114 matches
-
care le provocau mesele lui Sampath, domnul Chawla decise să permită accesul vizitatorilor doar în intervalul dintre prânz și cină, între doisprezece și jumătate și opt și jumătate seara. Dat fiind accesul limitat, popularitatea lui Sampath și reputația sa de ermit crescură. Totuși, stratagema accesului restricționat n-a mai putut fi aplicată la venirea maimuțelor. 12 — Priviți, strigase Pinky într-o zi la scurt timp după ce fuseseră instituite orele de vizitare. E una și aceeași maimuță care ne-a fugărit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
spate pe un polițist care chicotea, depășit de comicul situației. Nu știa că trebuia să fie atent? Poliția n-avea de gând să supere familia unuia dintre cele mai respectate personaje ale orașului. În Shahkot, ne onorăm și ne respectăm ermiții, îi spuse. Încă încruntată, Pinky fu dusă înapoi în curtea familiei Chawla cu jeep-ul secției, însoțită de superintendent și de alți câțiva polițiști. Se bucura că-l mușcase pe băiatul de la Hungry Hop. Toți polițiștii se urcară pe scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
tiprită chiar în Times of India, alături de titlul „Baba din Shahkot în locuința sa din copac“. Livada cea pașnică din afara Shahkot-ului, scria, s-a transformat într-un furnicar de vizitatori care se grăbesc spre copac pentru a-l vedea pe ermitul din Shahkot, a cărui simplitate rară și înțelepciune adâncă aduc consolare și speranță multora dintre cei ce sunt îndurerați în aceste vremuri dificile și corupte. „Există aici o atmosferă spirituală cum n-am mai întâlnit nicăieri în India“, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
îndurerați în aceste vremuri dificile și corupte. „Există aici o atmosferă spirituală cum n-am mai întâlnit nicăieri în India“, i-a spus domnișoara Jyotsna, o funcționară de la oficiul poștal, reporterului. Ea însăși a devenit o vizitatoare regulată a acestui ermit, pe care discipolii îl numesc cu afecțiune „Baba al maimuțelor“ sau „Baba din copac“, datorită afecțiunii sale pentru animale și simplității locuinței sale. Deși îi primește pe toți cei care vin să-l vadă, el limitează orele între care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
mormăieli despre mănăstiri moderne și ploi musonice și își dădea exact seama încotro se îndreptau lucrurile. Iar acum, că maimuțele se purtaseră atât de urât, habar n-avea ce urma să i se-ntâmple. Mănăstiri de beton! Bleah! Un adevărat ermit trăia în copac sau pe o piatră, într-o peșteră sau o văgăună. Își privi imaginea reflectată de soare în iarba de dedesubt: propria siluetă în ansamblul alcătuit din patul de sfoară și umbrela zdrențăroasă, distrusă de maimuțe, și umbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Treilea, care la vremea aia Își trăia ultimele lui zile pe pământ. Probabil se gândise că i-ar putea ține companie În penitența ei solitară, nu că dervișii țineau pe lângă ei pisici. Dar oricât de nesociabil era uneori, viața de ermit era prea mult pentru Pașa al Treilea, fiind mult prea atașat de deșertăciunile lumești, Începând cu brânza feta și cablurile electrice. După nu mai mult de o oră petrecută În celula mătușii Banu, Pașa al Treilea s-a lansat Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
acum de-a curmezișul râul San Pedro, ca să acosteze, cu o precizie matematică, la pontonul mare din trunchiuri de copac ce servea drept debarcader. Slujba se terminase și părintele Carlos veni zâmbitor în întâmpinarea lui: — Ce ciudată minune! comentă el. Ermitul afară din peșteră. Cărui fapt datorăm onoarea vizitei tale? Își strânseră mâinile cu putere, cu stimă. — Mă bucur să te văd, fiule! Și eu mă bucur, părinte. E fasole cu cârnați...? — Se vede că selva îți ține treze simțurile. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
are în spatele ei un sindicat, o uniune, o asociație oarecare. Mulțimile manifestante, procesiunile, înmormîntările cu alură triumfală sînt organizate de confrerii sau de cercuri politice. Cruciadele, aceste imense mulțimi războinice, s-au ivit din ordinele monastice la chemarea unui Petru Ermitul sau a unui Sfînt Bernard. Ridicările în masă din 1792 au fost suscitate de cluburi, încadrate și disciplinate de către rămășițele vechilor corpuri militare"250. Vă dați seama de ce. Sectele sau partidele, organizate fiind, au o disciplină, acumulează experiență și adună
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
revanșă a Autorului este jocul de-a masacrul cu propriile personaje-ficțiuni, și chiar pirandellianul transfer în pielea acestora. Identificându-se cu tiranul, Autorul se autoîncurajează: "Ai soarta Stațiunii în vârful condeiului. Hotărăști destine, plănuiești lovituri". Ca de pildă, cea dată Ermitului pentru răstălmăcirea blasfemică a relației dintre Iisus și Maria Magdalena; moartea singurei figuri religioase din carte înaintea distrugerii Stațiunii nu este întâmplătoare. Nu există circumstanțe atenuante pentru cel ce, făgăduit lui Dumnezeu, se lasă pradă pasiunii pentru Caravella, această mega-Erendira
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pare să fi fost o preocupare majoră. La chemarea lui Urban II, un prim val pleacă deîndată, compus din două grupuri principale, unul format mai ales din germani, sub conducerea lui Walter cel Sărac, celălalt condus de un căugăr, Petru Ermitul, amîndoi reunind oameni simpli, însuflețit de o adîncă credință, ce se va trasforma curînd în fanatism și va determina cumplite pogromuri în calea cruciaților. Această expediție populară, indisciplinată și prea puțin obișnuiți cu meseria armelor, va fi decimată de foamete
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
135, 136 Paul Diaconu 27, 102, 103 Paulin din Aquileea 192 Pepin 25,71,72,73,74,75,76,77, 83, 87, 89 Pepin cel Scurt 25,71,72,75 Pepin de Landen 11, 25 Petru din Pisa 102 Petru Ermitul 171 Petru III 200 Przemysl I 203 Raoul de Glaber 151 Raymond IV de Toulouse 171 Raymond VII 188 Reconquista 147,179,229 Regnum Francorum 23,24, 78 Respublica Christiana 84 Richard Inimă-de-Leu 138, 174, 186, 192 Robert cel Pios
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
jurnal. Școală pr. rom. cat. din Ernei a Bis. rom. cat., cu 3 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. Ernei a Bis. ref., cu 3 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală pr. rom. cat. din Ermitul a Bis. rom. cat. cu 7 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală rom. cat. din Ermitul Varnezeu a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală pr. ref. din com. Fantanele a Bis. ref. cu 4
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
inventarului jurnal. Școală ref. Ernei a Bis. ref., cu 3 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală pr. rom. cat. din Ermitul a Bis. rom. cat. cu 7 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală rom. cat. din Ermitul Varnezeu a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală pr. ref. din com. Fantanele a Bis. ref. cu 4 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din Tilea-Jod, a Bis. ref., cu întreaga avere
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
feerie, un vehicul al încântării pure. Liberă de orice intenție extraartistică, nuvela poate aminti povestea indiană (rezumată în Noaptea de sânziene ) a lui Naranda cel iluzionat de Vișnu, Zeul căruia îi pune o întrebare cam prea îndrăzneață, îl trimite pe ermit să îi aducă un pahar de apă. Naranda se duce, dar, uitând de ce a plecat, intră în vorbă cu o fată, se însoară, își construiește gospodărie, procreează, duce existența unui om oarecare, până când o inundație îi distruge familia și toată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
între Jugendstil și expresionism. La Gustav Klimt, moartea e o metaforă. E aproape o plăcere să ți se taie capul din pricina unui sex-simbol precum răpitoarea lui Iudita. La Egon Schiele, discipolul, admiratorul, prietenul lui cu care apare pe pânza acestuia, Ermiții, e altfel. Moartea e reală, ea este, în viață, ca un spin original înfipt sub piele. Se află în trupurile descărnate, deformate, expuse în atitudini deșănțate, și până și în pacea familială. Schiele era fiul unui funcționar la căile ferate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și purificarea spațiului, contaminat și profanat de maleficele mesagere ale ÎMPĂRATULUI NEGRU... Ptiu! Ducă-se pe pustii...! Vade retro, Satana! Mergi înapoia mea, satano! (Marcu, 8:33) În ciuda straielor "nemțești", de mireni, pictorii trăiau într-o isihie completă, ca doi ermiți. Își respectau cu strășnicie un anumit program: regimul alimentar, rugăciunile, posturile și toate cele ce țin de "sufletul" omului. Pe atunci, personajele noastre din punctul de vedere al vârstei se aflau la după cum spune autorul "Divinei Comedii" "il mezzo del
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fragment din Eneida de Vergiliu. Alte traduceri sunt făcute de G. Bogdan-Duică, W. Rudow și I. Pop-Reteganul. Tălmăcirea unei nuvele a scriitorului american Washington Irving nu este semnată, iar o adaptare a unei fabule de Esop e iscălită cu pseudonimul Ermit. Literatură populară culeasă din Ardeal publică I. Pop-Reteganul, Vasile Sala și V. Chiș-Micu. R.Z.
FOAIE LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287054_a_288383]
-
la Shakespeare, povestea lor a fost și obiectul a numeroase parodii și rescrieri. Swift, în 1706, a travestit povestea lor pentru a o transforma într-o satiră a Bisericii. Călătorii în căutare de ospitalitate nu sunt zei, ci doi sfinți ermiți respinși de un sat întreg din Kent. La Swift nu există inundație iar ospitalitatea este descrisă mult mai rapid. Metamorfozarea colibei lor în templu este descrisă în detaliu: cazanul devine clopot de biserică, frigarea e transformată în orologiu de biserică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorbi și de a face să vorbească zeii adăugând o tușă licențioasă. Cât despre Hölty, cu balada sa "Töffel und Käthe" (1771), singurul său model este Filemon al lui Swift (dar povestea se petrece în Suabia și nu în Kent). Ermiții au devenit vânzători de haine și lucruri vechi. Când cei doi bătrâni mor, ei nu mai sunt transformați ci arbuști de soc le cresc pe mormânt. Există astfel tendința de a depoetiza istoria și de a o reduce la un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aghiazmatar. Sfântul Iulian cel Primitor este o poveste. O poveste crudă plină de sadism, sânge și sfințenie, care vorbește despre himera ospitalității, de o ospitalitate utopică, imposibilă, irealizabilă, care nu poate avea loc decât într-un miracol. Sacrificiul suprem al ermitului, în darul absolut de sine care sfârșește într-o înălțare celestă, este una dintre aceste imagini pioase și bigote despre care doar o poveste poate să dea seama, o poveste pentru un suflet simplu, având această simplitate medievală, trăgându-și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și capul îi căzu iar pe perna, deasupra căreia se aflau niște moaște de mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia o rază de lună, umbră mișcătoare, drept un ermit. Contrastul între o situație obiectivă și o percepție subiectivă este puternic marcată ("Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești;..."). A. E. Pilkington 365 remarcă în acest sens că absența de conjuncție îl conduc pe cititor să creadă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l chinuie în vis. Într-o noapte, prin somn i se năzări că îl strigă cineva. Aținti urechea dar nu desluși decât mugetul valurilor"373*. Cititorul lui Maury 374, care a putut să arate deja că privațiunile fizice favorizează halucinațiile ermitului în Ispitirea Sfântului Anton, știe că acestea încep să stăpânească realul plecând de la senzații. Zgomotul fluviului este luat drept o voce. Flaubert i-a vorbit lui Taine despre acest proces. Totul începe printr-o singură imagine care se dezvoltă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bucăți, atât de tare încât zgomotul lemnului uscat și găunos dădu alarma și fu repercutat de la un capăt la celălalt al pădurii". În afară de acest efect de ecou, care pune în legătură locul și un altundeva, e vorba aici de refuzul ermitului de a acorda ospitalitate cavalerului. Ermitul trimite la figura secretului prin izolare și repliere de sine450, dar și la cea a santinelei (ermitul se metamorfozează în dragon care păzește intrarea la comoară). Arnaud Lévy a arătat 451 foarte bine că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lemnului uscat și găunos dădu alarma și fu repercutat de la un capăt la celălalt al pădurii". În afară de acest efect de ecou, care pune în legătură locul și un altundeva, e vorba aici de refuzul ermitului de a acorda ospitalitate cavalerului. Ermitul trimite la figura secretului prin izolare și repliere de sine450, dar și la cea a santinelei (ermitul se metamorfozează în dragon care păzește intrarea la comoară). Arnaud Lévy a arătat 451 foarte bine că zgomotul era legat chiar de noțiunea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acest efect de ecou, care pune în legătură locul și un altundeva, e vorba aici de refuzul ermitului de a acorda ospitalitate cavalerului. Ermitul trimite la figura secretului prin izolare și repliere de sine450, dar și la cea a santinelei (ermitul se metamorfozează în dragon care păzește intrarea la comoară). Arnaud Lévy a arătat 451 foarte bine că zgomotul era legat chiar de noțiunea însăși de secret (secretul pe care îl transformăm în zvon) și gălăgia acestei transgresiuni și intruziuni apar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]