124 matches
-
în galeria comuniștilor ilegaliști era deci un loc prielnic dezvoltării unui târg unde oamenii din zonă puteau proceda la diferite schimburi comerciale când acesta se umple vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege ea este un erbivor rumegător când acesta se umple vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege ea este un erbivor rumegător astăzi avem ocazia sa ne mândrim cu un loc atât de dezvoltat și cu nume mare sensul are valoare
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
schimburi comerciale când acesta se umple vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege ea este un erbivor rumegător când acesta se umple vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege ea este un erbivor rumegător astăzi avem ocazia sa ne mândrim cu un loc atât de dezvoltat și cu nume mare sensul are valoare pentru supraviețuirea și sănătatea noastră sufletească și spirituală criteriile de amplasare în birouri deși dificil de cuantificat sunt minimizarea costului
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Cămila ("Camelus") este un mamifer erbivor rumegător din Africa de Nord și din Asia, de talie mare, cu o cocoașă de grăsime pe spate (cămila dromader - "Camelus dromaderies") sau cu două cocoașe (cămila bactriană - "Camelus bactrianus"), folosit la transport în regiunile de deșert. Cămila bactriană sălbatică (C. bactrianus
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
genul "Philoponella" (familia Uloboridae), "Agelena consociata" (familia Agelenidae), "Mallos gregalis" (familia Dictynidae) etc. Păianjenii sunt uneori nevoiți să să-și apere prada împotriva unor paraziți (cum ar fi păianjenii-hoți), și coloniile mai mari au mai mult succes în acestă direcție. Erbivorul "Bagheera kiplingi" trăiește în colonii mici, ajutându-se la protejarea ouălor și juvenililor. Chiar păianjeni de genul "Latrodectus" (care include speciile de Văduva neagră), vestiți datorită agresivitate și canibalism, construiesc în captivitate pânze comune. Nu există nicio legături consecventă între
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
năpârlesc segmentele și picioarele se adăugă. Unele specii construiesc camere special din cuticula năpârlită, în care trăiesc în sezonul uscat. Iar cele mai multe specii mănânca exoscheletul rămas după năpârlire. Diplopodele trăiesc până la zece ani, în dependență de specie. Cele mai multe chilopode sunt erbivore și se hrănesc cu vegetație sau materie organică aflată în descompunerea materiei. Câteva specii sunt omnivore sau carnivore și vânează alte artropode mici, cum ar fi insectele minoscule sau chilopode, sau chiar râme. Unele specii au Aparatul bucal adaptat suptului
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
(Phascolarctos cinereus) numit și ursul cu pungă sau eronat ursul koala este un mamifer marsupial erbivor arboricol endemic din Australia. Este singurul reprezentant existent al familiei Phascolarctidae și este înrudit cu vombatul actual. se găsește în zonele de coastă ale regiunilor continentale din estul și sudul Australiei: Queensland, Noua Galie de Sud, Victoria și Australia de
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
mică, o toxicitate ridicată și e bogată în fibre. Dentiția animalului constă în incisivi și dinții jugali (un singur premolar și 4 premolari pe fiecare arcadă dentară), care sunt separați de un spațiu gol mare - diastemă (o trăsătură caracteristică mamiferelor erbivore). Incisivii sunt folosiți pentru apucarea frunzelor, care sunt pasate premolarilor pentru a fi rupte de pețiol înainte de a fi date molarilor cu margini înalte pentru a fi mărunțite în bucăți mici. Koala pot, de asemenea, să păstreze hrana în sacii
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
apoi reintroduși. Habitatul koalei variază de la păduri rare până la foarte rare, iar climatul de la tropical la rece. În climatele semiaride, preferă habitatele riverane, unde pârâiașele și pâraiele aproapiate furnizează adăpost în timpul secetelor și perioadelor extrem de calde. Koala este un animal erbivor, și chiar dacă majoritatea dietei sale constă în frunze de eucalipt, el poate fi găsit în alți copaci, cum ar fi "Acacia, Allocasuarina, Callitris, Leptospermum "și "Melaleuca." Deși există peste 600 de specii de eucalipt, koala preferă doar în jur de
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
lor (rechini, broaște țestoase, crocodili) au supraviețuit. Așa că dispariția acestor animale care au stăpânit cândva planeta noastră rămâne în continuare o enigmă. Unele rase de dinozauri erau carnivore - teribile animale de pradă, ca, de exemplu, fiorosul Tyranosaurus rex - alții erau erbivori. Variau foarte mult și ca dimensiuni, de la o talie gigantică, până la dinozaurii pitici, de numai câteva zeci de centimetri. Stegozaurul era acoperit cu plăci osoase, care îl apărau de prădători și îl ajutau să-și păstreze constantă temperatura corpului. În
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
prădători și îl ajutau să-și păstreze constantă temperatura corpului. În capătul cozii avea patru spini lungi, cu care, la nevoie, se putea apăra. În ciuda înfățișării sale impresionante (măsura 18 metri lungime și 3,5 metri înălțime), era un animal erbivor pașnic. Brontozaurul este unul dintre cei mai cunoscuți dinozauri. Avea și el dimensiuni mari, impunătoare (20 de metri lungime) și cântărea 35 de tone. S-au găsit ouă fosile de brontozaur, de 20-30 cm lungime. Această reptilă se pare că
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
lungime) și cântărea 35 de tone. S-au găsit ouă fosile de brontozaur, de 20-30 cm lungime. Această reptilă se pare că trăia foarte mult. Mediul său de viață era mlaștina, căci se hrănea cu plante acvatice. Un alt gigant erbivor era brachiozaurul, care se hrănea cu frunzele copacilor, asemenea girafelor din zilele noastre, cu care de altfel seamănă destul de bine. Avea 14 metri înălțime, 26 de metri lungime și cântărea 50 de tone! Fosile de brachiozaur au fost găsite atât
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
astfel laptele se scurge direct în gură lui; el rămâne prins de mamelon până la dezvoltarea completă, care are loc după 8-9 luni, cănd părăsește pungă hrănindu-se singur. În pungă se intoarce numai în caz de primejdie. Cangurii sunt animale erbivore rumegătoare, deci se hrănesc cu plante. Cangurii pot fi găsiți în : Australia, Tasmania și Nouă Guinee. Până la venirea europenilor în Australia, erau 53 de specii de canguri, iar de atunci au dispărut 8 specii, astăzi existând numai 45 de specii
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă - Hepadnaviridae - hermafrodit - herpetologie
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
se deplasează prin mișcări sacadate determinate de “bătaia” antenelor, perpendiculare pe corp. În bazinele oceanice copepodele constituie cea mai mare concentrare de proteine alimentare datorită populațiilor lor enorme. Sardinele și heringii se hranesc aproape numai cu aceste crustacee. Unele sunt erbivore (consumă diatomee) altele sunt carnivore (larve sau copepode minuscule) și au un ritm de creștere remarcabil. Speciile de Calanus, cu dimensiuni de câțiva mm, corp oval, transformă rapid fitoplanctonul în proteină animală și ar putea constitui o resursă de hrană
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
și activ datorită unui curent de apă format între sifoane. Hrană lor de bază este microplanctonul. Salpele, transparente și gelatinoase, formează uneori aglomerări de până la 2500 indivizi la metru cub de apă. Sunt mari consumatoare de fitoplancton și concurează copepodele erbivore. Appendiculariile secretă un fel de cochilie gelatinoasa și se hrănesc cu nannoplancton.
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
în general, grupul primitiv al insectivorelor este important, căci din el se trag probabil celelalte placentare. Carnivorele au început cu forme primitive în Paleogen (cum ar fi strămoșii hienei), ajungând până la forme evoluate, ca Machairodus, cel mai temut dușman al erbivorilor, ce avea colți ca niște baionete de o jumătate de metru. Erbivorele au început tot cu forme primitive, pentru ca, pe la mijlocul Paleogenului să se diferențieze cele trei ordine importante ce cuprindeau proboscidienele (de exemplu elefanții), animalele cu copite perechi, paricopitatele (de
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
vegetală și animală a Neozoicului era adaptată unui relief variat și unor climate diversificate pe care le crease marea revoluție tectonică alpină. În general, climatul era mai cald decât cel actual, de unde și răspândirea savanelor, pe care le populau turmele erbivore, pândite de rapacele carnivore. Aceste savane vor fi distruse în mare măsură de urgia glaciară. Marea fărâmițare a continentelor, pe care o cunoaște astăzi globul, s-a realizat în Neozoic prin separarea mai departe a plăcilor, proces început in Mezozoic
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
se închide și apare bazinul Neotethys. Clima este caldă și umedă, fără dovezi ale glaciațiunilor. În dreptul polilor nefiind masă continentală nu au existat calote polare extinse. Uscatul era dominat de reptile. Jursicul a fost epoca de aur pentru marii dinozauri erbivori cunoscuți sub numele de sauropodele — "Camarasaurus", "Apatosaurus", "Diplodocus", "Brachiosaurus" și multe altele, care au cutreierat pământul până în perioada târzie a perioadei. Deși mărimea lor ar putea sugerea că erau invulnerabili (puteau atinge 35 metri lungime și 60 tone greutate), ei
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
a fost un dinozaur erbivor care a trăit la sfârșitul stadiului Maastrichtian din perioada Cretacicului Târziu, în urmă cu 68 sau 65 de milioane de ani în ceea ce este acum America de Nord. A fost unul dintre ultimii dinozauri apăruți înainte de dezastrul cauzat la sfârșitul Cretacicului care
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
greacă: "tri/τρι" înseamnă "trei", "ceras/κέρας" înseamnă "corn", iar "-ops/ωψ" înseamnă "față". Această denumire i-a fost atribuită datorită faptului că avea două coarne de 90 de centimetri deasupra capului și unul mai mic pe nas. Triceropts era erbivor, și din cauza capului său mic probabil mânca plante mici, deși ar fi putut demola plante mult mai înalte cu coarnele lui. Avea un cioc profund și îngust, și se crede că era mai bine folosit pentru apucare și jumulire decât
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
era un dinozaur din ordinul Theropozilor care cântărea o tonă, avea o înălțime de 3 metri, și o lungime de 9 metri. Acesta era un dinozaur care vâna singur ca majoritatea carnivorilor, având instinctele dezvoltate. El ataca în special dinozauri erbivori de dimensiuni apropiate sau puțin mai mari decât ale lui când îi vedea singuri (în afara turmei). Puii erau abandonați la scurt timp după ecloziune, și se adaptau condițiilor aspre doar folosindu-și instinctele primare.
Megalosaurus () [Corola-website/Science/308825_a_310154]
-
le (Ruminantia) sau selenodontele (Selenodonta) sunt un subordin de mamifere erbivore artiodactile, de talie mijlocie sau mare, care cuprinde ovinele, caprinele, bovinele, cervidele și antilopele, răspândite în stare sălbatică în toate continentele, în afară de Australia. Ele au un gât bine diferențiat și mobil, fruntea lată ce poartă adesea coarne, ochi mari și
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
când piciorul este tetradactil) slab dezvoltate, sau lipsesc, și nu ating de obicei pământul când animalul merge. Subordinul cuprinde mai multe familii de animale terestre, răspândite pe tot globul (antilocapridae, bovidae, camelidae, cervidae, giraffidae, moschidae și tragulidae). le sunt ungulate erbivore de talie mijlocie sau mare. Au un corpul zvelt, cu gât bine diferențiat și mobil, frunte lată, ochi mari și vioi și urechi lungi, îndreptate în sus. La majoritatea rumegătoarelor, dar la cele mai multe numai masculul, poartă pe frunte coarne. Buzele
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
semăna mai mult cu cel extrem de grijuliu al erbivolilor, decât cu restul Theropozilor, care se descurcau singuri de la eclozare. Ceratosaurii erau și înotători foarte buni, calitate neîntâlnită la ceilalți dinozauri tereștri. Astfel, agilitatea lor creștea mai ales la atacarea turmelor erbivore, al căror dinozauri nu aveau simțurile foarte dezvoltate. Ceratosaurus a fost una din primele descoperiri, fiind scos la iveală primul schelet în 1884 de celebrul Othniel Charles Marsh. Locațiile unde se aflau acești dinozauri sunt în mai multe zone din
Ceratosaurus () [Corola-website/Science/308892_a_310221]
-
ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul animalelor erbivore, unde participă la degradarea hranei vegetale. Ele sunt importante pentru producerea de biogaz. Bacteriile metanogene formează cantități mari de gaz metan în straturile profunde de nămol din apele stătătoare, care se ridică sub forma unor bule la suprafața apei. Bacteriile
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]