la suprafața solului în condiții naturale. Observațiile s-au efectuat la intervale de 14 zile, colectând materialul pe care s-a sesizat apariția zonelor de biodegradare. Epruvetele de lemn de brad și fag s-au supus atacului unor ciuperci responsabile pentru procesul de degradare a materialelor lignocelulozice. Tratamentul a fost controlat prin examinarea vizuală și microscopică, pentru a stabili gradul de dezvoltare a miceliului ciupercilor. S-a
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
vizuală și microscopică, pentru a stabili gradul de dezvoltare a miceliului ciupercilor. S-a constatat că specia de ciuperci care se dezvoltă pe materialul celoligninic depinde de natura substanței chimice și de concentrația în care aceasta este utilizată. a. b. Epruvete de lemn de brad (aă și fag (bă, tratate cu soluții de lignina hidroximetilată în concentrații de: 1, 3, 5% În urma studiilor efectuate, s-a observat că pe epruvetele de lemn de Fagus silvatica L.(fagă și Abies alba Mill
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
chimice și de concentrația în care aceasta este utilizată. a. b. Epruvete de lemn de brad (aă și fag (bă, tratate cu soluții de lignina hidroximetilată în concentrații de: 1, 3, 5% În urma studiilor efectuate, s-a observat că pe epruvetele de lemn de Fagus silvatica L.(fagă și Abies alba Mill.(bradă s-au instalat nouă tipuri de micromicete dintre care ciuperca Alternaria geophila Dasz. care este nouă pentru microflora României, iar pentru celelalte micromicete descrise, fagul și bradul constituie
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
și Abies alba Mill.(bradă s-au instalat nouă tipuri de micromicete dintre care ciuperca Alternaria geophila Dasz. care este nouă pentru microflora României, iar pentru celelalte micromicete descrise, fagul și bradul constituie gazde noi, premieră pentru țara noastră. Pe epruvetele de fag s-au depistat mai multe micromicete decât pe cele de brad. Sistemele de biocizi utilizați prezintă un cert potențial fungicid, fapt ce îi fac interesanți ca produse de protecție a diverselor materiale celoligninice. Imaginea macroscopică a unei epruvete
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]